Reglarile de conturi din diverse institutii ale statului, inclusiv din Ministerul de Interne, prin refuzul de eliberare a certificatului ORNISS sau prin neprelungirea acestuia ar putea fi oprite daca Proiectul pentru completarea Legii 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, initiat de mai multi deputati PSD, va fi adoptat.  

In prezent, legea nu prevede ca refuzul eliberarii unui certificat ORNISS sau neprelungirea acestuia trebuie motivate. Lucru care poate genera abuzuri sau chiar reglari de conturi.

Spre exemplu, pentru a ocupa anumite functii in anumite institutii respectiva persoana trebuie sa aiba certificat de securitate. Daca nu-l are, nu poate ocupa postul respectiv. Iar daca-l are si respectivul devine incomod, sau pur si simplu se doreste schimbarea acestuia din functie cu o persoana agreata de sistem, nu i se prelungeste certificatul. Si este zburat de pe scaun. Fara sa fie nevoie ca respectiva decizie sa fie motivata.

Seful DGA, debarcat prin metoda ORNISS

Chestorul Catalin Ionita (foto) a fost debarcat zilele trecute de la conducerea Directiei Generale Anticoruptie prin "metoda ORNISS". Nu i-a mai fost prelungit certificatul de securitate, fara sa existe nici cea mai mica explicatie. Fara ca decizia sa fie motivata. Iar daca Ionita va ataca in instanta refuzul de prelungire a certificatului de securitate, judecatorul va fi pus in imposibilitatea de a lua o decizie obiectiva, si asta pentru ca nu cunoaste motivele care au stat la baza acestei decizii. Practic, fostul sef al DGA a fost tras pe linie moarta, fara sa stie de ce.
Trebuie precizat ca aceasta este a doua mazilire a lui Catalin Ionita. Prima data a fost dat jos din functia de sef al Politiei Romane cu ajutorul unui dosar fabricat de DNA, in care, dupa o buna perioada de timp, a primit clasarein baza art. 16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala - "fapta nu exista".

Proiectul de lege care ar putea opri mazilirile prin metoda ORNISS

Revenind, in Senat se afla o initiativa legislativa pentru completarea Legii 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate. Initiatorii arata in expunerea de motive ca daca actul administrativ ar putea fi emis fara vreo motivare, asa cum se intampla in prezent in asemenea situatii, ar reiesi in mod exclusiv puterea discretionara a autoritatii publice, fapt de neinchipuit intr-un stat de drept: “A accepta teza potrivit careia autoritatea nu trebuie sa-si motiveze deciziile echivaleaza cu golirea de continut a esentei democratiei si a statului de drepturilor”.

Potrivit initiatorilor, in lipsa motivarii explicite a actului administrativ, posibilitatea atacarii in justitie a actului respectiv este iluzorie, de vreme ce judecatorul nu poate decela care au fost motivele care au determinat autoritatea administrativa sa ia o anumita masura. Iar absenta acestei motivari favorizeaza emiterea unor acte administrative abuzive si conduce implicit la limitarea accesului liber la justitie:

"Prin urmare, motivarea reprezinta o obligatie generala, aplicabila oricarui act administrativ, ea reprezinta o conditie de legalitate a actului care face obiectul unei aprecieri in concreto, iar obiectivul sau este prezentarea intr-un mod clar si neechivoc a rationamentului institutiei emitente a actului. Motivarea trebuie sa permita judecatorului sa exercite un control asupra elementelor de fapt si de drept care au servit drept baza de exercitae a puterii de apreciere, deci trebuie realizata intr-un mod detaliat”.

* Cititi aici Proiectul pentru completarea Legii 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate

foto: digi24