22 July 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

PENSIILE MAGISTRATILOR AJUNG DIN NOU LA CCR – Cinci judecatoare de la Tribunalul Bucuresti au admis in ultima luna atacarea la CCR a art. 101 alin. 2 lit. b si c din Codul fiscal. Prevederile asupra carora CCR trebuie sa se pronunte vizeaza impozitarea pensiilor de serviciu cu pana la 20%. Cititi exceptia de neconstitutionalitate in care avocatul Virgil Barbulescu acuza ca Parlamentul a ignorat liniile trasate de CCR in Decizia 467/2023 privind aceleasi pasaje din Codul fiscal (Document)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

23 June 2024 16:55
Vizualizari: 6269

Curg sesizarile la CCR in legatura cu modificarile facute de Parlament la pensiile de serviciu (nu doar ale magistratilor, ci si ale altor categorii profesionale: militari, politisti, functionari cu statut special etc.).



Din 20 mai pana joi, 20 iunie 2024, cinci judecatoare TMB au atacat la Curtea Constitutionala a Romaniei – in sase dosare – art. 101 alin. 2 lit. b si c din Codul fiscal, asa cum au fost modificate prin Legea nr. 282/2023. Trei dintre cauze au ca petenti fosti judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (Theodor Mrejeru, Rozalia-Ana Lazar si Ana-Alexandrina Savin), in timp ce in celelalte trei figureaza ca reclamanti fosti ofiteri MApN (Iosif Vasile, Eliviu Spiridon, respectiv Constantin si Anita Zanfir).

Lumea Justitiei prezinta exceptia de neconstitutionalitate redactata de avocatul Virgil Barbulescu (foto) in doua dintre cele sase cauze – mai exact, in cele in care reclamanti sunt magistrati pensionari: 7998/3/2024 (Rozalia Lazar) si 8002/3/2024 (Ana Savin).

In esenta, avocatul acuza faptul ca Parlamentul a amendat art. 101 CF ignorand liniile pe care Curtea Constitutionala le-a trasat in Decizia nr. 467/2023, pronuntata dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie atacase la CCR proiectul de modificare a Codului fiscal (inainte de promulgare).

Mai exact, Barbulescu sustine ca actuala forma a art. 101 Cod fiscal incalca independenta justitiei, introduce o discriminare intre magistratii pensionari in functie de criteriul varstei, incalca dreptul la proprietate si pe cel al pensiei si vine in contradictie cu principiul constitutional al justei asezari a sarcinilor fiscale.


Redam actuala forma a art. 101 alin. 1 si 2 CF:


Calculul impozitului pe venitul din pensii si termenul de plata

(1) Orice platitor de venituri din pensii are obligatia de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor prezentului articol, la data efectuarii platii pensiei, de a-l retine si de a-l plati la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul retinut este impozit final.

(2) Impozitul lunar se determina de fiecare platitor de venit din pensii, astfel:

a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicarii principiului contributivitatii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplica o cota de impunere de 10%;

b) pentru venitul lunar din pensii care are atat componenta contributiva, cat si componenta necontributiva, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributiva se aplica dispozitiile lit. a), respectiv o cota de impunere de 10%, iar pentru partea necontributiva se aplica progresiv urmatoarele cote de impunere:

(i) 10%, pentru partea mai mica decat nivelul castigului salarial mediu net sau egala cu acesta;

(ii) 15%, pentru partea cuprinsa intre nivelul castigului salarial mediu net si nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat sau egala cu acesta;

(iii) 20%, pentru partea ce depaseste nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat;

c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componenta necontributiva, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplica progresiv urmatoarele cote de impunere:

(i) 10%, pentru partea mai mica decat nivelul castigului salarial mediu net sau egala cu acesta;

(ii) 15%, pentru partea cuprinsa intre nivelul castigului salarial mediu net si nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat sau egala cu acesta;

(iii) 20%, pentru partea ce depaseste nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat”.


Iata minutele celor sase incheieri de sesizare a CCR (in ordinea cronologica a pronuntarii):


I. 3897/3/2024 (jud. Livia-Georgeta Chiriazi; petent: Iosif Vasile):


Admite cererea de sesizare a Curtii Constitutionale. Sesizeaza Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.101 din Legea nr.227/2015. In baza art.413 alin.1 pct.1, suspenda judecarea cauzei pana la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate. Cu recurs pe toata durata suspendarii. Pronuntarea hotararii se face prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei, azi, 20.05.2024”;


II. 4392/3/2024 (jud. Gabi-Gabriela Dunca; petent: Theodor Mrejeru):


Admite cererea de sesizare a Curtii Constitutionale. Sesizeaza Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate invocata de reclamant cu privire la dispozitiile art.101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal prin raportare la dispozitiile art. 1 alin 3 si 5, art.15 alin.1, art. 16 alin.1, art. 44 alin. 1 si 2, art. 56 alin. 2 si 3, art. 124 alin.3, art.125, art. 139 alin 1 si 3, art. 147 alin.2 si 4 din Constitutia Romaniei. In temeiul art. 413 alin.1 pct. 1 C.pr.civ., suspenda judecarea pe fond a cauzei pana la pronuntarea si motivarea deciziei Curtii Constitutionale asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Cu drept de recurs in privinta solutiei de suspendare, pe toata durata suspendarii. Cererea de exercitare a cai de atac se depune la Tribunalul Bucuresti Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei, astazi 21.05.2024”;


III. 3688/3/2024 (jud. Elena-Daniela Cosareanu; petent: Eliviu Spiridon):


In temeiul art. 29 alin.4 din Legea nr. 47/1992 sesizeaza Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a art.101 din Legea nr. 227/2015 modificat de art. XVIII din Legea nr.282/2023. In baza art. 413 alin. 1 pct. 1 C.p.c. suspenda cauza pana la solutionarea sesizarii Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a art.101 din Legea nr. 227/2015 modificat de art. XVIII din Legea nr.282/2023. Cu drept de recurs pe toata durata suspendarii. Pronuntata, azi 22.05.2024, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei”;


IV. 5327/3/2024 (jud. Elena-Daniela Cosareanu; petenti: Constantin si Anita Zanfir):


In temeiul art. 29 alin.4 din Legea nr. 47/1992 sesizeaza Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a art.101 din Legea nr. 227/2015 modificat de art. XVIII din Legea nr.282/2023. In baza art. 413 alin. 1 pct. 1 C.p.c. suspenda cauza pana la solutionarea sesizarii Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a art.101 din Legea nr. 227/2015 modificat de art. XVIII din Legea nr.282/2023. Cu drept de recurs pe toata durata suspendarii. Pronuntata, azi 22.05.2024, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei”;


V. 7998/3/2024 (jud. Mihaela Meauca; petenta: Rozalia-Ana Lazar):


In temeiul art. 29 alin.4 din Legea nr. 47/1992 sesizeaza Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a art.101 din Legea nr. 227/2015 modificat de art. XVIII din Legea nr.282/2023. In baza art. 413 alin. 1 pct. 1 C.p.c. suspenda cauza pana la solutionarea sesizarii Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a art.101 din Legea nr. 227/2015 modificat de art. XVIII din Legea nr.282/2023. Cu drept de recurs pe toata durata suspendarii. Pronuntata, azi 20.06.2024, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei”;


VI. 8002/3/2024 (jud. Andreea Busulescu; petenta: Ana-Alexandrina Savin):


In temeiul art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizeaza Curtea Constitutionala in vederea solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 101 alin. (2) lit. b si c din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin raportare la dispozitiile art. 1 alin. (3) si (5), art. 15 alin. (2), art. 16, art. 44 alin. (1) si (2), art. 56 alin. (2), art. 124 alin. (3) si art. 147 alin. (2) si (4) din Constitutia Romaniei , exceptie invocata de reclamant. Fara cale de atac.

Suspenda judecata cauzei pana la pronuntarea si motivarea deciziei Curtii Constitutionale asupra exceptiei de neconstitutionalitate. Cu recurs in mod separat, pe durata suspendarii, care se depune la Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale. Pronuntata azi, 20.06.2024, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin intermediul grefei instantei”.


Prezentam principalul fragment din exceptia de neconstitutionalitate:


Prin noua solutie legislativa atacata pentru neconstitutionalitate se incalca dispozitiile art. 1 alin. (3) – statul de drept; art. 1 alin. (5) – lipsa claritate si predictibilitate a normei sau exigentele constitutionale de claritate a normei, cu afectarea principiului securitatii raporturilor juridice; art. 15 alin.1 si 2 art. 16 – interzicerea discriminarii; art. 44 – garantiile dreptului de proprietate; art. 47 alin. (2) – dreptul la pensie; art. 56 alin. (2) – principiul justei asezari a sarcinilor fiscale; art. 124 alin. (3) – independenta justitiei (garantiile atasate independentei sistemului judiciar), in componenta institutionala / functionala si individuala; art. 147 alin. (2) si (4) din Constitutie – obligatia Parlamentului de a se conforma deciziilor Curtii in procedura de reexaminare a legii si caracterului general obligatoriu al deciziilor instantei constitutionale.

Legea nr. 282 din 2023 a fost adoptata in urma trimiterii ei spre reexaminare de catre Curtea Constitutionala, ca efect al admiterii obiectiei de neconstitutionalitate formulate de Inalta Curte de Casatie si Justitie (sub mai multe aspecte, dar si in privinta formei anterioare a acestor norme din Codul fiscal), astfel incat, autoritatea legiuitoare, in procedura de reexaminare a acestui act normativ, trebuia sa respecte exigentele fixate de Curtea Constitutionala sub toate aspectele analizate, deci si pentru corectarea viciilor de neconstitutionalitate retinute in privinta la art. XV din Legea nr. 4/2023 (devenit art. XVIII din Legea nr. 282/2023), norma in legatura cu care Curtea Constitutionala a retinut incalcarea dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutie – lipsa de claritate si previzibilitate a normei.

A) Noua solutie legislativa nu respecta cele statuate de instanta constitutionala in privinta reglementarii unui impozit progresiv asupra partii necontributive a pensiei stabilite in baza unor legi speciale (in speta, din perspectiva magistratilor, Legea nr. 303 din 2004 si Legea nr. 303 din 2022, forma initiala a legii), critica pe care o formulez pentru sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate intemeiate pe incalcarea art. 1 alin. (3) – statul de drept; art. 1 alin. (5) – cerintele de calitate a legii; si art. 147 alin. (2) si (4) din Constitutie – caracterul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale.

Spre exemplu, in considerentele de la pct. 106 -107 din Decizia nr. 611 din 3 octombrie 2017, cu referire la continutul notiunii de stat de drept, Curtea Constitutionala a retinut ca ' (...) o prima componenta a statului de drept o reprezinta punerea in aplicare a prevederilor explicite si formale ale legii si ale Constitutiei. Cu alte cuvinte, sub aspectul colaborarii loiale intre institutiile/autoritatile statului, o prima semnificatie a conceptului o constituie respectarea normelor de drept pozitiv, aflate in vigoare intr-o anumita perioada temporala, care reglementeaza in mod expres sau implicit competente, prerogative, atributii, obligatii sau indatoriri ale institutiilor/autoritatilor statului' si 'respectarea statului de drept nu se limiteaza la aceasta componenta, ci implica, din partea autoritatilor publice, comportamente si practici constitutionale, care isi au sorgintea in ordinea normativa constitutionala, privita ca ansamblu de principii care fundamenteaza raporturile sociale, politice, juridice ale unei societati. Altfel spus, aceasta ordine normativa constitutionala are o semnificatie mai ampla decat normele pozitive edictate de legiuitor, constituind cultura constitutionala specifica unei comunitati nationale. Prin urmare, colaborarea loiala presupune, dincolo de respectul fata de lege, respectul reciproc al autoritatilor/institutiilor statului, ca expresie a unor valori constitutionale asimilate, asumate si promovate, in scopul asigurarii echilibrului intre puterile statului. Loialitatea constitutionala poate fi caracterizata, deci, ca fiind o valoare- principiu intrinseca Legii fundamentale, in vreme ce colaborarea loiala intre autoritatile / institutiile statului are un rol definitoriu in implementarea Constitutiei'.

Principiul statului de drept presupune un ansamblu de reguli rezonabile dedicate reducerii pe cat posibil a arbitrariului si priveste scopurile majore ale activitatii statale, prefigurate in ceea ce indeobste este numit ca fiind domnia legii. Asadar, trasatura esentiala a statului de drept o constituie suprematia Constitutiei si obligativitatea respectarii legii (Decizia nr. 234/2001).

Prin Decizia nr. 467 din 2 august 2023, Curtea Constitutionala a retinut ca solutia normativa din legea trimisa spre reexaminare incalca standardele de claritate si previzibilitate a normei, afectand principiul legalitatii si al securitatii juridice, intrucat multitudinea de posibile interpretari lasa loc la arbitrariu, norma fiind calificata drept lipsita de claritate si previzibilitate, astfel incat Curtea Constitutionala a concluzionat – pe temeiul art. 1 alin. (5) din Constitutie – ca aceasta nu indeplinea cerintele de calitate a legii.

Astfel, inclusiv norma de la art. 101 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 (in ansamblul ei), astfel cum a fost modificata prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023, in urma reexaminarii legii, sufera de acelasi viciu de lipsa de claritate si predictibilitate, norma fiind, in continuare confuza, intrucat da nastere la mai multe posibile interpretari.

Sunt posibile mai multe interpretari ale normei (reformulate in noua lege), plecand de la constatarea ca a fost calculat impozitul progresiv pornind de la premisa ca pensia de serviciu a magistratilor ar avea doar o componenta necontributiva, ceea ce este total nereal.

O astfel de interpretare – posibila din cauza formularii neclare a normei – este in distonanta majora cu bogata jurisprudenta a instantei constitutionale in analiza unor obiectii si exceptii de neconstitutionalitate prin care au fost analizate norme prin care legiuitorul intentiona fie modificarea, fie chiar eliminarea pensiilor de serviciu ale judecatorilor si procurorilor (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 900 din 2020, Decizia nr. 153 din 2020, Decizia nr. 873/2010 etc.).

Aceasta interpretare nu priveste doar atributul instantelor judecatoresti de a interpreta si aplica norma la un caz concret in parte ori ale altor institutii competente a interpreta si aplica in mod primar si direct normele atacate (precum Casele teritoriale de pensii), intrucat multitudinea de interpretari posibile este generata de caracterul confuz, neclar al normelor, care nu indeplinesc cerintele de calitate impuse, sub acest aspect, de instanta constitutionala.

Altfel spus, daca legiuitorul ar fi respectat standardele de calitate, coerenta si predictibilitate a normei stabilite prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 462 din 2 august 2023, ar fi dat o formulare acestui text normativ, astfel incat, in nicio situatie, sa nu fie posibila calcularea si retinerea impozitului de aceasta maniera abuziva si discretionara.

Or, un astfel de obiectiv nu a fost atins de legiuitor in procedura de reexaminare a legii, fiind incalcate si de aceasta data prevederile art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie, dar si ale art. 147 alin. (2) si (4) din Legea fundamentala, ceea ce atrage afectarea principiilor legalitatii si cel al securitatii juridice.

B) In privinta incalcarii art. 16 – interzicerea discriminarii, art. 44 – garantiile dreptului de proprietate; art. 47 alin. (2) – dreptul la pensie; art. 56 alin. (2) – principiul justei asezari a sarcinilor fiscale din Constitutia Romaniei, aratam urmatoarele:

Cu referire la interzicerea discriminarii, este deja statuat in mod constant ca acest principiu constitutional se opune aplicarii unui tratament juridic diferit celor aflati in situatii comparabile, jurisprudenta Curtii Constitutionale fiind in deplin acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, creata in aplicarea art. 14 din Conventia europeana a drepturilor omului.

Astfel, pornind de la modalitatea in care casele teritoriale de pensii au procedat (dat fiind caracterul confuz al normei), rezulta ca acestea au incadrat situatia unor fosti judecatori si procurori si ai altor beneficiari ai pensiilor de serviciu din justitie – destinatarii enumerati de art. 82 din Legea nr. 303/2002, respectiv art. 211 din Legea nr. 303/2022, forma initiala a legii -, fie in ipoteza de la art. 101 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 227/2015, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 282/2023, daca acestia indeplineau si criteriul de varsta din legea pensiilor publice (pentru care casele teritoriale au determinat si partea contributiva a pensiilor de serviciu), fie in ipoteza de la art. 101 alin. (2) lit. c) din acelasi act normativ, pentru ca cei din urma nu indeplineau si criteriul de varsta din legea ce reglementeaza pensiile publice, motiv pentru care casele de pensii au considerat integral necontributiva pensia de serviciu a acestora.

Or, o atare situatie de determinare a impozitului progresiv asupra venitului din pensia de serviciu a fostilor magistrati (deci, persoane aflate in situatii comparabile – magistrati pensionari, dar de varste diferite) este de natura a crea o discriminare pe criteriul varstei, avand in vedere ca legea sub imperiul careia s-a deschis dreptul fiecaruia la pensia de serviciu a fost subordonat regimului juridic al pensiei de serviciu stabilit prin dispozitiile imperative ale Legii nr. 303/2004 si, respectiv ale Legii nr. 303/2022, forma initiala a legii, actele normative de referinta nesubordonand dreptul la pensie de criteriul unei varste standard de pensionare (criteriu introdus insa pentru viitor, prin modificarea Legii nr. 303/2004 prin art. I-IV din Legea nr. 282/2023).

Drept urmare, daca la dobandirea dreptului la pensia de serviciu conditia nu era prevazuta de lege, niciun efect ulterior al acestuia – efect instituit printr-o norma juridica – sau care tine de exercitarea dreptului nu ar putea sa valorifice un atare criteriu, intrucat o astfel de norma ar incalca dispozitiile art. 16 din Constitutie.

In jurisprudenta Curtii Constitutionale varsta a fost recunoscuta drept criteriu de discriminare inca de la pronuntarea Deciziei nr. 513 din 20 iunie 2006, astfel cum se arata in paragraful 135 din Decizia nr. 467 din 2 august 2023:

'135. Aplicand aceste considerente la situatia de fata, se constata ca are loc o incalcare a dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie corelate cu cele ale art. 4 alin. (2), cu referire la criteriile nediscriminarii, astfel cum aceste dispozitii au fost interpretate prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 513 din 20 iunie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 598 din 11 iulie 2006, care a consacrat si varsta drept criteriu de discriminare (s.n.)'.

Daca este posibila recunoasterea unui astfel de inteles normei in discutie si in mod real vointa legiuitorului aceasta a fost, consideram ca textul normativ atacat incalca si prevederile art. 44 din Constitutia Romaniei – garantiile atasate dreptului de proprietate, dar si ale art. 47 alin. (2) din Constitutie – dreptul la pensie, intrucat, in acest fel, inseamna ca s-a legiferat 'confiscarea' de catre stat a partii contributive din pensia de serviciu a magistratilor (cu varste intre 47 de ani si varsta standard din legea pensiilor publice), deoarece efectul acestei reglementari este acela ca in cazul acestor magistrati opereaza o privare totala de recunoasterea dreptului la pensie, in conditiile in care partea contributiva a pensiei este cea care intra sub protectia art. 47 alin. (2) din Constitutie – dreptul constitutional la pensie.

In sensul celor de mai sus, consider ca este relevant ceea ce instanta constitutionala a retinut in paragraful 126 din Decizia nr. 467 din 2 august 2023:

'126. Astfel, norma tranzitorie trebuie sa coreleze criteriul varstei cu cel al vechimii efective in functie, varsta neputand fi un criteriu de sine statator decat la momentul atingerii varstei standard de pensionare preconizate (60 de ani). De aceea, cresterea etapizata a varstei de pensionare trebuie sa porneasca de la 47 de ani si sa avanseze treptat pana la varsta standard de pensionare stabilita de legiuitor, iar aceasta crestere trebuie sa se raporteze invers proportional la vechimea efectiva in functie – s.n. (...)'.

De asemenea, instanta constitutionala, in privinta componentei contributive a pensiei, s-a referit, in considerentele jurisprudentei sale constante, la 'teoria drepturilor castigate', astfel cum rezulta din Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020, publicata in M. Oficial nr. 1274 din 22 decembrie 2020, aratand ca partea contributiva a pensiei de serviciu intra sub protectia dreptului constitutional la pensie – art. 47 alin. (2), dar si a art. 44 din Constitutia Romaniei.

In masura in care norma de la art. 101 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 227/2015, modificata prin Legea nr. 282/2023 este destinata a se aplica reclamantilor (magistrati pensionari) care nu indeplinesc si criteriul varstei de pensionare din sistemul public, se aduce atingere dreptului acestora la pensie – art. 47 alin. (2) din Constitutie, avand in vedere ca institutiile competente – casele teritoriale de pensie -, refuza stabilirea partii contributive din compunerea pensiei de serviciu a acestora, ceea ce are efectul privarii lor in totalitate de acest drept, drept care nici macar temporar nu poate fi diminuat, cu atat mai putin anihilat; este de adaugat ca o atare interpretate a fost data de Curtea Constitutionala chiar prin Decizia nr. 874 din 2010 cand Romania era in criza economica, restrangerile acestui drept fundamental neputand opera nici in conditiile art. 53 din Constitutie, cele retinute prin aceasta decizie constituind o constanta in ansamblul jurisprudentei constitutionale.

In cuprinsul considerentelor Deciziei invocate se mentioneaza explicit: 'Desi sumele platite cu titlu de contributie la asigurarile sociale nu reprezinta un depozit la termen si, prin urmare, nu pot da nastere vreunui drept de creanta asupra statului sau asupra fondurilor de asigurari sociale (Decizia Curtii Constitutionale nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007), ele indreptatesc persoana care a realizat venituri si care a platit contributia sa la bugetul asigurarilor sociale de stat sa beneficieze de o pensie care sa reflecte nivelul veniturilor realizate in perioada activa a vietii.

Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivitatii, se constituie intr-un drept castigat, astfel incat diminuarea acesteia nu poate fi acceptata nici macar cu caracter temporar. Prin sumele platite sub forma contributiilor la bugetul asigurarilor sociale, persoana in cauza, practic, si-a castigat dreptul de a primi o pensie in cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivitatii'.

Mai mult, daca magistratilor pensionati inainte de varsta din sistemul de pensii publice le este destinata norma de la art. 101 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 227/2015, in conditiile in care pensia de serviciu a acestora are, in mod indiscutabil, si componenta contributiva (intrucat acestia au contribuit la bugetul asigurarilor sociale de stat cu cotele legal datorate pe intreaga durata a vietii lor profesionale active), rezulta ca pensia de serviciu a acestora este impozitata intr-un cuantum superior fata de cea a altor fosti magistrati carora, prin ipoteza, le-a fost recunoscuta si cuantificata si partea contributiva a pensiei, fie pentru ca la data pensionarii au avut o varsta ce coincidea cu cea din sistemul de pensii de stat, fie ca, implinind ulterior varsta, casele teritoriale de pensii le-au determinat si calculat si componenta contributiva.

Or, un atare efect al normei incalca, din nou, principiul interzicerii discriminarii – art. 16 din Constitutie, dar si cel al justei aplicari a sarcinilor fiscale – art. 56 alin. (2) din Constitutie, intrucat, printr-un simplu calcul de simulare a impozitului progresiv (dincolo de dificultatile intampinate de casele de pensii in operatiunea de incadrare a magistratilor in ipotezele normei), se poate constata ca impozitul calculat in temeiul art. 101 alin. (2) lit. b) este mai mic decat impozitul calculat in baza art. 101 alin. (2) lit. c) din lege, astfel incat, din aceasta perspectiva, norma este una care incalca criteriul proportionalitatii in asezarea sarcinilor fiscale.

Drept urmare, in procedura de reexaminare a legii, legiuitorul nu a avut in vedere necesitatea respectarii criteriilor reiterate de Curtea Constitutionala in paragrafele 167 si 168 din Decizia nr. 467 din 2 august 2023 – prin care s-a aratat:

'167. Stabilirea prin lege a unui impozit trebuie sa respecte cel putin patru criterii: echitate, proportionalitate, rezonabilitate si nediscriminare. Intrunirea cumulativa a acestor patru criterii legitimeaza din punct de vedere constitutional stabilirea unui impozit. Printr-o atare conduita, legiuitorul respecta intru totul dispozitiile art. 56 si 139 din Constitutie, fara a afecta alte drepturi si libertati fundamentale. In schimb, nerespectarea acestor criterii cu valoare constitutionala duce implicit la incalcarea dreptului fundamental aplicabil in cauza. Cu privire la rezonabilitatea si echitabilitatea impozitului, Curtea constata ca legiuitorul este in drept sa stabileasca impozite pentru a alimenta in mod constant si ritmic bugetul de stat, insa trebuie sa manifeste o deosebita atentie atunci cand stabileste materia impozabila [Decizia nr. 940 din 6 iulie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 524 din 28 iulie 2010].168. Ca atare, legiuitorul trebuie sa manifeste o grija deosebita atunci cand determina categoria de venit asupra careia poarta sarcina fiscala, suma concreta asupra careia se datoreaza si modul concret de calcul al sarcinii fiscale [Decizia nr. 223 din 13 martie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012, si Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020, paragraful 95]'.

C) Avand in vedere ca aceste norme au fost concepute de legiuitor pentru a fi aplicate in privinta tuturor categoriilor de pensii stabilite prin dispozitiile unor legi speciale (deci, si in privinta magistratilor), dispozitiile art. 101 alin. (2) lit. b) si c) din Legea nr. 227/2025, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 282/2023, incalca dispozitiile art. 124 alin. (3) din Constitutia Romaniei – independenta justitiei, atat in componenta functionala, cat si in cea individuala, fiind in contradictie cu principiile statului de drept si al securitatii juridice – art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie si, totodata, nesocotesc – si din aceste motive – caracterul obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale – art. 147 alin. (2) si (4) din Constitutie.

Printr-o bogata jurisprudenta, Curtea Constitutionala, pe de o parte, a definit conceptul de securitate juridica a persoanei si, pe de alta parte, a fixat reperele de natura constitutionala in materia pensiei de serviciu a magistratilor.

Astfel, prin Decizia nr. 467 din 2 august 2023, paragraful 122, instanta constitutionala a retinut: '122. Curtea, in jurisprudenta sa, a subliniat ca principiul securitatii juridice exprima, in esenta, faptul ca cetatenii trebuie protejati contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecuritati pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta risca sa o creeze, impunand ca legea sa fie accesibila si previzibila [Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2012]. Securitatea juridica a persoanei se defineste ca un complex de garantii de natura constitutionala sau cu valente constitutionale inerente statului de drept, in considerarea carora legiuitorul are obligatia constitutionala de a asigura atat o stabilitate fireasca dreptului, cat si valorificarea in conditii optime a drepturilor si libertatilor fundamentale (s.n.)'.

Pe de alta parte, prin Decizia nr. 900 din 2020 (paragrafele 127, 136, 143, 155 si 156), se arata:'127. (...), Curtea a fixat reperele de natura constitutionala in materia pensiei de serviciu a magistratilor, limitand marja de apreciere a legiuitorului in procesul de legiferare: principiul independentei justitiei, corolar al principiului statului de drept, este garantat, la nivel constitutional, de statutul magistratilor, dezvoltat prin lege organica, care cuprinde o serie de incompatibilitati si interdictii, precum si responsabilitatile si riscurile pe care le implica exercitarea acestei profesii, si impune acordarea pensiei de serviciu acestei categorii profesionale. Asa fiind, orice reglementare referitoare la salarizarea si stabilirea pensiilor magistratilor trebuie sa respecte cele doua principii, al independentei justitiei si al statului de drept, cadrul constitutional actual fundamentand securitatea financiara a magistratilor. (s.n.)(...) 136. Pe de alta parte, tinand seama de cele statuate anterior cu privire la regimul juridic al pensiilor reglementate prin legi speciale, si anume ca acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat tine de politica statului in domeniul asigurarilor sociale si nu cade in sfera de protectie constitutionala a dreptului la pensie si a dreptului de proprietate, astfel ca legiuitorul este liber sa acorde, sa modifice sau sa suprime componenta suplimentara a pensiei de serviciu, in functie de posibilitatile financiare ale statului, Curtea constata ca marja de apreciere a legiuitorului cu privire la valoarea componentei necontributive a pensiei de serviciu sau a pensiei militare, stabilita in mod direct sau indirect (ca rezultat al aplicarii unei sarcini fiscale), este foarte larga.(...) 143. Curtea retine ca, in stabilirea cuantumului pensiei de serviciu a magistratilor, spre deosebire de celelalte categorii profesionale care beneficiaza de pensii in regim special, legiuitorul este tinut sa respecte principiul independentei justitiei, sub aspectul securitatii financiare a magistratilor care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea in perioada in care era in activitate. Incompatibilitatile si interdictiile inerente functiilor de judecator, procuror si magistrat-asistent sunt, prin severitatea lor, unice si speciale acestor functii, fara a se regasi in statutul altor categorii profesionale, si constituie, impreuna cu regimul de remunerare (salariu si pensie) a acestei categorii profesionale, elemente de substanta a independentei justitiei.(...) 155. Curtea constata ca, desi jurisprudenta instantei constitutionale a fost constanta cu privire la aceste aspecte, legiuitorul, adoptand Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a ignorat cele statuate in prealabil si a anulat toate pensiile de serviciu reglementate de Legea nr. 303/2004, in conditiile in care legiuitorul este liber sa acorde, sa modifice sau sa suprime componenta suplimentara a pensiei de serviciu, in functie de posibilitatile financiare ale statului, doar in ceea ce priveste pensiile care nu beneficiaza de protectia constitutionala. 156. In concluzie, avand in vedere reperele de natura constitutionala in materia pensiei de serviciu a magistratilor, Curtea constata ca legiuitorul si-a depasit marja de apreciere in procesul de legiferare, astfel ca dispozitiile art. 1341 alin. (3) lit. b) si c) introduse in Codul fiscal prin Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt neconstitutionale, incalcand prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3) care consacra principiul statului de drept, ale art. 124 alin. (3) privind independenta justitiei, ale art. 142-145 privind statutul judecatorilor Curtii Constitutionale, precum si cele ale art. 147 alin. (4) privind efectul general obligatoriu al deciziilor instantei constitutionale'.

Aceasta jurisprudenta a fost reiterata si in cadrul considerentelor Deciziei nr. 467 din 2 august 2023 a Curtii Constitutionale (paragrafele 158-168) in efectuarea controlului prealabil de constitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 282 din 2023, prin care s-au modificat prevederile art. 101 alin. (2) din Legea nr. 227 din 2015.

Cu toate acestea, legiuitorul, in procedura de reexaminare a legii, a incalcat din nou jurisprudenta instantei constitutionale, fiind incalcate prevederile art. 147 alin.(2) si (4) din Constitutie, dar si ale art. 1 alin. (3) din Constitutie, intrucat Curtea Constitutionala a reafirmat si in aceasta decizie larga marja de apreciere a legiuitorului de a adopta reglementari de natura fiscala prin care sa redimensioneze – prin aplicarea unor impozite suplimentare – partea necontributiva a pensiilor de serviciu si militare; s-a subliniat ca astfel de aspecte reprezinta optiuni de politica fiscala, ce pot fi ajustate in functie de resursele financiare ale statului dintr-un moment sau altul, dar a accentuat, o data in plus, ca aceasta libertate de legiferare nu este aceeasi in privinta magistratilor care au un statut profesional cu rang constitutional.

Astfel, se poate observa din continutul art. 101 alin. (2) din Legea nr. 227 din 2015, astfel cum a fost modificat prin art. XVIII din Legea nr. 282 din 2023, ca, desi a reformulat norma in discutie, legiuitorul nu a respectat cele statuate de Curtea Constitutionala in privinta categoriei socioprofesionale a magistratilor.

Or, adoptarea de catre autoritatea legiuitoare a unor acte normative cu incalcarea deciziilor Curtii Constitutionale – este incompatibila cu statul de drept, consacrat de prevederile art. 1 alin. (3) din Constitutie, aspect retinut ad litteram, intre altele, de exemplu, in considerentele Deciziei nr. 153/2020, reluate, de altfel si in paragraful 126 din Decizia nr. 900/2020, fiind incalcate prevederile exprese ale art. 147 alin. (2) din Constitutie.

Astfel, atat din Decizia nr. 467 din 2 august 2023, dar si din intreaga jurisprudenta anterioara a instantei constitutionale – prin care s-au fixat reperele constitutionale in privinta pensiei de serviciu a magistratilor (sumarizata in considerentele Deciziei nr. 900/2020, par. 122-127), rezulta fara echivoc ca, din perspectiva art. 56 alin. (2) din Constitutie – justa asezare a sarcinilor fiscale, desi s-a recunoscut legiuitorului o larga marja de apreciere in privinta stabilirii sarcinilor fiscale ce pot greva partea necontributiva a pensiei de serviciu acordate anumitor categorii socioprofesionale supuse unui statut special, cu toate acestea, pentru categoria socioprofesionala a magistratilor (singurul statut profesional cu rang constitutional), s-a retinut in mod constant ca marja de apreciere a leguiuitorului este una mult mai restransa, intrucat, inclusiv in aceasta materie a asezarii sarcinilor fiscale asupra veniturilor din pensii, trebuie ca procesul de legiferare sa asigure si sa respecte garantiile de independenta a justitiei – art. 124 alin. (3) din Constitutie, astfel ca, in acest segment de reglementare, Parlamentul trebuie sa manifeste o diligenta deosebita.

In acest sens, facem trimitere la par. 165 din Decizia nr. 467 din 2 august 2023: '165. Se impune, de asemenea, observatia ca impozitarea nu poate avea un caracter sanctionator, pentru ca se ajunge practic la o regandire si o restructurare indirecta a insesi bazei de calcul al pensiei de serviciu, care, astfel cum s-a aratat, trebuie sa reflecte o valoare cat mai apropiata de cuantumul indemnizatiei aferente functiei detinute la momentul la care s-a realizat pensionarea. Or, daca baza de calcul este un element ce tine de insasi asigurarea independentei sistemului judiciar, nu este admisibila reducerea indirecta a acesteia prin reglementarea unor impozite care in final conduc la o alta valoare a pensiei decat cea comparabila cu indemnizatia unei persoane aflate intr-o functie similara celei din care s-a realizat pensionarea. Asadar, legiuitorul dispune de o marja de apreciere in domeniul impozitarii pensiilor cu conditia sa nu incalce garantiile atasate independentei sistemului judiciar, ceea ce inseamna ca in stabilirea regulilor si bazei de impunere trebuie sa manifeste o diligenta deosebita'.

Drept urmare, legiferand in aceasta modalitate – cu referire la art. 101 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, modificat prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023 – si in privinta magistratilor (ale caror pensii de serviciu sunt supuse aceleiasi supraimpozitari sau impozitului progresiv), si in acest caz, se justifica aceeasi concluzie cu cea stabilita de instanta constitutionala in paragraful 156 (precitat) al Deciziei nr. 900 din 2020, anume, ca legiuitorul si-a depasit din nou marja de apreciere de care dispune in aceasta materie, potrivit Constitutiei.

Optand pentru aceasta modalitate de stabilire a unui impozit progresiv asupra veniturilor din pensiile stabilite prin legi care deroga de la regimul pensiilor publice, desi norma de la art. 101 alin. (2) din Codul fiscal pare a avea un anumit grad de generalitate, in mod evident ipoteza de la art. 101 alin. (2) lit. b) pct. iii) este destinata, cel mai probabil, a fi aplicata cu precadere pensiilor de serviciu ale magistratilor, iar nu tuturor categoriilor de beneficiari de pensii de serviciu si de pensii militare, fiind, in realitate, doar un instrument disimulat de diminuare indirecta a pensiei de serviciu a magistratilor.

In acest context, rezulta ca sunt nesocotite si dispozitiile art. 56 alin. (2), dar si art. 16 din Constitutie, avand in vedere ca, din acest punct de vedere, nu sunt respectate criteriile echitatii si nediscriminarii in reglementarea acestui impozit suplimentar, progresiv.

Prin optiunea pentru un sistem progresiv de impozitare, in realitate, se disimuleaza regandirea si restructurarea indirecta a insesi bazei de calcul a pensiei de serviciu a magistratilor, chestiune ce are un profund caracter sanctionator pentru aceasta categorie socioprofesionala, de natura a afecta garantiile de independenta a justitiei – atat componenta institutionala, cat si independenta judecatorului – componenta individuala.

Potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, reafirmata si prin Decizia nr. 467 din 2023, independenta justitiei implica existenta unor garantii, cum ar fi: statutul magistratilor (conditiile de acces, procedura de numire, garantii solide care sa asigure transparenta procedurilor prin care sunt numiti magistratii, promovarea si transferul, suspendarea si incetarea functiei), stabilitatea sau inamovibilitatea acestora, garantiile financiare, independenta administrativa a magistratilor, precum si independenta puterii judecatoresti fata de celelalte puteri in stat; pe de alta parte, independenta justitiei include securitatea financiara a magistratilor, care presupune si asigurarea unei garantii sociale, cum este pensia de serviciu a magistratilor.

In mod constant, Curtea a retinut ca 'principiul independentei justitiei apara pensia de serviciu a magistratilor, ca parte integranta a stabilitatii financiare a acestora, in aceeasi masura cu care apara celelalte garantii ale acestui principiu'.

Or, stabilirea unui atare impozit asupra partii necontributive a pensiei de serviciu a magistratilor (parte necontributiva care se suporta de la bugetul de stat) vadeste o diminuare indirecta a bazei de clacul a pensiei de serviciu (baza de calcul fiind un element ce tine de insasi asigurarea independentei sistemului judiciar, potrivit par. 165 din Decizia nr. 467 din 2 august 2023, alaturi de vechimea efectiva in functie), avand in vedere ca impozitul asupra pensiei, dupa retinerea lui, se face venit la bugetul de stat, conform art. 101 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, 'tranzitand' numai scriptic patrimoniul titularului pensiei de serviciu din sistemul justitiei.

Mai mult decat atat, prin acelasi par. 165 din Decizia 467 din 2 august 2023, Curtea Constitutionala a conchis in sensul ca 'nu este admisibila reducerea indirecta a acesteia (pensiei de serviciu a magistratilor, s.n.) prin reglementarea unor impozite care in final conduc la o alta valoare a pensiei decat cea comparabila cu indemnizatia unei persoane aflate intr-o functie similara celei din care s-a realizat pensionarea'.

Modalitatea de determinare a impozitului progresiv asupra pensiei de serviciu prin raportare la repere fiscale / economico-financiare variabile, indicatori supusi unei marje de modificare / ajustare si care se afla exclusiv la indemana legislativului sau executivului, anume 'castigul salarial mediu net/castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat' (valori care, in anul 2024, sunt de 4.765 lei si, respectiv, 7.567 lei si vor fi diferite in fiecare an), reprezinta imprejurari de natura a genera pentru fostii magistrati o situatie de permanenta insecuritate juridica si ar face ca nivelul pensiei de serviciu sa fie variabil in mod permanent, ceea ce, din nou, contravine continutului conceptual constitutional al notiunii de 'independenta a justitiei', fiind infrante prevederile art. 124 alin. (3) din Constitutie, intrucat au aptitudinea de a transforma pensia de serviciu dintr-o garantie constitutionala intr-un drept iluzoriu, amorf si volatil, sub aspectul componentei individuale.

Aplicarea dispozitiilor art. 101 Cod fiscal, in forma supusa criticii, cu privire la beneficiarii pensiilor de serviciu aflate in plata, incalca inclusiv dispozitiile neretroactivitatii legii civile prevazute de art. 15 al. 2 Constitutia Romaniei, in conditiile in care la momentul nasterii dreptului nu erau cunoscute 'componentele' dreptului la pensie, astfel incat magistratul sa aleaga in cunostinta de cauza inclusiv momentul solicitarii pensiei de serviciu.

Prin urmare, este falsa ipoteza potrivit careia impozitarea pensiilor de serviciu realizata potrivit art. 101 Cod fiscal astfel cum a fost modificat are in vedere componentele contributive si necontributive ale pensiei, cata vreme acest fapt nu a fost stabilit (inca) in mod legal din perioada serviciului public prestat.

In acelasi timp, partea contributiva care s-ar putea aprecia in prezent pentru deciziile de pensionare deja emise nu ar fi una legala, caci aceasta parte contributiva nu cuprinde beneficiile pe care un alt salariat le-a avut in decursul timpului si de care magistratul a fost privat. Daca se doreste implementarea unui sistem de pensii de serviciu calibrat pe componente contributive si necontributive, acest fapt trebuie facut cunoscut magistratului, astfel incat acesta sa poata aprecia asupra drepturilor sale prezente si viitoare.

Totodata, pentru pensiile aflate in plata, stabilirea retroactiva a unei componente contributive si a unei compensatii pentru serviciul prestat, incalca principiul previzibilitatii si predictibilitatii legii, inclusiv principiul neretroactivitatii legii civile prevazut de art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei.

In concluzie, prin stabilirea unor cote de impozitare raportate la o parte contributiva si la o parte necontributiva a venitului obtinut in cariera, in conditiile in care acest fapt nu a fost precizat in perioada in care magistratul / beneficiarul unei pensii de serviciu putea sa contribuie la fondurile / bugetele nationale, incalca atat prevederile art. 15 alin. 1 si 2 si art. 56 alin. 2 si 3 din Constitutia Romaniei”.

 

* Cititi aici intreaga exceptie de neconstitutionalitate

Comentarii

# maxtor date 23 June 2024 18:00 -6

"am muncit si nopti/am muncit si zile" -aia care muncesc noaptea ca hotii sint remunerati suplimentar....("Noaptea" lui Elie Wiesel este o mărturie esențială)

# UnNeuron date 23 June 2024 22:10 -137

E constitutional sa iesi la pensie l dupa 25 de ani de serviciu, dar e neconstitutional sa platesti un impozit stabilit de legea fiscala.

# mitrofan date 24 June 2024 08:15 -88

Judecatori care judecă o cauză în care, ce să vezi, sunt interesati. Cum s-ar spune motiv de recuzare abtinere sau incompatibilite. În Romania și nu SUA totul ete posibil. Trai nineacă pa banii babachii. Contributivitae la unii la ceilalti pensii super. Egalitate voi dar nu pentru voi.

# Colac.. date 24 June 2024 12:09 -3

Bine am inteles drepturi salariale cuvenite... Dar listele cu numele judecatorilor si procurorilor care au lucrat si care lucreaza in continuare la ,,optimizarea" justitiei cand le faceti publice ?

# maxtor date 24 June 2024 12:17 -3

uite ce o sa ajunga la CCR: prin Codul Muncii apar ca zile nelucratoare cele de vinerea mare,pasti si rusalii, zile nestabilite prin lege -nu putem fi obligati sa cunoastem calendarul BISERICESC! (in rest javrele sicofante nu au decat)

# CCR date 24 June 2024 12:22 -34

Cum le scade pensia cu 1 leu, cum ,hop fac acțiune. Dar oare o fi constituțional, sau cel puțin, moral, că toți cei care se judeca acum pt. că li se aplică un mic impozit (raportat la cuantumul fabulos al pensiei), au pensiile muuult mai mari decât ale unui magistrat în activitate? Și asta chiar și după ce li se aplică acel impozit .. Oare o fi constituțional că cei care se vor pensiona începând cu ian.2024 vor avea pensiile limitate la ultimul salariu, dar ceilalți (cei care se tot judeca și plâng ca le scade pensia), nu? Nu vă e rușine ?

# maxtor date 24 June 2024 12:25 0

ajunge la CCR: "a 2 zi de rusalii" este lunea -dar nu stim care din ele; acum hai,e una dintre zilele alea,puneti-va mastile si la biserica cu voi,la sinagoga si la moschee,asa sa va ajute Dumnezeu!

# Neuroane date 24 June 2024 13:37 0

E neconstituțional să plătești impozit doar după normele de aplicare ale unei legi. Vezi că capitolul din Codul fiscal (intentionat) am scris asa, care stabilește impozitarea, a fost modificat doar după apariția supraimpozitării.

# maxtor date 24 June 2024 14:39 -27

ne referim desigur la cei 2 ani in care au judecat FARA sedinte publice,FARA sedinte solemne;unii au mai si pretins ca au dat pronuntari; unu ne-a cerut o taxa FARA DREPT-acum e mort,tinerel:poate l-au ajuns blestemele.

# zurbagiul date 24 June 2024 18:47 -165

Bai nu va mai ajunge? Voi va stabiliți salariile? Unde dracu se mai întâmplă asa ceva?

# Iulius-Laurentiu date 25 June 2024 09:35 0

E mult mai simplu să arunci o pisică moartă în curtea vecinului decât să te rogi zi şi noapte să-i moară capra...

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 21.07.2024 – Procurorul care vrea sa infunde AUR nu se lasa

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva