1 February 2023

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

OPRINA SPINTECA LEGILE JUSTITIEI – Propunerile de modificare a Legilor Justitiei facute de ministru Catalin Predoiu, analizate obiectiv si tehnic de judecatoarea Oprina: "Fara pasiune si fara emotie, domnule ministru... Ne intoarcem intr-o epoca de mult apusa... Este o procedura complet netransparenta, complet lipsita de obiectivitate. Sistemul judiciar va pierde foarte multe componente ale independentei reale... Prevederea este neconstitutionala... Dispozitiile din Constitutie sunt clare"

Scris de: Elena DUMITRACHE | pdf | print

21 August 2022 14:19
Vizualizari: 4582

Analiza cu precizie de chirurg facuta de judecatoarea Evelina Oprina (foto) reprezentanta judecatorilor de la tribunale in Consiliul Superior al Magistraturii, pe proiectele de modificare a Legilor Justitiei propuse de ministrul Justitiei Catalin Predoiu. In luarea de cuvant in fata membrilor CSM la sedinta Plenului Consiliului in care s-au dezbatut Legile Justitiei, si adresandu-se direct ministrului Justitiei, judecatoarea Evelina Oprina a aratat de ce forma propusa de Predoiu pe Legile Justitiei contine vulnerabilitati majore care duc pana la incalcari ale Constitutiei si Deciziilor Curtii Constitutionale, afectand intregul sistem judiciar.


 

Transant, "obiectiv si tehnic", judecatoarea Evelina Oprina i-a semnalat ministrului Catalin Predoiu problemele existente in pachetul sau de legi.

A inceput astfel cu comisiile de concurs de la CSM, formate ani de-a randul din aceiasi membri, care nici in Legile lui Predoiu nu au beneficiat de o prevedere in sensul introducerii unor limitari ale prezentei acestor membri in Comisii, continuand cu concursurile de promovare a caror procedura a fost modificata de Predoiu, lasand puterea de decizie pentru promovarea in functia de conducere (vicepresedinti, presedinti de sectii) in mana unui singur om, respectiv presedintele ICCJ sau presedintii instantelor.

Nu a fost omis nici faptul ca, dupa atatia ani si atatea modificari asupra Legilor Justitiei nu s-a reglementat un mecanism de limitare expresa a perioadei in care un magistrat poate fi detasat, existand situatii de detasari chiar si de 18-20 de ani.


In acelasi timp, in luarea sa de cuvant, judecatoarea Evelina Oprina a tinut sa atraga atentia asupra faptului ca prevederi propuse in Legile Justitiei contin chestiuni transate deja de Curtea Constitutionala, precum posibilitatea schimbarii incadrarii juridice a abaterii disciplinare, declarata neconostitutionala de CCR.

De asemenea, referindu-se la propunerea Ministerului Justitiei de introducere a interimatului functiei de presedinte al CSM, precum si la instituirea unei conduceri rotative pe perioada de cate trei luni, judecatoarea Evelina Oprina a evidentiat faptul ca "prevederea este neconstitutionala pentru ca dispozitiile din Constitutie sunt clare si o astfel de reglementare va vulnerabiliza si fragiliza toata aceasta institutie de rang constitutional".


Judecatoarea Oprina i-a transmis totodata ministrului Predoiu ca cele mai importante coordonate de care ar trebui sa tina cont pentru a reusi "sa ofere societatii un act de consolidare a independentei Justitiei si un act de modernizare a Justitei plus cresterea coerentei Consiliului Superior al Magistraturii, toate acestea dublate si cu o profesionalizare a mecanismelor inserate in lege" ar fi respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor si asigurarea dreptului la un proces echitabil. Or, din modul in care au fost fost produse proiectele de legi ale justitiei, conchide judecatoarea Oprina, ministrul Predoiu nu a reusit, "dezvantajele sunt mult mai multe si ele afecteaza in substanta, in mod veritabil independenta Justitiei".


