ACTUALIZARE 15:52

Prezentăm comunicatul PCAB privind reținerea avocatului Mihai Rapcea:

„Compartimentul de Informare şi Relaţii Publice al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este împuternicit să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:

La data de 25.06.2026, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București au pus în aplicare trei mandate de percheziție domiciliară la adresele unui suspect – persoană fizică, având calitatea de avocat, situate pe raza municipiului București, într-un dosar având ca obiect trei infracțiuni, respectiv:

- distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste şi xenofobe, prin intermediul unui sistem informatic;

- promovarea, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum şi

- fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

În urma administrării probatoriului, a rezultat următoarea situație de fapt:

La data de 16.01.2026, suspectul R.M., în vârstă de 51 de ani, având calitatea de avocat, a procedat la distribuirea și punerea la dispoziția publicului prin intermediul rețelei de socializare ‘Facebook’ a unei înregistrări audio-video realizate la data de 15.01.2026, în curtea Ateneului Român, material în cuprinsul căruia o altă persoană fizică executa în mod explicit salutul specific Mișcării Legionare, prin ridicarea brațului drept la un unghi de 45 de grade cu degetele lipite în fața unui dispozitiv artizanal dotat cu chipul poetului Mihai Eminescu, aparat care, prin intermediul unui senzor de mișcare, răspundea în mod simetric acestui gest prin ridicarea automată a propriului braț mecanic, tot la un unghi de 45 de grade peste linia orizontului, activitate de natură să promoveze și să propage în spațiul virtual simboluri, gesturi și mesaje cu caracter neolegionar și fascist.

De asemenea, la data de 02.04.2026, prin intermediul mai multor rețele de socializare, suspectul R.M. a promovat în public cultul unor persoane vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de crime de război, prin elogierea directă și prezentarea acestor persoane drept repere valorice și victime ale unor epurări ideologice și a realizat și publicat pe profilul său personal de pe platforma de socializare Facebook o înregistrare video prin intermediul căreia a promovat în public, în mod direct, ura pe motive etnice și idei, concepții ori doctrine specifice naționalismului extremist, îndreptate împotriva comunității evreiești.

Totodată, la data de 20 mai 2024, suspectul R.M a preluat, publicat și diseminat în mediul online, pe profilul său personal de pe platforma de socializare Facebook, un paragraf și un aforism extras dintr-o lucrare scrisă în anul 1933 de Corneliu Zelea Codreanu, promovând astfel, în public, idei, concepții și doctrine legionare și fasciste.

Cu ocazia efectuării perchezițiilor domiciliare și a accesului la un sistem informatic, au fost ridicate probe constând în publicații, obiecte cu semnificație simbolică și în scrisuri care reflectă afinități față de ideologia legionară.

Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București din data 25.06.2026, a fost dispusă față de suspect măsura preventivă a reținerii, pe o durată de 24 de ore.

Precizăm că activitățile procedurale efectuate în timpul urmăririi penale sunt reglementate de Codul de Procedură Penală şi au drept scop administrarea probatoriului cu respectarea drepturilor și garanțiilor procesuale, precum și a principiului prezumției de nevinovăție”.

----

Avocatul Mihai Rapcea (foto) din Baroul București, unul dintre cei mai puternici contestatari ai deciziei de anulare a alegerilor din decembrie 2024, a fost reținut joi seară, 25 iunie 2026, de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București într-un dosar privind așa-zise fapte de „distribuirea sau punerea la dispoziția publicului de materiale fasciste, legionare și rasiste și interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofobe și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război”. Potrivit informațiilor noastre, procurorul de caz de la PCAB este Mircea-Bogdan Rocsin.

Avocata Sabina Hîncean – soția lui Rapcea – a dezvăluit joi seară, într-o intervenție telefonică la Nașul TV, că la percheziția efectuată în aceeași zi procurorul de caz a căutat cărți de Mihai Eminescu, Octavian Goga, Valeriu Gafencu (arestat în studenție sub acuzația de legionarism și mort în Penitenciarul Aiud; părintele Nicolae Steinhardt l-a denumit „Sfântul Închisorilor” în romanul său „Jurnalul fericirii”). Și nu numai atât: procurorul și polițiștii au căutat tricouri cu însemne legionare, a adăugat avocata Hîncean. Mai mult: potrivit Sabinei Hîncean, procurorul i-a cerut socoteală lui Mihai Rapcea inclusiv în legătură cu deținerea în casă a unei icoane cu Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu. Acesta este – adăugăm noi – unul dintre cei 16 sfinți canonizați de către Patriarhia Română în 4 februarie 2025, mulți dintre ei făcând parte din categoria cunoscută ca „Sfinții Închisorilor” – oameni pe care comuniștii i-au închis, bătut și torturat nu doar pentru simpatiile legionare, ci și pentru că au refuzat să renunțe la credința creștină.

Nu în ultimul rând, Sabina Hîncean a anunțat că va semnala acest abuz atât Baroului București, cât și Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Redăm comunicatul în care Poliția a anunțat percheziția de la Mihai Rapcea:

„La data de 25 iunie 2026, polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a municipiului București – Serviciul de Investigații Criminale, sub directa coordonare a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, au pus în executare trei mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București, într-un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de distribuirea sau punerea la dispoziția publicului de materiale fasciste, legionare și rasiste și interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofobe și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război.

Din datele și probele administrate în cauză, a rezultat presupunerea rezonabilă că un bărbat, în vârstă de 51 de ani, ar fi distribuit pe rețelele sociale, de pe contul pe care îl administra, mesaje, având caracter fascist, legionar și rasist.

Astfel, în vederea administrării materialului probator, la data de 25 iunie 2026, au fost puse în executare trei mandate de percheziție domiciliară, fiind identificate și ridicate mai multe bunuri de interes în cauză.

Totodată, persoana vizată a fost depistată și urmează să fie condusă la audieri.

Cercetările sunt continuate de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, împreună cu Serviciul de Investigații Criminale, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor menționate”.

Prezentăm principalele declarații ale avocatei Sabina Hîncean (vezi audio):

„Sabina Hîncean: Astăzi, la ora 6:00, am fost vizitați de vreo 20 de persoane: mascați, fotografi, polițiști, cred că doi domni procurori. Au venit peste noi, solicitându-ne să punem la dispoziție, dacă avem, cărți. Avea domnul procuror o listă. Căutau cărțile de Eminescu, Goga, Gafencu, preoți, călugări, Ilie Lăcătușu și alții.

Pentru mine, tot ce s-a întâmplat astăzi a reprezentat un abuz. Astăzi pentru mine este ziua în care democrația a murit în România. La 6 dimineața, să ți se facă această percheziție, pentru a căuta cărți și tricouri cu diferite inscripții și dacă avem nu mai știu, căutau tot felul de semne, înscrisuri legionare, care au legătură cu acest domeniu de antisemitism... Mi se pare ceva extraordinar. Mi se pare, sincer, un abuz, mai ales având în vedere calitatea noastră, că suntem avocați în Barou București.

Prima dată, au venit la locuința noastră. Le-am pus la dispoziție cam ce am crezut de cuviință. Bineînțeles că s-au ridicat laptopul lui și un telefon. De asemenea, un telefon care era al copilului și o tabletă a copilului și, probabil, vreo două stickuri cred că de la nuntă sau botez, probabil și de la vreun client.

Mulțumesc lui Dumnezeu că nu era fetița în casă, să asiste la așa ceva, la ceea ce s-a întâmplat.

Ulterior, am mers la birou, unde ne desfășurăm activitatea. Şi acolo a fost cam aceeași procedură. Căutau – la fel – cărți: cărțile lui Eminescu, operele lui Eminescu. Am ajuns în situația în care să-mi fie frică că am operele lui Eminescu sau că am o iconiță de la Sfântul Ilie Lăcătușu sau Arsenie Boca. Este ceva revoltător, din punctul meu de vedere, și este clar că tot ce s-a întâmplat a reprezentat un abuz.

Ulterior, la mama acestuia, și acolo s-au făcut niște poze și cam asta a fost. Nici acum, la acest moment, eu nu știu situația soțului meu. A fost la parchet, din câte am înțeles, a studiat dosarul, deși cum să vii să studiezi dosarul după ce ai fost luat din casă, adică trezit la ora 6:00 dimineața? Şi suspectul, și inculpatul au niște drepturi. I s-a pus în brațe dosarul, cred că l-a studiat. Colega care îl asistă a mai putut să mai spună câte una-alta, că el nu a dat o declarație. Este destul de târziu, este foarte obosit, are probleme medicale și, cu toate acestea, domnul procuror tot a încercat să-i pună diferite întrebări – inclusiv de ce ține în casă o iconiță a Sfântului Ilie Lăcătușu. Nu știu ce relevanță are asta, că ai o iconiță. Poate ai primit-o. Nu știu. E o iconiță. Este interzis să avem icoane în casă?

Asta au căutat: cărți. Deci s-a folosit un adevărat aparat de stat, cu mascaţi. Eu cred că trebui să primim o listă cu ce cărți nu avem în casă, să le ardem, să le ascundem. Pentru că dacă s-au întâmplat lucrurile astea în casa noastră, posibil să se întâmple și în casa altora.

Au mai verificat tricourile. Tricourile verzi care pe care el le are le-am prezentat. Au spus că nu sunt ceea ce ei căutau. Căutau [tricouri] cu diferite semne, îl căutau pe Zelea Codreanu. E posibil cândva să ajungă [verdele] și o culoare interzisă. Pe moment, a fost OK, că tricourile respective aveau culoarea verde și era un verde simplu, fără alte mențiuni, poze, inscripții. Și au fost în regulă. Dar se poate orice, așa cum s-a ajuns să-ți fie teamă de anumite cărți, să le ai în casă. Adică să-mi fie teamă că am ajuns să citesc niște cărți. Despre ce este vorba?

Eu l-am perceput ca un mare abuz. Îmi este sincer teamă la momentul ăsta că acest abuz ar putea continua asupra soțului meu. Este posibil orice – chiar să dispună și reținerea. Adică mă aștept, pentru că, la cum au decurs lucrurile, este clar că este ceva în neregulă.

Nu știu exact dosarul. O să vedem exact după ce acesta îl va studia, care sunt acuzațiile. Din ce am înțeles, în linii mari, se exprimau niște opinii în mediul online. Cred că, ușor-ușor, a avea opinii în România reprezintă o problemă. Cam asta ar fi situația, din ce am înțeles: că și-a exprimat opinii în mediul online – opinii care cred că deranjează pe cineva, din moment ce ne-am trezit cu 7-8 mascați în casă, căutând cărți.

Eu, una așa știam: folosești acest aparat de stat atunci când ai de a face cu traficanți, când ai de a face cu trafic de persoane, când ai de a face cu astfel de infracțiuni foarte grave. Dar să vii să-mi ceri niște cărți... Eu cred că puteau s-o facă într un alt mod. Eu cred că dacă îi prezentau o citație sau îl sunau și îl invitau la Parchetul pe lângă Curtea de Apel, spunându-i că sunt anumite sesizări făcute și să le pună la dispoziție documente sau ce solicitau dânșii, cred că era mult mai în regulă. Dar să vii cu mascații și să-mi cauți cărți în casă la 6:30 dimineața, nu știu, nu mi se pare în regulă. Pentru ce? Până la urmă, ce faptă a făcut? Şi-a exprimat opinia? Poate toți avem opinii, nu? Și dacă și-a exprimat opinia în mediul online, a făcut-o ca simplu cetățean. Am o opinie legată poate de o lege, de o situație, poate am observat anumite lucruri...

Poate există o listă. Ar trebui ca cine este în măsură să ne pună la dispoziție lista asta cu autorii interziși, cu călugării și preoții interziși, chiar dacă ei au fost canonizați.

Asta am trăit astăzi. Este ziua în care democrația a murit. Libertatea de exprimare s-a dus.

Reporter: A avut vreodată domnul Mihai Rapcea, în calitatea sa de avocat, vreo invitație vreodată la CNCD, la parchet? A refuzat să se prezinte?

Sabina Hîncean: Nu, niciodată.

Reporter: Și atunci de ce un număr atât de mare de polițiști care să vină acasă dimineața la ora 6:30, să caute cărți?

Sabina Hîncean: Probabil considera că eram periculoși. Este doar un mod de intimidare, din punctul meu de vedere. Asta se încearcă. Este un mod de intimidare și este un mod în care soțul meu să fie redus la tăcere, să nu mai posteze în mediul online, să nu-și mai exprime opiniile cu privire la absolut nimic, dacă se poate. Asta se încearcă. Eu sunt convinsă că a deranjat și, bineînțeles, el, studiind dosarul, cred că o să vadă mai bine și o să știe cine a făcut, de unde a pornit acest dosar, ce s-a întâmplat și de ce s-a ajuns aici. (...)

Îi mulțumesc lui Dumnezeu că nu a fost copilul meu acasă, pentru că ar fi fost foarte greu pentru un copil de 10 ani să asiste la tot acest abuz, la toată această mascaradă: să te trezești în casă cu mascați, cu polițiști, cu procurori, cu 20 de oameni dintr-odată și să îți vezi părinții în situația în care eram noi, cred că ar fi rămas marcată pentru tot restul vieții. Lucrurile astea nu sunt în regulă, nu sunt normale și voi cere susținerea Baroului București, UNBR-ului pentru apărarea soțului meu, pentru apărarea onoarei, reputației, demnității profesionale, pentru că nu se poate așa ceva.

La biroul nostru de lucru, erau și dosare de-ale mele, erau și contracte de-ale mele, erau și lucrurile mele, nu doar ale lui. S-a căutat peste tot – nu s-a ținut cont, nu s-a făcut o departajare, cum cred că legal și normal trebuia făcută. (...)

Pentru ce? Pentru că și-a exprimat opinii? Până la urmă, a spus lucruri care se întâmplă în realitate: că anumite dosare sunt soluționate mai devreme, că alte dosare sunt lăsate și se prescriu. Asta este o realitate. (...)

Mie mi se pare suspectă această grabă. Iei un om, îl aduci la parchet după ce l-ai plimbat ca pe un câine din punctul A în punctul B și în punctul C, iar apoi îl duci la parchet, ai pretenţia să studieze dosarul care nu știu câte file o avea, ce o fi acolo și să dea și o declarație, dacă se poate. Ce înseamnă asta? Nu mai există drepturi? De ce se grăbesc atât? Am dreptul să fac o cerere, să mi se comunice dosarul. Eu vreau să văd dosarul fizic, iar apoi voi da o declarație. După ce îmi formez o opinie, mă uit și eu, înțeleg, studiez.

După atâtea ore nemâncat... Soțul meu este bolnav: are o pareză. Şi acum vor declarații? Este ceva în neregulă acolo. Lucrurile nu sunt cum trebuie. De ce se grăbesc? Ce se vrea, de fapt, cu acest dosar să se evidențieze? De ce îl îl întreabă de ce are iconița respectivă? Este interzis să am o iconiță în casă? Unde ajungem, oameni buni? Dacă ni s-a întâmplat asta astăzi nouă, ca și avocați, mâine-poimâine poate fi un alt coleg, poate o fi un istoric (un istoric poate are cărți diferite, nu doar de istorie), poate fi un cercetător, poate fi oricine”.