DNA i-a compromis fără niciun fel de probe imaginea ziaristului Cătălin Antohe de la site-ul cetățeanul.net, unul dintre cei mai vechi și profesioniști jurnaliști de investigații din România. S-a întâmplat într-un dosar început în 2025 de actualul Procuror General al României Cristina Chiriac (foto), pe vremea în care aceasta era șefa DNA Iași, și continuat de procurorul Simon Rotundu de la DNA Iași. Este vorba despre un dosar politico-economic, în care principalii inculpați sunt omul de afaceri Fănel Bogos și fostul trezorier PNL Mihai Barbu. Cauza privește un presupus trafic de influență făcut de Bogos, patronul unei ferme de pui, pentru demiterea directorului DSVSA Vaslui Mihai Ponea, pe motiv că acesta refuzase să ii acorde despăguburi de 13 milioane lei după omorârea a peste 200.000 de păsări.

Astfel, jurnalistul Cătălin Antohe este acuzat de șantaj și complicitate la trafic la influență, pe motiv că ar fi fost parte a unei acțiuni împotriva directorului DSVSA Vaslui. Antohe a fost pus sub urmărire penală și făcut suspect de procuroarea Cristina Chiriac (vezi facsimil 1) după percheziția domiciliară derulată la locuința acestuia în 5 noiembrie 2025.

Cu ocazia percheziției, procurorii DNA au ridicat banii găsiți în casa jurnalistului, și anume 13.515 euro, 190 lire sterline și 1.500 lei (care reprezentau economiiile acestuia și ale soției sale), sume de bani care, așa cum veți putea vedea, nu au nicio legătură cu dosarul fabricat de DNA Iași. 

Din 5 noiembrie 2025, aceste sume de bani au stat pur și simplu la DNA Iași, pentru ca în 17 aprilie 2026 procurorul Simon Rotundu (cel care a preluat dosarul după instalarea Cristinei Chiriac la conducerea Parchetului General) să dispună instituirea sechestrului asigurător (vezi facsimil 2).

O măsură fără temei, așa cum a fost și ridicarea sumelor de bani, după cum a constatat Tribunalul Vaslui. Concret, în 12 mai 2026, printr-o decizie definitivă, Tribunalul Vaslui a admis contestația lui Antohe și a ridicat sechestrul asigurător instituit asupra banilor luați cu ocazia percheziției.

Redăm minuta încheierii Tribunalului Vaslui (dosar 882/89/2026):

„În baza art. 250 din Codul de procedură penală admite contestația formulată de inculpatul Antohe Cătălin (...) împotriva ordonanței de instituire a măsurii sechestrului asigurător din 17.04.2026, emisă în dosarul nr. 44/12/P/2024 al DNA – ST Iași.

Ridică măsura sechestrului asigurător instituită prin ordonanța din 17.04.2026, emisă în dosarul nr. 44/12/P/2024 al DNA – ST Iași, asupra sumelor de bani ridicate de la suspectul Antohe Cătălin. În baza art. 275 alin. 3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunțată prin punerea la dispoziția procurorului și inculpatului prin mijlocirea grefei instanței, azi 12.05.2026”.

Culmea: chiar DNA susține că banii ar fi fost dați de Bogos altor inculpați

Soluția Tribunalului Vaslui confirmă ceea ce afirmam ceva mai devreme: și anume că sumele de bani găsite la Cătălin Antohe nu au nicio legătură cu personajele implicate în dosarul penal în care este vizat omul de afaceri Fănel Bogos. Practic, nu există nicio probă că banii ar fi fost primiți de Cătălin Antohe pentru șantajul și complicitatea la trafic de influență acuzate de DNA că ar fi fost făcute pentru demiterea directorului DVSVSA Vaslui Mihai Ponea, deci că sumele ar avea vreo proveniență ilicită.

În plus, trebuie spus că suma de 200.000 lei despre care DNA afirmă că ar fi fost dată de Bogos este menționată ca fiind primită de alți inculpați, nicidecum de Cătălin Antohe.

Totodată, la dosar nu există nici măcar vreo discuție între Cătălin Antohe și ținta presupusului șantaj Mihai Ponea, așa cum nu există vreo discuție din care să reiasă că jurnalistul a comis vreuna dintre faptele de care este acuzat.

„Campania de denigrare” dusă de Antohe e de fapt un articol critic la adresa DNA Iași

De ce a fost pus sub urmărire penală Cătălin Antohe în acest caz? Deși pare greu de crezut, ziaristul este acuzat de șantaj și complicitate la trafic de influență pentru un singur articol scris, dar prezentat de DNA drept o campanie denigratoare. Un articol în care, culmea, Antohe redă un răspuns al DNA.

Astfel, în referatul cu propunere de arestare a afaceristului Fănel Bogos, scurs în presă de DNA, parchetul menționa că „numitul Antohe Cătălin a pornit o campanie de denigrare în spațiul public a numitului Ponea Mihai”.

În realitate, așa-zisa campanie de presă a constat de fapt în publicarea de către Cătălin Antohe pe site-ul cetateanul.ro a unui singur articol, după cum se precizează apoi în alte ordonanțe DNA. Este vorba despre un articol din 23 mai 2025, intitulat „Dosarul privind angajările ilegale de la Direcția Sanitar-Veterinară Vaslui, în 'conservare' la DNA Iași” și în care era prezentat răspunsul DNA legat de acea temă (vezi facsimil 3). Articol în care Antohe afirma că DNA Iași – structură condusă atunci de Cristina Chiriac – ține „la sertar” un dosar privind angajări ilegale la DSVSA Vaslui, instituție condusă de Mihai Ponea.

Cu alte cuvinte, Antohe a fost făcut suspect de DNA pentru un articol care nu privea doar DSVSA Vaslui, ci era critic la adresa DNA Iași – structură condusă chiar de către cea care avea să îl pună sub urmărire penală; și anume: actuala șefă PICCJ Cristina Chiriac.

Iar detaliul folosit de procurorii de la DNA Iași pentru a-l pune sub acuzare pe Antohe a fost existența unui contract de publicitate încheiat între firma care editează site-ul Cetățeanul.net și o societate a lui Fănel Bogos, deși acest contract prevedea publicarea unui banner și efectuarea unui raport cu serviciile prestate.

În acest context, trebuie spus că, la momentul cererii mandatului pentru percheziţia pe care urmau s-o efectueze la Antohe, procurorii DNA au invocat o posibilă existență a unui contract de consultanță, care să mascheze pretinsul șantaj – contract de consultanță care însă nu a putut fi găsit.

Cert este că, ținând cont de ceea ce i s-a întâmplat jurnalistului Cătălin Antohe, putem spune că orice ziarist din România care scrie un articol critic sau publică o anchetă poate fi pus sub acuzare pentru șantaj, susținându-se că respectivul material de presă reprezintă o „campanie de denigrare”.

Curat libertate a presei...

Iată integral articolul pe care fosta șefă a DNA Iași l-a numit „campanie de denigrare” și care a dus la inculparea jurnalistului Cătălin Antohe, critic la adresa DNA Iași (click aici pentru a-l citi):