Procuroarea Cristina Chiriac (foto) – șefa DNA Iași – a declarat luni, 23 februarie 2026, la interviul susținut la Ministerul Justiției pentru ocuparea funcției de Procuror General, că una dintre soluțiile pentru celeritatea soluționării dosarelor (și, implicit, a evitării prescripției în faza de urmărire penală) o reprezintă acordurile de recunoaștere a vinovăției (ARV). 

Chiriac a subliniat că a folosit adesea ARV-urile în activitatea de urmărire penală de la DNA Iași.

În plus față de aceste acorduri, procuroarea a pledat pentru prioritizarea dosarelor care au un probatoriu aproape finalizat și a celor care nu necesită un probatoriu elaborat, precum și pentru renunțarea la urmărirea penală în cazul în care acțiunea penală nu este justificată de un interes public (conform art. 7 alin. 1 CPP).

Alt subiect despre care Cristina Chiriac a fost întrebată l-a reprezentat anchetarea judecătorilor și procurorilor. În acest punct, candidata a optat pentru întărirea serviciilor teritoriale de la nivelul parchetelor de pe lângă curțile de apel specializate în anchetarea de magistrați, precum și suplimentarea schemei de personal, în condițiile în care la nivelul Parchetului General activează numai patru procurori în activitatea de anchetare a magistraților.

Întregul interviu, precum și proiectul de management al procuroarei Cristina Chiriac, le puteți viziona în interviul de mai jos.

Încheiem, prezentând componența comisiei de interviu de la MJ:

- ministrul Justiției Radu Marinescu;

- avocata Roxana Momeu, secretar de stat în Ministerul Justiției;

- Octavian-Lucian Păun (personal asimilat judecătorilor și procurorilor) – șeful Corpului de Control al MJ;

- Aurelian-Mirel Toader – șeful DNA Cluj, procuror desemnat de CSM;

- Ionuț Botnaru – șeful adjunctul PCA Ploieşti, procuror desemnat de CSM;

- procurorul Marian Truşcă, adjunct al INM;

- Ana-Maria Georgescu, psiholog;

- Răzvan-Andrei Corboş, specialist în management;

Iată principalele declarații ale procuroarei Cristina Chiriac (vezi video):

Despre celeritatea în urmărirea penală, mai ales pentru evitarea prescripției:

„Celeritatea soluționării dosarelor penale constituie o problemă a Ministerului Public. Din punctul meu de vedere, trebuie să se facă o analiză cât mai strictă a stocului de dosare care există în lucru și să fie prioritizate acele dosare care au un probatoriu aproape de final (pentru a fi soluționate cât mai repede, fără întârzieri nejustificate), a prioritiza dosarele care nu necesită un probatoriu extrem de ridicat și a soluționa cât mai repede aceste dosare, tocmai pentru a nu mări și mai mult stocul de dosare care deja există și este foarte mare la nivelul Ministerului Public.

Aș utiliza cât mai eficient instituția acordului de recunoaștere a vinovăției – o instituție [pe] care, în cadrul serviciului pe care l-am condus, am aplicat-o destul de frecvent.

Aș dispune o analiză a modului în care procurorii înregistrează dosarele – în sensul de a da eficiență dispozițiilor procesual-penale privind îndeplinirea condițiilor pe care o sesizare trebuie s-o îndeplinească, pentru a evita înregistrarea plângerilor neconforme și efectuarea de acte de urmărire penală într-un dosar care nu are absolut nicio finalitate.

Aș utiliza mai mult principiul oportunității, prevăzut de art. 7 alin. 1 (n.r. din Codul de procedură penală): în cazul în care acțiunea penală nu este justificată de un interes public, atunci această acțiune nu mai trebuie să fie exercitată – în cazurile expres prevăzute de lege”.

Despre anchetarea magistraților:

„În primul rând, (n.r. eficientizarea anchetării magistraților) prin completarea schemei de personal. La nivel național, există 38 de procurori care efectuează urmărirea penală în cauzele cu magistrați și sunt numai 4 la nivelul PICCJ, conform ultimelor studii publicate de Ministerul Public.

Este clar că serviciile (n.r. serviciile teritoriale din PCA-uri), parchetele de pe lângă curţile de apel care anchetează cauze cu magistraţi trebuie, în principal, întărite sub aspectul procurorilor care efectuează urmărirea penală în asemenea cazuri – mai ales procedura de numire a acestor procurori este mai elaborată decât cei care efectuează urmărirea în cauzele penale obişnuite, fiind impuse condiţii de vechime, grad, experienţă profesională şi probitate profesională. Rolul Procurorului General, pentru PICCJ şi pentru ceilalţi procurori, este să găsească oameni care să vrea să efectueze urmărirea penală în asemenea cazuri şi să formuleze propunerile către CSM, pentru a fi numiţi”.