Redam in continuare pozitia exprimata de judecatoarea Evelina Oprina in cadrul sedintei Plenului CSM din 12 august 2022:

"Din motive obiective, nu am participat la comisia respectiva (n.red. - in care s-au dezbatut proiectele de modificare a legilor justitiei), asa incat am incercat sa lecturez acum opiniile majoritare. Ca sa nu imi epuizez timpul pe care mi l-am propus am sa pornesc si eu de la dezideratele pe care si le-a prezentat astazi domnul ministru si am notat, ca sa nu gresesc, si anume faptul ca a urmarit prin aceste legi ale Justitiei sa ofere societatii un act de consolidare a independentei Justitiei si un act de modernizare a Justitei plus cresterea coerentei Consiliului Superior al Magistraturii, toate acestea dublate si cu o profesionalizare a mecanismelor inserate in lege.

Plecand de la exact aceleasi deziderate si fara pasiune si fara emotie, domnul ministru, ci obiectiv si tehnic, am sa spun ca desi printre anumite prevederi ale celor trei proiecte sunt regasite si unele aspecte pe care eu le apreciez, pentru ca la unele dintre ele dvs ati fost partas si observ ca ati inteles sa le aduceti in lege. Si ma refer aici la chestiunea alegerilor pentru membrii CSM unde ati inteles sa reglementati in mod expres chestiunea numarului cel mai mare de voturi si a faptului ca nu ar trebui sa existe acel, inexistent din punctul meu de vedere, tur II si pentru aceste lucruri am apreciat.

Insa, ca sa putem sa dam un aviz in deplinatatea imaginii pe care aceste legi le ofera, trebuie sa ne uitam cu foarte mare atentie la substanta lor. Si cand ma refer la substanta acestor proiecte de legi, ma refer la ceea ce aceste trei legi – Legea statutului procurorului si judecatorului, Legea vizand organizarea CSM si Legea vizand organizarea judiciara – trebuie sa aduca. Si anume, trebuie sa aduca si sa consolideze cu adevarat independenta puterii judecatoresti. Ma voi referi, cu iertare pentru colegii procurori in principal la judecatori, deci ma voi referi la independenta Justitiei din prisma judecatorilor. Ma refer la respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor si ma refer la asigurarea dreptului la un proces echitabil.

Pentru mine, aceste trei coordonate pe care le-am enumerat sunt cele care stau la baza dezideratelor spuse de domnul ministru si, subsumat acestor deziderate, eu am sa relev cateva vulnerabilitati, majore din punctul meu de vedere, pentru a putea fiecare dintre noi sa evaluam daca acestea, sau daca in prezenta acestor norme din cele trei reglementari, este sau suntem in prezenta acestor garantii.

Am sa relev chestiunea comisiilor de concurs. Domnul ministru chiar a spus ca a urmarit sa profesionalizeze procedurile de concurs. Ei bine, domnul ministru, vreau sa va spun ca nu ati reusit acest lucru. Si nu o spun ca o critica, pentru ca tocmai ati spus ca sunteti deschis si la alte sugestii si observatii.

As vrea sa va spun, domnule ministru, ca privite in ansamblu toate procedurile de concurs, cred ca stiti si dvs ca ele, de-a lungul timpului, au generat o serie de nemultumiri si ce, sa vedeti, unele dintre ele au fost relevate chiar de catre membri din cadrul acelor comisii. Nu o spune Oprina, nu o spune Baltag, ca sa fie opinii singulare, ci o spune aproape intregul sistem judiciar pe voci mai apasate sau dimpotriva.

Astfel, am sa spun faptul ca nu se regaseste in legea statutului un sistem de desemnare a membrilor de concurs astfel incat sa se evite, domnule ministru, sa fie aceleasi si aceleasi persoane care apar, sunt numite de catre CSM in toate procedurile de concurs. Sunt persoane care (documentarea aferenta este la mine in birou) nu au ratat niciun concurs din cele pe care Consiliul le-a organizat in ultimii 5 ani si jumatate. De asemenea, nu am regasit, si sunt chestiuni de detaliu poate pe care noi le-am discutat aici si vad ca pe acestea nu le-ati cunoscut, dar vi le spun acum, necesitatea reglementarii unei interdictii de participare intr-o comisie de concurs sau in comisia urmatoare, pe o anumita perioada de timp dupa ce a participat intr-o astfel de comisie de concurs.

De asemenea, am regasit o chestiune noua in ce priveste concursul de promovare la Inalta Curte, aceea ca desemnarea membrilor in Comisia de evaluare sa se faca la recomandarea presedintilor de sectie. Pai, aici aceasta este una dintre chestiunile la care se referea doamna judecator Baltag cand vorbea despre caracterul retrogral al legilor in sensul ca ne intoarcem intr-o epoca de mult apusa cand promovarile se faceau fara a avea baza, certitudinea ca desemnarea acestor membri se face exclusiv in considerarea competentelor lor profesionale, manageriale, dupa caz.

In ce priveste tot procedurile de concurs, concursul de promovare efectiva a judecatorilor si procurorilor am observat ca s-a mentinut procedura aceasta de promovare in doua etape care, desi la legile anterioare am agreat-o, acum am mari semne de intrebare la ea. Insa, chiar si in contextul mentinerii acestei proceduri de promovare in doua etape s-a reglementat prin lege ca, pentru a evita acel salt de la o instanta la alta, ca peste un anumit nivel de jurisdictie acel judecator sa ramana pe o durata de un an la instanta inferioara. Este un termen absolut nerezonabil. Discutiile acestea sunt in interiorul Consiliului de foarte multi ani. A fost introdusa aceasta conditie in legea din 2018 si eliminata apoi prin OUG 7, din punctul meu de vederea cea mai mare greseala care se putea face la acel moment. Vad ca acum, desi se revine la aceasta durata minimala de un an, din punctul meu de vedere este nerezobabila, ar trebui minim doi, daca nu trei.

O alta problema legata de concursuri este cea a probei interviurilor. Stim bine cu totii prezenti aici ca proba interviului este o proba vulnerabila, este o proba vehement criticat, este o proba care determinat Consiliul in anumite cazuri sa introduca posibilitatea contestarii, in alte cazuri nu. Este o proba care a starnit foarte multa nemultumire. Cred ca aceasta proba a interviului nu trebuie sa fie proba decisiva, trebuie sa reprezinte doar un procent din nota finala. Evident, proba sa aiba relevanta ei, sa nu fie o proba formala, insa nu decisiva, asa cum se intampla de multe ori in prezent.

Procedura de validare a concursurilor nu se clarifica, domnul ministru, si cred ca aici nu stiti aceasta chestiune, nu se clarifica in niciun fel ce poate face CSM in momentul in care este pus in fata procedurii de validare a concursurilor, trebuie sa stiti ca in dese randuri am avut in cadrul Consiliului, la procedura de validare contestatii ori memorii de la colegii prin care noi, membrii Consiliului, am constatat erori savarsite de comisia de solutionare a contestatiilor, de exemplu, si ne-am vazut in situatia in care nu am putut sa facem absolut nimic, desi eroarea era grosiera, era vadita, si a trebuit sa validam concursul pentru ca legea nu prevedea un mecanism. Nici acum nu exista acest mecanism.

In privinta numirii judecatorilor in functiile de vicepresedinte si presedinti de sectie de la nivelul instantelor, respectiv judecatorii, tribunale, curti de apel, prin proiectul de lege se prevede ca aceste numiri se fac la propunerea presedintelui instantei. Din punctul meu de vedere este o procedura complet netransparenta, complet lipsita de obiectivitate, sistemul judiciar din acest punct de vedere va pierde foarte multe componente ale independentei reale, in sensul ca numirile in aceste functii de conducere pe care le-am enumerat vor ramane la dispozitia unor anumite persoane care detin functii de conducere.

In ce priveste o alta institutie importanta care contine anumite vulnerabilitati sau neclaritati, sau care perpetueaza neclaritatile din prezent este acea a delegarii, detasarii si transferului. Am sa relev faptul ca la delegare nu se clarifica chestiunea posibilitatii de a accesa acest mecanism pentru judecatori doar la instantele unde au dreptul sa functioneze potrivit gradului, nu doar potrivit gradului profesional. Pentru ca trebuie sa stiti ca in prezent sunt colegi care au promovat doar o jumatate de examen, ca sa spun asa, si cu toate astea, desi nu au dreptul sa functioneze intr-o anumita instanta, prin mecanismul delegarii isi indeplinesc activitatea la o instanta ierarhic superioara, desi nu au parcurs cea de-a doua etapa. Aici este o mare vulnerabilitate, si nu spun mai mult, a sistemului judiciar.

De asemenea, la detasare, de cand mi-am inceput mandatul de membru CSM, ne-am confruntat cu chestiunea detasarii pe durate nelimitate. Nu s-a reglementat nici acum un mecanism de limitare in timp a derularii unei intregi cariere de judecator in perioade de detasare. Deci, se impune instituirea unei astfel de interdictii sau gasirea unui astfel de mecanism.

De asemenea, in ce priveste transferurile la instante superioare, dispozitia legala – art. 189 – ipoteza legala nu se poate aplica practic pentru ca in conditiile mentinerii promovarii in doua etape nu mai este posibil a se realiza transferul la instanta ierarhic superioara decat poate pentru colegii si-au dobandit un grad profesional in conditiile legii anterioare.

In ce priveste suspendarea judecatorilor, am regasit si aici o chestiune care poate genera o atingere a independentei judecatorilor, in sensul ca se reglementeaza posibilitatea unei libere aprecieri a Sectiei pentru judecatori sau a Sectiei pentru procurori in cazul in care s-a dispus excluderea din magistratura a judecatorului pe perioada cuprinsa intre data pronuntarii hotararii sectiei si data excluderii din magistratura. Nu impartasesc deloc aceasta viziune, de vreme ce sectia care a functionat in complet disciplinar a dispus ea insasi aceasta masura. Cea mai adecvata solutie in acest caz ar fi aceea ca masura suspendarii sa opereze in momentul in care judecatorul exercita calea de atac a recursului impotriva masurii suspendarii.

Am identificat chestiunea magistratilor asistenti in privinta carora poate ca nu le acorda multa lume atentie, eu m-am uitat pentru ca mi-a sarit in ochi faptul ca se schimba complet statutul acestora. Stim cu totii ca de multi ani incoace magistratii asistenti au avut un statut... de lege ferenda prin acest proiect se propune ca tot statutul acestora la nivel de recrutare, promovare, sanctionare sa treaca de la Sectia de judecatori a CSM catre presedintele ICCJ. Cred ca in continuare cariera acestor magistrati asistenti trebuie sa fie gestionata la nivelul Sectiei pentru judecatori. Ca sa nu omitem din vedere statutul lor special, ei intra in sedintele de judecata, semneaza minutele, redacteaza hotarari, adica au un cu totul un alt statut decat, sa spunem, grefierii sau celalalt personal din instante.


In ce priveste Legea privind CSM, am sa incep sa punctez doar cateva probleme. Am observat, domnule ministru, ca ati propus reglementarea perioada interimatului functiei de presedinte CSM si instituirea unei conduceri rotative pe perioade de cate trei luni. Dvs stiti foarte bine discutiile din cadrul Consiliului pe accest subiect, este o chestiune singulara si care spera sa ramana singulara, dar dupa cum arata proiectul ma gandesc ca dvs va temeti ca aceasta chestiune s-ar putea sa se perpetueze si in viitor. Din punctul meu de vedere, prevederea este neconstitutionala pentru ca dispozitiile din Constitutie sunt clare si o astfel de reglementare va vulnerabiliza si fragiliza toata aceasta institutie de rang constitutional.

Cu privire la publicitatea si transparenta decizionala, nu reiau ce a spus colega mea, este de neinteles, si aici chiar ca este o reglementare retrograda, se incalca clar legea privind transparenta decizionala, insa cred ca mai indreptatita decat mine este reprezentantul societatii civile, care stiu ca are niste pozitii pe ce inseamna transparenta si publicitate.

Cu privire la procedura discipinara, sunt cateva chestiuni, domnule ministru, pe care dvs le-ati preluat din practica Sectiei pentru judecatori a CSM, practica Sectiei disciplinare si pe care poate nu ca nu le-ati evaluat maxim. Si spun asta pentru ca se reglementeaza inadmisibilitatea recuzarii membrilor Sectiei pentru judecatori cu exceptia unei stiuatii de rudenie sau afinitate. Pai, in primul rand, cazurile de inadmisibilitate sunt clar prevazute in Codul de procedura civila si in al doilea rand nu exista nicio justificare obiectiva, rationala pentru a face distinctii, diferentieri pentru motivele pentru care se poate cere recuzarea unui judecator, in cazul acesta membru in Completul disciplinar.

In al doilea rand, s-a reglementat o chestiune, asa cum spunea doamna judecator Baltag, o chestiune incredibila. Si anume, aceea a posibilitatii schimbari incadrarii juridice a abaterii disciplinare, spune legea, desi nu e foarte riguros juridic, in fata Sectiei disciplinare. Or, acest lucru este transat si stabilit de catre Curtea Constitutionala prin Deciziile evocate anterior, in sensul ca Sectia disciplinara judeca exclusiv materialul cu care este investit de Inspectia judiciara. Singurul organism care poate sa efectueze cercetarea disciplinara si sa faca incadrarea faptelor retinute in sarcina magistratului cercetat, cu conferirea tuturor garantiilor dreptului la aparare este Inspectia Judiciara. Nici macar in materie penala nu se mai intampla acest lucru. Nu exista, nu pot sa concep ca o astfel de reglementare ar putea sa fie trecuta in lege.

Incerc sa conchid cu o chestiune vizand organizarea judiciara. Am sa ma refer doar la chestiunea posibilitatii repartizarii judecatorilor de la Inalta Curte de la o sectie la alta pe o perioada temporara de un an de zile. Din punctul meu de vedere, instanta suprema este o instanta cu specific aparte fata de restul instantelor, este si firesc sa fie asa, de altfel si reglementarile celelalte la care am facut referire, inclusiv concursul de promovare, este distinct fata de promovarea la nivelul celorlalte instante. Plecand tocmai de la specificul acesta, de la specificitatea instantei supreme, de la imprejurarea ca judecatorii Inaltei Curti sunt promovati prin Hotararea Sectiei pentru Judecatori a CSM nu cred ca este posibil ca printr-un ordin administrativ al colegiului de conducere sau al presedintelui Inaltei Curti, aici in lege se vorbeste de hotararea colegiului de conducere, sa se schimbe specializarea la varful cel mai inalt al instantelor judecatori, la Inalta Curte, unde hotararile judecatoresti raman definitive, sa se schimbe specializarea judecatorilor dupa ce acestia au fost evaluati intr-o procedura de evaluare a hotararilor si de intervievare in fata sectiei strict pentru specializarea pentru care candideaza. Cred ca nu putem sa facem abstractie de aceasta importanta majora a judecatorului de Inalta Curte care este trimis sa transeze definitiv un litigiu. Pai, ma intreb, cum este posibil ca un judecator care nu a mai solutionat intr-o anumita materie de la judecatorie, la Inalta Curte sa se vada pus in situatia de a fi transferat sa judece si sa pronunte hotarari definitive in materia in care nu a mai practicat de foarte multi ani. Este o chestiune extrem de delicata si, de asemenea, cu efecte majore pe independenta judecatorilor.

Ca sa conchid, am sa spun ca, desi mi-ar fi placut sa spun si eu si sa sustin aspectele cu care a inceput domnul ministru, acelea de consolidare, de modernizare, din pacate, domnule ministru cred ca efectul va fi altul, si v-as ruga sa evaluati aceste legi si aceste mecanisme individual si unele prin altele, cumulat, caci aceste legi trebuie privite in ansamblu, de sus, in substanta lor si in efectele pe care, in realitate, ele le vor produce cu privire la independenta sistemului judiciar.

Din pacate, domnule ministru, si votul meu va fi tot unul negativ pentru ca, desi am incercat sa identific si sa cantaresc avantajele si dezvantajele, din pacate dezvantajele sunt mult mai multe si ele afecteaza in substanta, in mod veritabil independenta Justitiei".

Comentarii

# santinela date 21 August 2022 15:47 +178

Degeaba ii explica judecatoarea cu "cartea "pe masa,berbecul "trebuie" sa indeplineasca niste sarcini primite de afara si de sluga ce este nu-i pasa ca este injurat.Are obrazul ca talpa si incearca orice. Alt Berbec,de pe deal, il tine in brate fiindca si el este sluga !

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 31.01.2023 – DNA pregateste artileria grea: cumpara Biblii si asteapta trei politicieni grei

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva