Viitorul guvern PNL-USR-PLUS-UDMR tine mortis sa readuca judecatorii si procurorii sub ghilotina DNA, prin desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) si trecerea din nou catre Directia Nationala Anticoruptie a competentei de a ancheta magistrati, in felul total abuziv si netransparent pe care il cunoastem deja. Mentionam ca postul de ministru al Justitiei va fi ocupat de USR-istul Stelian Ion (foto 1).

Atat prevederea legata de intoarcerea dosarelor cu magistrati la DNA, cat si cea care se refera la distrugerea SIIJ sunt continute explicit in programul de guvernare al PNL-USR, depus in Parlament miercuri, 23 decembrie 2020.

Mai jos puteti citi capitolul dedicat justitiei din programul de guvernare, unde liberalii si pluseristii insista nu doar pe distrugerea sectiei speciale, ci si pe necesitatea ca Romania sa se ploconeasca in fata politrucilor din strainatate, preluand pe nemestecate toate recomandarile facute de MCV, GRECO si Comisia de la Venetia, indiferent daca acestea sunt decente sau de noaptea mintii.

PNL, USR & co. o pupa zemos pe Faraoanca

Si apropo de noaptea mintii: aceiasi facatori ai programului de guvernare se ploconesc dizgratios in fata inculpatei Laura Kovesi (foto 2), citand oribila hotarare CEDO in cazul ei drept jurisprudenta relevanta in materie de protectia magistratilor.

Pe de alta parte, cand vine vorba despre raspunderea magistratilor, PNL-istii si USR-istii o mentioneaza extrem de fugar, fara sa detalieze garantiile concrete pentru justitiabili si pentru avocati. Politicienii ar fi trebuit sa mentioneze si avocatii, mai ales acum, cand scandalul este cat casa dupa ce completul negru de la ICCJ l-a executat pe avocatul Robert Rosu.

Ramanand in zona ipocriziei, remarcam faptul ca PNL-USR-PLUS-UDMR latra despre depolitizarea justitiei, insa nu vor in ruptul capului sa elibereze de sub pixul presedintelui Romaniei numirea sefilor de mari parchete (PICCJ, DNA si DIICOT).

Nu in ultimul rand, alta fatarnicie se refera la faptul ca noua coalitie promite armonizarea legislatiei cu deciziile CCR, dar nu sufla nimic despre demersurile guvernelor PSD-Dragnea in acest sens, demersuri anulate in acest an, de catre opozitia PSD-Ciolacu, care a respins pe banda rulanta propuneri de modificare a Codului penal ce ar fi fost benefice pentru inculpati.

In rest, promisiunile decente ale programului de guvernare se refera la debirocratizarea si digitalizarea justitiei, la transmiterea video, pe Internet, a sedintelor publice de judecata, precum si la usurarea accesului la justitie, prin modificarea regulilor privind taxa de timbru. Totusi, si aici, printre promisiunile decente, remarcam doua de tipul „fata morgana” (etern puse pe tapet de catre PNL, dar niciodata rezolvate): construirea Cartierului Justitiei si ridicarea de noi penitenciare.

A, si sa nu uitam: in programul de guvernare apare si eterna obsesie USR-ista „Fara penali in functii publice”. Totusi, mira-ne-am ca referendumul pentru modificarea Constitutiei sa intruneasca cvorumul necesar, avand in vedere apatia din ce in ce mai mare a romanilor cand vine vorba despre iesitul la urne.

Redam intregul capitol din programul de guvernare dedicat justitiei:

„In ultimii aproape 20 de ani au avut loc mai multe tentative de revizuire a Constitutiei, dar niciuna nu a reusit sa genereze un acord la nivelul societatii pentru a fi dusa la bun sfarsit. Numeroasele crize constitutionale din ultimii ani evidentiaza insa necesitatea stringenta a rearanjarii raporturilor dintre cele mai importante institutii ale statului, a competentelor acestora, precum si a intaririi principiilor de functionare ale statului roman. Ne angajam sa initiem si sa insistam asupra dezbaterii privind revizuirea Constitutiei, atragand in jurul proiectului nostru un consens.

Statul de drept este unul dintre principiile fundamentale ale oricarei democratii functionale, bazate pe separatia puterilor statului in: legislativa, executiva si judecatoreasca. In spiritul acestei realitati incontestabile, promovam o justitie independenta, eficienta si accesibila, care sa apere drepturile fundamentale ale persoanelor, interesele generale ale societatii si democratia prin drept.

Ne asumam astazi drept principala misiune intarirea rolului Justitiei de putere independenta in stat, prin reglarea mecanismului de echilibru intre puteri, prin eliminarea mijloacelor de presiune asupra Justitiei dinspre politic si prin asigurarea resurselor necesare.

Vom promova imbunatatirea calitatii Justitiei ca serviciu public, garantand o justitie accesibila, impartiala si eficienta pentru toti cetatenii. Avem nevoie de masuri care sa reduca termenele de solutionare a litigiilor si sa asigure un acces cat mai facil la actul de justitie. Dorim redefinirea hartii judiciare, examinarea competentelor instantelor pentru reechilibrarea volumului de dosare, informatizarea actului de justitiei si promovarea mijloacelor alternative de solutionare a litigiilor pentru degrevarea instantelor.

De asemenea, vom asigura armonizarea legislatiei privind organizarea si functionarea Justitiei cu principiile din instrumentele internationale ratificate de Romania, precum si cu recomandarile formulate in cadrul mecanismelor europene (MCV, GRECO si Comisia de la Venetia). Modificarile privind legislatia penala vor avea ca obiectiv asigurarea sigurantei cetateanului si combaterea eficienta a infractionalitatii, inclusiv prin mijloace de preventie.

Justitia ocupa un loc central in programul de guvernare, deoarece stagnarea si regresele ultimilor ani reclama o reforma profunda, care sa raspunda atat necesitatii de optimizare a activitatii tuturor entitatilor implicate, ce nu mai poate fi amanata, cat si urgentei de garantare a independentei sistemului judiciar si de relansare a luptei anticoruptie, pana in punctul in care alinierea la standardele europene va deveni ireversibila.

REFORMA CONSTITUTIONALA

I. Fara penali in functii publice

Fara penali in functii publice reprezinta o initiativa cetateneasca de revizuire a Constitutiei pentru care s-au strans peste un milion de semnaturi, ce are ca scop interzicerea ca cetatenii condamnati definitiv sa mai poata fi alesi in functii publice la nivel central si local.

In concret, initiativa vizeaza introducerea unei noi prevederi in Constitutie, potrivit careia „nu pot fi alesi in organele administratiei publice locale, in Camera Deputatilor, in Senat si in functia de Presedinte al Romaniei cetatenii condamnati definitiv la pedepse privative de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie, pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii”. Este necesar ca legislatia care guverneaza conditiile de accedere la o functie sau demnitate publica sa fie coerenta, predictibila si unitara, aplicabila tuturor reprezentantilor puterilor statului. Astfel, persoanele care urmeaza sa ocupe o functie ce implica exercitiul autoritatii puterii de stat vor trebui sa indeplineasca anumite cerinte de integritate, legalitate si corectitudine, menite sa consolideze increderea cetatenilor in autoritatile publice si sa preintampine derapajele de la principiile democratiei statului de drept.

Consideram ca este necesara o curatenie in politica romaneasca, iar acesta este primul pas. Coruptia sta la baza problemelor pe care Romania le are in cele mai importante domenii: sanatate, educatie si dezvoltarea infrastructurii. Tara noastra are cel mai slab sistem de sanatate din Uniunea Europeana. Lipsa medicilor si a medicamentelor, coruptia managementului si infrastructura subreda plaseaza Romania pe primul loc in UE la mortalitatea in spitale. Nici in privinta educatiei nu stam mai bine, peste 40% dintre elevii romani de gimnaziu sunt analfabeti functional, ceea ce ne duce tot pe primul loc in UE. Romania conduce si clasamentul tarilor cu cei mai putini kilometri de autostrada construiti. Din cauza coruptiei, doi din cinci romani traiesc in saracie sau la un pas sa ajunga in aceasta situatie, judetele cele mai sarace din tara sunt si cele conduse de baronii locali ai PSD: Teleorman, Buzau, Vaslui.

Ne angajam ferm sa punem acest proiect in aplicare. Avem in vedere votarea textului sustinut de 1 milion de cetateni si in Senat, dupa care urmeaza organizarea referendumului de schimbare a Constitutiei in primele trei luni dupa incetarea epidemiei Covid – 19.

II. In data de 26 mai 2019, a avut loc referendumul national convocat de Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, in urma caruia cetatenii si-au exprimat acordul pentru interzicerea amnistiei si gratierii pentru infractiuni de coruptie si pentru interzicerea adoptarii de catre Guvern a ordonantelor de urgenta in domeniul infractiunilor, pedepselor si al organizarii judiciare si extinderea dreptului de a contesta ordonantele direct la Curtea Constitutionala. Ne angajam sa elaboram un proiect de revizuire, astfel incat Legea fundamentala sa fie completata si cu aceste prevederi. In spiritul referendumului national din data de 26 mai 2019 si a Acordului Politic National pentru consolidarea parcursului european al Romaniei, din 13 iunie 2019, Guvernul va transpune si in legislatie toate masurile pentru aplicarea vointei suverane a natiunii romane.

III. In privinta reformei constitutionale consideram ca se impune, printre altele, si reformarea institutiei Curtii Constitutionale in sensul eliminarii acelor factori care au condus la politizarea deciziilor acestui organism fundamental intr-o democratie.

Pentru alte propuneri de revizure a Constitutiei vom constitui o comisie parlamentara dedicata, care va face o propunere de revizuire la finele primului an de guvernare. Propunerile de revizuire vor fi temeinic pregatite, pe baza consultarilor publice cu reprezentantii societatii civile si experti in materie constitutionala, pentru a face mai suplu si mai functional mecanismul constitutional din Romania.

JUSTITIE

1. In anii 2018 si 2019, reglementarile cu caracter normativ au suferit numeroase modificari criticate nu numai pe plan intern dar si pe plan extern, de catre organismele europene, pe motiv ca aduc atingere independentei justitiei, fiind elaborate fara respectarea principiilor de transparenta privind adoptarea actelor normative, ori fara existenta unei dezbateri reale la nivelul sistemului judiciar, intr-un cadru larg ori pentru o perioada suficient de lunga de timp.

2. O situatie deosebita intalnita in ultima perioada a fost aceea a interpretarii date Constitutiei prin decizii ale Curtii Constitutionale prin care au fost admise exceptii de neconstitutionalitate. Trenarea de catre guvernarea PSD a punerii in acord a Codului penal ori a Codului de procedura penala cu Constitutia, asa cum a fost aceasta interpretata de catre CCR, a condus la crearea premiselor nerespectarii unor obligatii ce revin Romaniei in calitate de stat membru al Uniunii Europene, ori a incalcarii caracterului obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale. Situatia deosebita, existenta la preluarea mandatului, a fost cu atat mai profunda, in contextul efectelor deciziilor controversate ale CCR care au creat preocupari la nivelul Ministerului Justitiei si al organismelor europene, fapt reflectat si in Raportul de tara MCV.

3. Mecanismele promovarii si mentinerii democratiei si statului de drept depind, in mare masura, de modul de functionare a justitiei, componenta esentiala a statului de drept. Justitia nu incumba unui anumit sector, disparat, ci tuturor actorilor din sistemul judiciar sau cu competenta asigurarii indeplinirii actului de justitie, alaturi de celelalte puteri – legislativa si executiva, cu si pentru cetatean. In acest scop, atat cadrul legislativ cat si intreaga activitate din justitie trebuie sa raspunda atat nevoilor sistemului cat si justitiabililor. Utilizarea corecta si completa a tuturor resurselor este necesar a se centra pe profesionalizarea in toate domeniile, dar, in special, in cele vulnerabile. Eficienta, profesionalismul dar si asumarea reprezinta esafodajul pe care se va edifica in urmatorii ani o justitie moderna, care sa permita realizarea unui act de justitie eficient, accesibil si de calitate, bazat pe un management strategic integrat si o abordare coerenta si integrata a tuturor resurselor umane si financiare, tinand seama de principiile independentei si al descentralizarii, care sa permita adaptarea si innoirea prin raportare la noile tehnologii si produse aparute.

Obiectivele programului de guvernare in domeniul justitiei sunt stabilite plecand de la competentele legale ale Ministerului Justitiei, de la nevoile sistemului judiciar si Justitiei in ansamblul sau, resursele financiare aflate la dispozitia ministerului, evolutiile institutionale din interiorul sistemului judiciar, recomandarile si obiectivele din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare in domeniul justitiei, precum si de la obiectivele Romaniei exprimate de ministrul justitiei in cadrul Consiliului JAI din ianuarie 2020, desfasurat la Zagreb, odata cu preluarea Presedintiei croate a Consiliului, tinand seama de importanta si necesitatea alinierii la tendintele europene, de evolutiile de la nivelul UE referitoare la conceptul de digitalizare a justitiei, in scopul asigurarii unui sistem organizational si de management competent, apt sa confere actului de justitie un plus de valoare.

Reformele structurale propuse de Ministerul Justitiei si realizarea celorlalte conditionalitati aflate in sarcina Parlamentului, Consiliului Superior al Magistraturii si Ministerului Public vor deschide calea ridicarii Mecanismului de Cooperare si Verificare.

4. Ministerul Justitiei va acorda atentie sporita asigurarii resurselor financiare necesare finantarii posturilor din sistemul judiciar, dar si respectarii procedurii legale, exigentelor constitutionale in ceea ce priveste procedura de ocupare a posturilor. Procedura de numire in unele functii de conducere – Procuror general al Parchetului de pe langa ICCJ, Procuror sef al DNA si Procuror sef al DIICOT – trebuie modificata in sensul cresterii rolului Consiliului Superior al Magistraturii in cadrul acestei proceduri. Procedura va fi bazata pe analiza dosarelor profesionale si a interviurilor temeinice, desfasurate in deplina transparenta, in fata unei comisii de interviu compuse din reprezentanti ai ministerului, dar si din reprezentanti ai CSM, INM si ASE. Aceasta procedura va continua sa fie transparentizata si formalizata, fiind stabilite, clar, fara echivoc, procedura de selectie si criterii obiective si transparente de selectie a procurorilor cu functii de conducere de rang inalt, modul de sustinere a interviurilor pentru ocuparea posturilor in sistem, criteriile de evaluare pentru fiecare categorie de functie, exigentele intrarii in competitie.

5. Infrastructura penitenciara invechita, intarzierea avizarii in Consiliul Tehnico-Economic a studiilor de fezabilitate aferente obiectivelor de investitii, intarzierile in implementarea proiectelor cu finantare externa dar si insuficienta prioritizare a masurilor privind reintegrarea sociala a detinutilor au avut un impact negativ asupra supraaglomerarii inregistrate la nivel sistemic. Ministerul Justitiei va continua sa actioneze pentru impulsionarea politicii investitionale a Administratiei Nationale a Penitenciarelor si a realizarii obiectivelor de investitii Berceni si Unguriu, precum si a promovarii proiectului hotararii guvernului privind Strategia nationala de reintegrare sociala a persoanelor private de libertate.

A) OBIECTIVE PE TERMEN SCURT

1. Sustinem desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie

In pofida criticilor constante din partea organismelor internationale, legislatia din domeniul justitiei prevede la acest moment existenta Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, cuprinzand procurori competenti sa judece orice tip de infractiuni savarsite de catre magistrati, de la o vatamare din culpa in cadrul unui accident auto si pana la infractiuni de coruptie. Infiintarea unei structuri specializate, avand o competenta care se raporteaza la calitatea persoanelor si nu la natura faptelor, este nejustificata si lezeaza prestigiul profesiei de magistrat, prin inducerea ideii ca fenomenul criminalitatii ar fi larg raspandit in aceasta categorie profesionala. Un astfel de corp reprezinta de asemenea un mijloc de intimidare a magistratilor si un mod de izolare a acestora in raport cu cetatenii obisnuiti. Urmarirea penala a unui caz de furt trebuie sa se desfasoare la fel, indiferent daca suspectul este un magistrat sau orice alt cetatean. Un alt risc major este acela ca aceasta sectie speciala sa poata prelua de la Directia Nationala Anticoruptie orice dosar de coruptie la nivel inalt in care este cercetat cel putin un magistrat. De asemenea, este problematica si situatia procurorilor care lucreaza in cadrul acestei sectii, pe care nu ar putea sa ii ancheteze decat colegii lor de sectie, putandu-se genera astfel o imunitate de facto a membrilor acestei sectii. Nu in ultimul rand, activitatea desfasurata pana in prezent n-a facut decat sa alimenteze suspiciunile privind exercitarea unor presiuni politice asupra judecatorilor si procurorilor, de natura sa le afecteze independenta.

Analizand situatia Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie si actionand in spiritul referendumului asupra justitiei desfasurat la initiativa Presedintelui Romaniei, Ministerul Justitiei va elabora si depune in cel mai scurt timp un proiect de lege privind desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie.

2. Renuntarea la cresterea numarului de judecatori din completurile de apel si contestatie este o urgenta majora, avand in vedere pericolul real de blocaje in instante care ar putea fi generat daca modificarea numarului de judecatori din aceste completuri ar intra in vigoare la 01.01.2021.

3. O alta urgenta este aceea a eliminarii schemei de pensionare anticipata a magistratilor. La data de 1 ianuarie 2022 urmeaza sa intre in vigoare prevederile legale care vor permite judecatorilor, procurorilor, magistratilor asistenti de la Curtea Constitutionala si Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si personalului asimilat acestora, sa se pensioneze la implinirea varstei de 60 de ani sau chiar mai devreme, daca au o vechime de cel putin 25 de ani, ori cuprinsa intre 20 si 25 de ani, cu aplicarea unor reduceri minimale. In lipsa unei interventii legislative, urgente aceste masuri risca sa cauzeze o scadere severa a efectivului magistratilor, in special a celor mai experimentati dintre acestia, ce activeaza la instantele si parchetele superioare, ceea ce va putea afecta calitatea actului de justitie.

4. Intarirea luptei impotriva coruptiei si a infractionalitatii organizate. Luarea unor atributii DNA referitoare la coruptia din justitie, o serie de decizii CCR neurmate de adaptarea adecvata a legislatiei au condus la o incetinire a activitatii DNA. Este necesara o refacere a competentelor DNA cu privire la coruptia din justitie. De asemenea, este necesara asigurarea suportului logistic si uman: mijloace tehnice pentru interceptari, suplimentarea schemei de personal (ofiteri de politie, procurori, personal auxiliar) atat pentru DNA cat si pentru DIICOT.

5. Prin reorganizarea Inspectiei Judiciare, inspectorul-sef a dobandit in mod nejustificat o serie de competente discretionare. Pe langa faptul ca a devenit ordonator principal de credite si unic titular al actiunii disciplinare, acesta desemneaza inspectorul-sef adjunct si directorii de directii, controland astfel selectia inspectorilor judiciari, conduce si organizeaza activitatea institutiei, aproba regulamentul continand normele pentru efectuarea lucrarilor de inspectie, iar procedura prin care poate fi revocat din functie a fost ingreunata considerabil. Aceste masuri impieteaza asupra impartialitatii inspectorilor judiciari si a profesionalismului activitatii Inspectiei Judiciare, cu consecinta punerii in pericol a independentei Justitiei. In perioada imediat urmatoare, avem in vedere o reforma a Inspectiei Judiciare, astfel incat aceasta institutie sa ofere garantii sporite de independenta si impartialitate.

6. Interferenta politica, in mod special din partea ministrului justitiei, in procesul de desemnare sau de revocare a conducerii principalelor structuri de parchet din Romania a dus in ultimii ani la numeroase dispute, de la acuzarea procurorilor ca actioneaza exclusiv impotriva politicienilor dintr-o anumita tabara si pana la demiterea sefilor de parchete inainte de expirarea mandatelor acestora. De aceea, avem in vedere modificarea procedurii de desemnare a conducerilor Parchetului General de pe langa ICCJ, DNA si DIICOT prin diminuarea factorului politic si cresterea rolului CSM in aceasta procedura, ministrul justitiei facand propunerea de numire in functie in urma unei proceduri transparente si obiective de selectie a candidatilor, validarea rezultatelor concursului urmand a se realiza printr-un aviz conform al Sectiei pentru procurori din cadrul CSM, iar numirea in functie va reveni Presedintelui. Demiterea conducerii acestor structuri va fi bazata pe o procedura similara, ce poate fi initiata si de catre sectia de procurori a CSM.

7. Pentru obtinerea unor rezultate mai bune pe linia luptei impotriva infractionalitatii de mediu, in special a taierilor ilegale de paduri, avem in vedere fie infiintarea unei structuri specializate in cadrul Parchetului General care sa investigheze acest tip de infractiuni, fie crearea unor structuri specializate in cadrul parchetelor.

8. O justitie eficienta in domeniul penal presupune colaborarea foarte buna dintre procuror si politist, fara niciun fel de imixtiuni. In activitatea sa de organ de cercetare penala politistul trebuie sa aiba o singura linie de subordonare, si anume subordonarea fata de procuror. De aceea, avem in vedere promovarea celei mai potrivite solutii legislative pentru trecerea politiei judiciare in subordinea parchetelor, inclusiv din punct de vedere administrativ, astfel incat aceasta masura sa sprijine activitatea de cercetare penala a parchetelor, fara a afecta celelalte categorii de activitati desfasurate de politisti.

9. Consolidarea independentei justitiei

Imbunatatirea actului de justitie / Eliminarea practicilor neunitare

Ministerul Justitiei a elaborat in cursul anului 2020 urmatoarele proiectele de lege care vor ramane puse in dezbatere publica pana cel tarziu la finalul lunii martie 2021:

- proiectul de Lege privind statutul magistratilor din Romania;

- proiectul de Lege privind organizarea judiciara;

- proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Actele normative actuale au suferit, de la adoptare pana in prezent, numeroase modificari si completari care fie au creat disfunctionalitati ale sistemului, fie neclaritati in aspecte esentiale care privesc sistemul judiciar, respectiv cu privire la statutul si cariera magistratilor. De asemenea, in anii 2018 si 2019, reglementarile au suferit numeroase modificari criticate atat de asociatii ale magistratilor si de societatea civila, cat si de organismele europene pe motiv ca aduc atingere independentei justitiei si ca nu au respectat principiile de transparenta privind adoptarea actelor normative ori nu au fost dezbatute la nivelul sistemului judiciar, intr-un cadru larg ori pentru o perioada suficient de lunga de timp. Urmarim ca variantele finale care vor rezulta in urma dezbaterilor publice si vor fi inaintate Parlamentului spre adoptare sa respecte urmatoarele principii: independenta judecatorilor si procurorilor, primirea in profesie si promovarea in cariera pe criterii meritocratice, functionarea eficienta a instantelor, a CSM, dar si a Ministerului Public, raspunderea efectiva a magistratilor, dar si protectia lor in fata oricaror ingerinte si abuzuri, separatia, echilibrul si cooperarea loiala dintre puterea judecatoreasca si executiv, obligatiile noastre care decurg din rapoartele MCV, GRECO, avizele Comisiei de la Venetia si, mai nou, Mecanismul ”Stat de Drept”, lansat recent de Comisia Europeana, la care se adauga jurisprudenta recenta a Curtii Europene a Drepturilor Omului (cererea nr. 3594/19 din 5 mai 2020), precum si necesitatea implementarii deciziilor obligatorii ale Curtii.

10. Simplificarea achitarii taxelor judiciare de timbru

Pentru ca liberul acces la justitie sa nu sufere nici cea mai neinsemnata ingradire, consideram ca plata taxelor judiciare de timbru trebuie sa fie simpla pentru toti cetatenii, indiferent daca prefera sa o faca la ghiseu sau prin internet. In acest sens, propunem infiintarea de puncte de plata la sediile tuturor instantelor judecatoresti, precum si lansarea unei platforme online si a unei aplicatii pentru telefoanele mobile, care sa elimine inclusiv necesitatea depunerii la dosar a chitantei doveditoare.

Politica de resurse umane

Concentrandu-se pe asigurarea tuturor conditiilor optime desfasurarii actului de justitie, in contextul pandemiei create de COVID-19, tinand seama de dinamica evolutiei situatiei epidemiologice nationale, dar si internationale si ca urmare a solicitarilor din practica, Ministerul Justitiei a elaborat si supus dezbaterii publice, in cursul lunii septembrie 2020, proiectul de lege privind unele masuri in domeniul justitiei in contextul pandemiei de COVID-19. Proiectul propune reglementarea in domeniul justitiei a unor masuri specifice, temporare, aplicabile pe durata starii de alerta precum si pentru o perioada de 30 de zile de la incetarea acesteia, care sa permita, pe de o parte, asigurarea unei protectii adecvate in contextul activitatilor judiciare impotriva imbolnavirii cu coronavirusul SARS-CoV-2, salvgardandu-se astfel drepturile la sanatate, la integritate fizica si la viata, iar, pe de alta parte, continuarea, in conditii optime, a activitatii de infaptuire a justitiei.

Pentru sistemul de probatiune, Ministerul Justitiei va actiona in vederea suplimentarii anuale a schemei de personal, numarul posturilor alocate fiind stabilit in functie de evolutia cazuisticii, a numarului de persoane sanctionate penal cu masuri alternative la pedeapsa inchisorii, tinand seama de atingerea unui numar optim de personal, in concordanta cu standardele in domeniu.

In cursul lunii iunie 2020, Ministerul Justitiei a supus dezbaterii publice proiectul de Lege privind unele masuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii, formarea profesionala initiala a judecatorilor si procurorilor, examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, stagiul si examenul de capacitate al judecatorilor si procurorilor stagiari, precum si la concursul de admitere in magistratura, proiect de act normativ cu caracter temporar propune reglementarea, in raport cu dispozitivul si considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 121/2020, a aspectelor esentiale referitoare la organizarea si desfasurarea concursului de admitere in magistratura in anii 2020 si 2021, a concursului de admitere la Institutul National al Magistraturii in anii 2020 si 2021, formarea profesionala initiala si examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii pentru auditorii de justitie admisi la Institutul National al Magistraturii in anii 2020 si 2021, precum si stagiul si examenul de capacitate ale acestora. Ministerul Justitiei va urmari finalizarea dezbaterii acestui proiect in cadrul comisiilor parlamentare. Proiectul creeaza premisele organizarii concursurilor pentru admiterea la Institutul National al Magistraturii, respectiv a celorlalte concursuri / examene privind cariera magistratilor si solutionarii atat a problemelor de personal, cat si altor aspecte legate de cariera magistratilor, in conditiile stabilite de instanta constitutionala.

Proiectul de Lege privind statutul personalului de specialitate judiciara si al altor categorii de personal din cadrul instantelor judecatoresti, al parchetelor de pe langa acestea si al Institutului National de Expertize Criminalistice, aflat in curs de elaborare la nivelul grupului de lucru constituit de Ministerul Justitiei pentru elaborarea statutului personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, vine in completarea masurilor propuse de catre Ministerul Justitiei, spre finalizare, pentru perioada urmatoare.

Implementarea unor reforme legislative structurale

In continuarea eforturilor sale de abordare a recomandarilor exprese importante din Raportul MCV, Ministerul Justitiei va actiona in sensul accelerarii procesului de evaluare a Codului penal si a Codului de procedura penala, la nivelul Ministerului Justitiei fiind constituit un grup de lucru la care au fost invitati reprezentantii institutiilor din sistemul justitiei. Rezultatul acestei activitati va fi transmis si Parlamentului, in vederea finalizarii procesului de adoptare a proiectelor de acte normative avand ca obiect fie punerea in acord a codurilor mentionate cu normele constitutionale, fie transpunerea unor directive pentru care termenul de transpunere a expirat deja.

Alte masuri pe termen scurt, in domeniul legislativ:

Proiect de Lege privind registratorii de registrul comertului si activitatea de inregistrare in registrul comertului (prin proiect se transpune si Directiva Digitalizare, recent adoptata). Obiectivele proiectului care urmeaza a fi supus dezbaterii publice:

a. Fluidizarea fluxului de inregistrare, astfel incat sa fie incurajata inregistrarea online si sa fie posibila constituirea integral online a unei societati [cerinta in transpunerea Directivei Digitalizare (2019/1151/UE), termen de transpunere: 1.08.2021];

b. Simplificarea procedurii de inregistrare in registrul comertului: control prealabil realizat de registrator, intr-o procedura mai supla; documente mai putine; depunerea de documente inlocuita, in masura posibilului, cu comunicarea intre autoritati, respectiv cu utilizarea de documente aflate deja la dispozitia acestora (principiul once only); costuri mai reduse pentru infiintarea unei societati sau depunerea de documente la registrul comertului; transformarea unor proceduri, din judiciare in administrative, cu includerea in competenta registratorului.

c. Codificarea legislatiei in domeniul inregistrarii in registrul comertului si sistematizarea acesteia, in raport de reglementarile in domeniul societatilor, in materia prevenirii si combaterii spalarii banilor, a protectiei datelor cu caracter personal.

Transpunerea instrumentelor de drept al Uniunii Europene aflate in portofoliu, precum:

#In domeniul pre-insolventei si insolventei: Directiva (UE) 2019/1023 a Parlamentului European si a Consiliului din 20 iunie 2019 privind cadrele de restructurare preventiva, remiterea de datorie si decaderile, precum si masurile de sporire a eficientei procedurilor de restructurare, de insolventa si de remitere de datorie si de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 (Directiva privind restructurarea si insolventa). Termen de transpunere - 17 iulie 2021. Romania va beneficia in acest proces de transpunere de asistenta Comisiei Europene, care a aprobat in cadrul Programului Strategic de Reforme Structurale (PSRS) aplicatia de proiect elaborata si depusa de Ministerul Justitiei - „Mecanisme de alerta timpurie si cadre de restructurare preventiva in Romania”.

#In domeniul societatilor: Directiva (UE) 2019/1151 a Parlamentului European si a Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 in ceea ce priveste utilizarea instrumentelor si a proceselor digitale in contextul dreptului societatilor comerciale (Directiva Digitalizare). Termen de transpunere - 1 august 2021.

Reintegrarea sociala a persoanelor private de libertate Luand in considerare rolul probatiunii in sistemul executional penal romanesc, Ministerul Justitiei isi propune sa dezvolte instrumentele de lucru, procedurile, programele de reintegrare specifice in lucrul cu persoanele sanctionate cu masuri alternative la pedeapsa inchisorii. In acest sens, se va diversifica schema programelor folosite la nivelul serviciilor de probatiune cu programe noi, adaptate tipurilor de infractiuni savarsite de persoanele aflate in evidenta (cu titlu de exemplu: programe pentru infractiuni economice, pentru interactiunea in mediul familial).

Prevenirea si combaterea coruptiei

Ministerul Justitiei va primi auditare externa independenta a actualei Strategii Nationale Anticoruptie, in baza careia va redacta viitoarea strategie.

Avand in vedere ca Proiectul de lege pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere in aplicare a unei forme de cooperare consolidata in ceea ce priveste instituirea Parchetului European (EPPO) din data de 9 iulie 2019 este finalizat, in perioada urmatoare acesta este propus pentru aprobare de catre Guvern, Ministerul Justitiei intentionand transmiterea ulterioara in Parlament in vederea adoptarii.

Investitii in infrastructura din justitie

Ministerul Justitiei se va concentra pe continuarea proiectului „Cartierul pentru Justitie” – care presupune gruparea tuturor institutiilor de justitie din Capitala intr-un singur areal imobiliar, dezideratul Ministerului Justitiei fiind finalizarea negocierii acordului de imprumut dintre Guvern si Banca Mondiala, acord necesar pentru finantarea lucrarilor de constructii si de instalatii aferente Cartierului pentru Justitie, inclusiv ratificarea acestuia prin lege.

Totodata, o atentie sporita se va acorda finalizarii livrarii si instalarii infrastructurii hardware necesare ONRC si celor 42 de oficii teritoriale care functioneaza pe langa tribunale, ca baza pentru functionarea corespunzatoare a numeroaselor aplicatii de lucru ale registrelor, finalizarii dotarii parchetelor de pe langa instante cu sisteme de videoconferinta moderne necesare audierii la distanta, obiective care au ca finantare Banca Mondiala, pana la finele anului 2023.

Ministerul Justitiei intentioneaza refacerea retelelor de comunicatii LAN (Local Area Network) la nivelul tuturor instantelor, retele depasite fizic si moral de aproximativ 15 ani, cele mai vechi sedii de instante fiind cablate in perioada 2000- 2006, toate acestea in conditiile in care reteaua LAN este absolut necesara pentru buna functionarea a aplicatiilor judiciare de lucru la nivelul instantelor.

Referitor la nedivulgarea on-line a identitatii victimelor traficului de persoane, aspect prevazut in diferite instrumente internationale ratificate de Romania, sub forma unei obligatii pentru Statele Parti de a asigura protectia victimelor in acest sens, precum si sub forma de recomandare in cadrul unor rapoarte internationale privind eforturile de prevenire si combatere a fenomenului de trafic de persoane, Ministerul Justitiei intentioneaza dezvoltarea actualei aplicatii ECRIS.

Ministerul Justitiei va actiona pentru realizarea upgrade-ului tehnologic pentru modernizarea infrastructurii IT din sistemul judiciar (inclusiv implementarea sistemelor automate de administrare si securitate a infrastructurii informatice), implementarea de noi platforme online, facilitarea muncii de la distanta prin adoptarea solutiilor de calcul mobile, implementarea sistemelor integrate de inregistrare, management si arhivare a documentelor, digitizarea fondului arhivistic existent, implementarea sistemelor informatice dedicate de prelucrare si gestionare a informatiilor clasificate, sisteme integrate de supraveghere si control acces.

Tehnologia moderna permite partilor sa acceseze dosarele cauzelor prin internet si sa efectueze diverse operatiuni care anterior necesitau deplasarea la sediile instantelor judecatoresti, cu multiple beneficii pentru cetateni si sistemul judiciar, dupa cum s-a constatat la curtile de apel, tribunalele si judecatoriile in care a fost implementat proiectul Dosar Electronic. Sistemul de justitie poate sa devina un exemplu de bune practici in materie de digitalizare, prin acceptarea semnaturilor, sigiliilor si documentelor electronice, conform Regulamentului UE nr. 910/2014 al Parlamentului European si al Consiliului privind identificarea electronica si serviciile de incredere pentru tranzactiile electronice pe piata interna. Drept consecinta, propunem continuarea procesului de informatizare a sistemului de justitie si oferirea catre cetateni a unui acces cat mai facil la dosarele in care sunt parte, prin crearea unor dosare electronice unde vor putea fi incarcate toate documentele aferente litigiului. Partile vor avea in acelasi timp optiunea de a realiza online acte procesuale. De asemenea, propunem transmiterea video online a sedintelor publice, masura ce ar permite transparentizarea actului de justitie si sporirea increderii cetatenilor in sistemul judiciar.

Asigurarea accesului gratuit al publicului la legislatia nationala si europeana

Avand in vedere dinamica legislativa si volumul actual de acte normative, prezumtia cunoasterii legii ramane iluzorie in practica daca cetatenii au nevoie de abonamente la soft-uri legislative pentru a ramane la curent cu cele mai recente evolutii din acest domeniu. Publicarea actelor normative ale statului roman este un serviciu public care trebuie sa devina accesibil tuturor persoanelor interesate, sens in care propunem ca cel putin partea I si partea a II-a ale Monitorului Oficial, precum si formele actualizate la zi ale tuturor legilor, ordonantelor simple, ordonantelor de urgenta si hotararilor Guvernului, sa poata fi obtinute online si gratuit prin intermediul unui portal administrat de Ministerul Justitiei.

La nivelul penitenciarelor, Ministerul Justitiei isi va indrepta eforturile spre asigurarea resurselor financiare necesare realizarii obiectivelor de investitii si a lucrarilor de interventii pentru realizarea de noi locuri de detinere si modernizarea celor existente. Obiectivele vizate fac parte integranta din Planul de Actiune pentru perioada 2020-2025, elaborat in vederea executarii Hotararii -pilot Rezmives si altii impotriva Romaniei, precum si a hotararilor pronuntate in grupul de cauze Bragadireanu impotriva Romaniei, etapizat in ceea ce priveste implementarea masurilor cu privire la infrastructura, astfel: Etapa I (2021)- 210 locuri noi de cazare, 318 locuri modernizate ; Etapa II (2022) -445 locuri noi de cazare, 85 locuri modernizate.

B) OBIECTIVE PE TERMEN MEDIU SI LUNG

Transpunerea instrumentelor de drept al Uniunii Europene aflate in portofoliu:

Directiva (UE) 2019/2021 a Parlamentului European si a Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 in ceea ce priveste fuziunile, divizarile si transformarile transfrontaliere (Directiva Mobilitate). Termen de transpunere - 31 ianuarie 2023.

Reintegrarea sociala a persoanelor private de libertate

Strategia Nationala de reintegrare sociala a persoanelor private de libertate 2020-2024 a fost aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 430/2020, astfel incat Ministerul Justitiei se va concentra pe implementarea acesteia. Comitetul interministerial pentru coordonarea si implementarea prevederilor Strategiei a fost infiintat si a avut deja prima sedinta.

Prevenirea si combaterea coruptiei

Adoptarea si implementarea noii Strategii Anticoruptie pentru 2021-2024.

Prevenirea si combaterea criminalitatii organizate

Ministerul Justitiei se va concentra pe coordonarea eforturilor de elaborare a unei abordari strategice a fenomenului criminalitatii organizate, care sa porneasca de la o radiografie onesta a manifestarii fenomenului la nivel national si, corelativ, a capacitatii nationale de raspuns. Abordarea va reprezenta o viziune integrata, armonizata inter-institutional, cu privire la misiunea si obiectivele necesar a fi asumate, cu scopul de a creste siguranta populatiei si rezilienta mediului social si economic in fata amenintarilor generate de criminalitatea organizata.

Ministerul Justitiei isi va concentra eforturile pe sprijinirea, prin mijloacele institutionale de care dispune, a consolidarii capacitatii nationale de reactie la doua forme particulare, extrem de nocive, de manifestare a criminalitatii organizate transfrontaliere:traficul de persoane si traficul de copii. Romania este printre principalele tari-sursa ale victimelor traficului de persoane din Uniunea Europeana. Aproape jumatate din victimele identificate sunt minore. Cazurile de trafic cu minori sunt sever subraportate. Dimensiunea de preventie este, de asemenea, esentiala. Sustinem prevenirea cazurilor de trafic de minori din centrele de tip rezidential prin sesiuni informative si un mecanism de raportare imediata a suspiciunilor, precum si formarea specialistilor pe impactul traumei asupra beneficiarilor, prin formari pe tema traumei complexe. Propunem, de asemenea, o coordonare foarte stransa a eforturilor de prevenire a fenomenului traficului de persoane, in special in randul grupurilor vulnerabile, cu ceilalti actori implicati in lupta impotriva traficului de persoane.

Elaborarea unei Strategii de dezvoltare a justitiei din Romania. Odata cu adoptarea Strategiei Nationale de Aparare a Tarii 2020-2024, la cel mai inalt nivel s-a luat decizia continuarii demersului strategic ANTICORUPTIE pentru ciclul 2021-2025. In acest sens, Ministerul Justitiei a intreprins demersurile pentru auditarea externa independenta a actualei strategii, ca premisa pentru elaborarea viitorului document. Atat raportul de evaluare a strategiei in vigoare, cat si propunerile de redactare a celei viitoare vor fi supuse unui amplu proces de consultare publica, similar celui care a condus in anul 2016 la adoptarea actualei SNA (n.r. Strategia Nationala Anticoruptie). Ministerul Justitiei estimeaza ca viitoarea strategie va fi adoptata in a doua jumatate a anului viitor. In contextul in care actuala strategie de dezvoltare a sistemului judiciar a avut in vedere orizontul de timp 2015-2020, se impune elaborarea unei noi strategii si a unui plan de actiune aferent pentru perioada 2021-2027. Viitoarea strategie va defini cadrul de dezvoltare a sistemului judiciar, pentru a asigura o evolutie predictibila si coerenta, constituind in acest sens un instrument necesar pentru sprijinirea indeplinirii responsabilitatilor Consiliului de Management Strategic (COMS) de stabilire a strategiei de dezvoltare pe termen mediu si lung si a prioritatilor generale ale sistemului judiciar.

Politica de resurse umane

Continuand politica de personal demarata la finalul anului 2019, Ministerul Justitiei se concentreaza si in perioada urmatoare atat pe alocarea personalului suficient pentru desfasurarea actului de justitie, dar si pe baza asezarii unor competente ale instantelor si parchetelor care sa asigure o incarcatura echilibrata si scaderea volumului de dosare pe fiecare magistrat si grefier, continuand demersurile pentru completarea schemelor de personal si extinderea celor existente.

Investitii in infrastructura din justitie pe termen mediu si lung:

Se va actiona pentru demararea si finalizarea lucrarilor de constructii (civile si instalatii) a noilor sedii de instante, dar si pentru reabilitarea sediilor existente, in cadrul Proiectului de Imbunatatire a Serviciilor Judiciare finantat de Banca Mondiala prin Acordul de Imprumut nr. 8695 – RO, ratificat prin Legea nr. 173/2017.

Ministerul Justitiei va continua programul investitional in infrastructura sistemului judiciar si a parchetelor, demarat prin Compania Nationala de Investitii - C.N.I. S.A., acordand totodata o atentie sporita si identificarii surselor de finantare pentru satisfacerea necesarului investitional pentru sediile instantelor de judecata aflate in stare avansata de degradare sau pentru instante care, in prezent, functioneaza in imobile inchiriate.

La nivelul penitenciarelor, Ministerul Justitiei isi va indrepta eforturile spre asigurarea resurselor financiare necesare realizarii obiectivelor de investitii si a lucrarilor de interventii pentru realizarea de noi locuri de detinere si modernizarea celor existente, in cadrul Planului de Actiune etapizat pentru perioada 2020-2025, cu privire la infrastructura, astfel :

- Etapa III (2023) – 1275 locuri noi de cazare, 363 locuri modernizate;

- Etapa IV (2024) – 5.419 locuri noi de cazare, 180 locuri modernizate;

- Etapa V (2025) - 500 locuri noi de cazare, Penitenciarul P47 – Berceni.

Raportat la demersurile pentru infiintarea noilor penitenciare Berceni si Unguriu, Ministerul Justitiei si Administratia Nationala a Penitenciarelor vor avea in vedere Memorandumul cu tema: Decizie privind oportunitatea finantarii infrastructurii fizice a sistemului penitenciar roman, printr- un proiect finantat din fonduri externe rambursabile, prin care se propune conceptul de proiect national – Investitii in infrastructura penitenciarelor. Acest proiect national presupune crearea a 1.900 de locuri noi de detentie, prin construirea si infiintarea a doua noi penitenciare, respectiv P47 Berceni, cu o capacitate de 1.000 locuri de cazare, si P 48 Unguriu, cu o capacitate de 900 locuri de cazare. In acest sens, a fost semnat Memorandumul privind aprobarea raportului negocierii Acordului-cadru de imprumut dintre Romania si Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei privind contractarea unui imprumut in valoare de 177 milioane Euro, in vederea sprijinirii proiectului privind Modernizarea infrastructurii judiciare in Romania, iar legea privind aprobarea acordului - cadru de imprumut a fost promulgata de catre Presedintele Romaniei prin Decretul nr. 324/2020, devenind Legea nr.90/2020.

Pentru crearea conditiilor optime desfasurarii activitatii Directiei de Probatiune, astfel incat capacitatea sistemului de probatiune sa poata ajunge treptat la nivelul cerut de aplicarea legislatiei penale, Ministerul Justitiei intentioneaza, pe langa masurile cuprinse in politica de resurse umane, construirea unui sediu central pentru Directia Nationala de Probatiune si Oficiul National al Registrului Comertului si asigurarea de spatii pentru serviciile de probatiune din teritoriu.

In contextul pandemiei COVID-19, Ministerul Justitiei acorda atentie si institutiilor sanitare aflate in subordinea sa, respectiv Spitalulul Prof. Dr. Constantin Angelescu, urmarind realizarea lucrarilor de interventii si modernizari / extindere cu finantare prin Compania Nationala de Investitii.

Pentru eficientizarea actului de justitie, este necesara implementarea digitalizarii, a masurilor cuprinse in planul national de digitalizare a sistemului judiciar, care cuprinde atat digitalizarea structurii Ministerului Justitiei, cat si digitalizarea intregii activitati a instantelor de judecata. In acest sens, Ministerul Justitiei va actiona pentru realizarea / infiintarea / modernizarea centrelor de date, cat si pentru implementarea de roboti informatici pentru realizarea activitatilor recurente/ repetitive, asigurarea statiilor si a fondului de carte in format digital (inclusiv audiobook), automatizarea proceselor din justitie prin mecanisme de inteligenta artificiala, in cazurile si situatiile care permit acest lucru. Ministerul Justitiei se va concentra pe dezvoltarea aplicatiei ECRIS de management a dosarelor din instante si parchete (care contine si portalul instantelor de judecata) cu toate modulele sale in cadrul proiectului „Dezvoltarea sistemului de management al cauzelor – ECRIS V”. Valoarea estimata a proiectului este de 125.000.000 de lei, iar fisa de proiect a fost aprobata in data de 02.10.2020”.