13 mai 2021

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Reflectii pe marginea unei hotarari a Curtii Constitutionale a Romaniei

Scris de: av. Marian NAZAT | pdf | print

16 aprilie 2021 15:53
Vizualizari: 5464

Dinspre Curtea Constitutionala a Romaniei a venit, zilele trecute, un comunicat de presa care ne aducea la cunostinta ca „dispozitiile art.400 alin.(1), ale art.405 alin.(3) si ale art.406 alin.(1) si (2) din Codul de procedura penala incalca atat prevederile art.1 alin.(3), art.21 alin.(1)-(3) si art.124 alin.(1) din Constitutie, cat si prevederile art.5 paragraful 1 si art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In plus, Curtea a constatat ca dispozitiile art.400 alin.(1) si ale art.405 alin.(3) din Codul de procedura penala aduc atingere prevederilor art.23 alin.(11) din Legea fundamentala.



Curtea a retinut ca redactarea hotararii judecatoresti penale (motivarea in fapt si in drept) ulterior pronuntarii minutei (solutiei) dispuse in cauza lipseste persoana condamnata de garantiile infaptuirii actului de justitie, aduce atingere dreptului de acces la instanta si dreptului la un proces echitabil. Totodata, Curtea a constatat ca punerea in executare a unei hotarari judecatoresti penale definitive, anterior motivarii in fapt si in drept a acesteia, este contrara dispozitiilor constitutionale si conventionale referitoare la libertatea individuala si siguranta persoanei si celor care consacra demnitatea umana si dreptatea, ca valori supreme ale statului de drept.

Prin urmare, Curtea a constatat ca este necesar ca hotararea judecatoreasca sa fie redactata, motivata in fapt si in drept, la data pronuntarii.” Ce mai chichirez galceava!, mi-am zis dupa ce am lecturat misiva, pentru ca imediat sa-mi imaginez implicatiile practice ale hotararii cu pricina.

Asadar, completul de judecata este sesizat cu un rechizitoriu prin care sunt deferiti justitiei aproape o suta de inculpati. (Nu va dati ochii peste cap, findca au existat astfel de dosare, chiar si cu mai multe parti, ganditi-va numai la loturile cu vamesi sau cu evazionisti!) Si incepe duelul judiciar, in toata splendoarea lui cronofaga, si dureaza cu duiumul. Se apropie momentul dezbaterilor, intinse pe cateva zile, si judecatorii „ori amana pronuntarea, ori pronunta amanarea”, vorba hatrului Pastorel Teodoreanu, parca. Sa ne mai inchipuim ca impotriva unora dintre inculpati este luata o masura preventiva? Prea am complica povestea, asa ca renunt la o asemenea ipoteza. Intr-un tarziu, sa fi trecut trei-patru luni, se da verdictul, iar motivarea, dezvoltata pe vreo mie de pagini, apare dupa un an si ceva. (Oo, necredinciosilor, ce inseamna vociferarile astea, am citit sentinte si decizii cu si mai multe pagini!) Aberanta perspectiva, nu? De aceea ma mira dezlegarea in drept a „juzilor” constitutionalisti, caci ei ar trebui sa stie avatarurile acestei meserii. (Ma feresc sa folosesc termenul vocatie, deoarece sunt pe cale de disparitie magistratii asupra carora a pogorat harul acela rar al dreptatii! Destui iubesc totusi legea, dar sunt injusti, vorba tragicei Alice Voinescu…) Pe de alta parte, de unde pana unde o atat de fatisa discriminare intre judecatorii din penal si ceilalti, care nu au obligatia in discutie? Apropo, ce sanctiune ar opera in cazul nerespectarii dispozitiilor imperative prescrise de CCR, dincolo de cea disciplinara? (Sa ne amintim ca, nu demult, in cazul ex-ministrului Victor Babiuc, decizia nu fusese motivata nici la ispasirea pedepsei cu detentie, sa te crucesti, zau! Si nimeni n-a suportat vreo consecinta…) Apoi, cum se va concilia norma tocmai prefigurata cu art. 391 din Codul de procedura penala, care stabileste ca deliberarea si pronuntarea se fac cel mai tarziu in 15 zile de la inchiderea dezbaterilor si, in situatii exceptionale, in 30 de zile? Aplicarea noilor prevederi de procedura penala ar afecta, certamente, calitatea motivarii, oricum in suferinta in anii din urma. Dintr-o alta perspectiva, cu ce aplomb vom mai pleda noi, avocatii, cand stim ca solutia asteapta deja redactata in biroul „onorabililor”? Simple intrebari? Deloc! Sunt doar reflectiile la cald pe care le incerc dupa lecturarea minutei instantei constitutionale. Chiar, daca ar fi fost consecventa cu propriul rationament, ea ar fi redactat hotararea in extenso si nu s-ar fi limitat doar la dispozitiv. Pai, CCR de ce sa nu-i fie impusa aceeasi conduita, ca n-o fi mai presus de legea pe care o interpreteaza in fel si chip (uneori impecabil, alteori dezolant)?

Am sustinut si voi sustine in continuare ca dezbaterile se desfasoara dupa un ritual invechit si nepragmatic. Procurorul, adesea, citeste actul de sesizare, iar aparatorii balmajesc vrute si nevrute. Judecatorii se prefac ca asculta, caci este cu neputinta sa-ti pastrezi treaza atentia ore in sir, si cu asta basta, spectacolul s-a sfarsit! Candva, un judecator mi-a marturisit ca studia dosarul abia la redactarea hotararii… In fine, fiecare magistrat este alt magistrat, si generalizarile sunt semnul subdezvoltarii intelectuale. Imi doresc, de pilda, ca inainte de dezbateri, completul sa puna in vedere, ca inlauntrul unui termen rezonabil, sa se depuna notele scrise, avand grija sa le trimita si celorlalti participanti, inclusiv procurorului. Iar in ziua sorocita, judecatorii sa ceara numai lamurirea aspectelor insuficient clarificate, ceea ce, bineinteles, l-ar indatora la citirea intregului material probator. In modul acesta, nu am mai pierde vremea prin salile de judecata si nivelul de pregatire profesionala s-ar imbunatati considerabil. Culmea, un astfel de scenariu nici nu are nevoie de texte legale modificate, Codul de procedura penala actual neinterzicandu-l.

La final, indraznesc un pronostic: controversata decizie nu-si va produce niciodata efectele, puterea legislativa avand grija sa o sufoce in fasa. Macar de s-ar consulta cu puterea judecatoreasca, astfel incat viitoarea reglementare sa tina seama si de particularitatile cauzelor penale, si de legislatia corespunzatoare din spatiul european (Germania[1], Belgia[2], Norvegia[3] si Austria[4], de pilda), acolo unde pronuntarea se amana si o jumatate de an.

preluare de pe blogul avocatului Marian Nazat



[1] Art. 33-37 din Codul de procedura penala prevad ca hotararile executorii vor fi motivate la momentul pronuntarii.

[2] Sectiunea 7 din Capitolul 11 prevede ca motivele hotararii vor insoti rezultatul deliberarii.

[3] Sectiunea 43 din Capitolul 5 prevede ca hotararea se pronunta in prezenta acuzatului, caruia i se aduc la cunostinta si motivele solutiei.

[4] Art. 341 din Codul de procedura penala prevede ca acuzatului i se aduce la cunostinta hotararea, impreuna cu motivele acesteia.

Comentarii

# maxtor date 17 aprilie 2021 16:44 0

"de unde pana unde o atat de fatisa discriminare intre judecatorii din penal si ceilalti,"-fatisa e gargara dl. avocat:curtea a judecat NUMAI O ANUMITA CRITICA,dupa rolul ei.evident,altcareva,in proces civil,poate ridica o critica asemanatoare IN CIVIL,pe codu respectiv.puteti apela si la "apucata poporului",va urez succes!.

# Diana date 20 aprilie 2021 23:53 -1

Aceasta decizie este o batjocura la adresa justitiei penale,oricum imposibil de pus in practica pt.ca ar obliga judectorii sa se antepronunte inainte de pronuntarea efectiva.Decizia CCR este inaplicabila.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 12.05.2021 – Liberalii o vor pe fosta nevasta a lui Tulus

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva