Un dezastru nebanuit pandeste justitia din Romania, prin desfiintarea a numeroase hotarari judecatoresti definitive, din cauza ca ele vor fi fost pronuntate de catre completuri judecatoresti nelegal constituite. Riscul este cauzat de foarte probabila hotarare prin care Curtea Constitutionala a Romaniei va constata neconstitutionalitatea Ordonantei de Urgenta nr. 215/2020, privind prorogarea trecerii de la completuri de 2 judecatori la completuri de 3 in apel (click aici pentru a citi).

Semnalul de alarma a fost tras joi, 31 decembrie 2020, la o zi dupa adoptarea ordonantei, de catre Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), conduse de judecatoarele Andreea Ciuca (foto dreapta), respectiv Florica Roman (foto stanga).

Cele doua ONG-uri invoca un singur argument, dar fundamentat pe textul Constitutiei si pe jurisprudenta CCR in materie de referendumuri consultative: faptul ca OUG 215/2020 incalca grav sensul votului exprimat de catre 6,4 milioane de romani la referendumul din 2019, privind interzicerea emiterii de ordonante de urgenta in domeniul justitiei.

In plus, prin reglementarea prin ordonanta de urgenta, iar nu prin lege, guvernul Florin Citu da dovada de o crasa ipocrizie, in conditiile in care a avut la dispozitie un an intreg sa treaca prin Parlament un eventual proiect de lege care sa amane cu doi ani intrarea in vigoare a modificarilor din completurile de apel, puncteaza AMR si AJADO.

Prezentam intreaga explicatie a AMR-AJADO:

„Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) evidentiaza faptul ca, prin adoptarea unei ordonante de urgenta in domeniul organizarii judiciare, Guvernul a sfidat votul a peste 6,4 milioane de cetateni si Constitutia Romaniei.

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) atrag public atentia ca prin adoptarea, in data de 30 decembrie 2020, a unei ordonante de urgenta de modificare a unei dispozitii din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, Guvernul a incalcat vointa suverana a poporului, exprimata prin referendum, principiul constitutional al echilibrului intre puteri si principiul cooperarii loiale intre acestea.

Adoptarea unei ordonante de urgenta pe chestiuni ce tin de organizarea judiciara, in cazul de fata prorogararea intrarii in vigoare a unor prevederi legale privind compunerea completelor de judecata in apel, desconsidera votul a peste 6,4 milioane de cetateni si Constitutia Romaniei.

Reamintim ca, in anul 2019, cu ocazia alegerilor europarlamentare, a avut loc si un “referendum pe justitie”, iar una dintre intrebari a fost: “Sunteti de acord cu interzicerea adoptarii de catre Guvern a ordonantelor de urgenta in domeniul infractiunilor, pedepselor si al organizarii judiciare si cu extinderea dreptului de a ataca ordonantele direct la Curtea Constitutionala?”. Referendumul a fost adoptat, peste 6,4 milioane de cetateni votand „DA”.

Potrivit art. 2 din Constitutie: (1) Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.

(2) Niciun grup si nicio persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.

In explicitarea rolului referedumului, CCR a statuat, prin Decizia 686/2012, ca “reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o solutie legislativa care nu respecta vointa exprimata de popor la referendumul consultativ mentionat este in contradictie cu prevederile constitutionale ale art. 1, 2 si 61”.

Or, adoptarea unei ordonante de urgenta cu privire la organizarea judiciara, cum a facut Guvernul Romaniei in data de 30 decembrie 2020, incalca flagrant vointa poporului suveran, ignora deciziile Curtii Constitutionale si, daca ordonanta adoptata in data de 30 decembrie va fi declarata neconstitutionala, cum este previzibil, va periclita grav securitatea juridica, prin anularea unor hotarari judecatoresti definitive pentru ca au fost pronuntate de completuri de judecata nelegal constituite.

In fapt, prin ordonata de urgenta s-a edictat amanarea compunerii completurilor de judecata de apel din 3 judecatori, prevazuta prin Legea 207/2018, cum este la Inalta Curte de Casatie si Justitie, si mentinerea compunerii completurilor la formula prezenta, aceea cu 2 judecatori.

Subscrisele asociatii, precizam ca atat in cadrul dezbaterilor publice din Parlament, asupra modificarilor legilor justitiei, in anul 2018, cat si ulterior intrarii in vigoare a acestor modificari, ne-am opus argumentat unor dispozitii privind compunerea completurilor de judecata in apel din 3 judecatori, avand in vedere insuficienta resurselor umane din instante si problemele efective pe care aceasta realitate le creeaza. Acesta a fost argumentul impotriva majorarii numarului membrilor din completurile de judecata care pronunta, in majoritatea situatiilor, hotarari definitive. Dar, in acelasi timp, suntem de acord, ca principiu, ca mai multi judecatori in complet constituie o garantie suplimentara, pentru cetateni, a unei judecati drepte.

Referitor la referendumul asupra justitiei, reamintim cetatenilor ca atat magistrati, cat si cativa jurnalisti obiectivi au atras atentia ca referendumul va avea efecte profund negative, insa pozitia lor a fost ignorata de sustinatorii referendumului. In fapt, la data respectiva, tocmai actualul ministru al Justitiei, Stelian Ion, a fost unul dintre cei mai vocali sustinatori ai acestuia, afirmand ca referendumul este necesar pentru a “salva justitia”.

Or, prin adoptarea unei ordonante de urgenta in domeniul organizarii judiciare, respectiv prorogarea intrarii in vigoare a dispozitiilor art. 54 alin. (2) din Legea 304/2004, nu doar ca a fost incalcat grav votul dat de peste 6,4 milioane de cetateni, dar s-a confirmat, fara tagada, faptul ca sustinatorii acelui referendum, ce fac parte din puterea executiva actuala, s-au folosit de justitie in scop politic. Folosirea justitiei intr-un astfel de scop, lucru reprobabil intr-un stat de drept democratic, rezulta si din declaratia actualul ministru al justitiei care, intr-un interviu pentru Epoch Times, in data de 23.12.2020, a spus ca respectivul referendum „e unul cu consecinte politice, nu juridice”.

Aceeasi sustinere este reluata de ministrul justitiei pe o retea de socializare in care citeaza fragmentat si distorsionat Decizia CCR 28/2020, prin care s-a statuat ca „intrebarile adresate poporului de catre Presedinte, valorificarea raspunsurilor primite de catre autoritatile publice sunt subsumate unui efect politic care, la randul sau, produce consecinte in planul raspunderii politice a actorilor institutionali implicati, iar nu in planul raspunderii juridice a acestora".

Asadar, din decizie rezulta ca alesii poporului nu raspund juridic, nu pot fi sanctionati legal, pentru nepunerea in lege a vointei poporului, exprimata prin referendum, ci raspund doar politic in fata cetatenilor care au alternativa de a nu-i realege. Dar aceasta NU inseamna ca puterea executiva si cea legislativa au alternativa de a legifera contrar rezultatelor unui referendum valid intrucat, in acest caz, incalca grav Costitutia, art. 1, 2 si 61, astfel cum s-a statuat prin Decizia CCR 68/2012, antereferita.

In cele 12 luni care s-au scurs din anul 2020, a fost timp pentru parcurgerea procedurii constitutionale de modificare a dispozitiilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara. A veni acum, insa, si a forta in ultimele zile din an adoptarea unei OUG in domeniul organizarii judiciare este o sfidare a votului celor peste 6,4 milioane de cetateni si o incalcare a principiilor definitorii ale statului de drept, a Constitutiei si a deciziilor CCR.

Dincolo de incalcarea vointei a milioane de cetateni, precedentul creat de Guvern, precum si efectele pe care declararea neconstitutionala a acestei ordonante le poate produce denota desconsiderarea votului si drepturilor cetatenilor, atitudine ce trebuie denunata public. In consecinta, solicitam Guvernului sa abroge ordonanta de urgenta adoptata ca urmare a propunerii ministrului Justitiei, Stelian Ion, pentru modificarea organizarii judiciare, lasand Parlamentul sa decida cu privire la acest subiect”.