27 February 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

RUSINE DNA - Bilantul Ministerului Public releva dezastrul in care se complace DNA. Media pe tara la achitari este sub 2%, in timp ce DNA are anual 10%. Asta este dovada ca la DNA incompetenta si anchetele fabricate au depasit orice masura. Tiberiu Nitu: "Unii au avut rezultate absolut notabile, la anumite unitati de parchet rezultatele sunt mai putin convingatoare. Fiecare dintre dumneavoastra poate sa isi autoevalueze activitatea raportat la media nationala" (Raportul)

Scris de: Alex PUIU | pdf | print

10 March 2015 18:09
Vizualizari: 7591

Cifrele oficiale din bilantul Ministerului Public demonstreaza ca DNA este un parchet in care domneste incompetenta si lipsa de raspundere. In timp ce in toate parchetele din tara, media este de 1,6%, la DNA este invariabil peste 10%. Romanii sunt insa mintiti an de an ca situatia de la DNA ar fi normala, ca rata de achitari este sub cea europeana, desi in orice stat civilziat daca un parchet ar incasa peste 10% achitari, toti sefii ar fi imediat destituiti. In Uniunea Europena mai exista un singur parchet anticoruptioe de genul celui de la noi, respectiv in Spania. Parchetul anticoruptie spaniol nu a inregistrat nicio achitare pana in prezent. Asta demonstreaza ca la DNA se lucreaza cu picioarele!

Procurorul General al Romaniei, Tiberiu Nitu (foto 1 centru), a prezentat Raportul de activitate pe 2014 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. La evenimentul desfasurat, marti 10 martie 2014, la sediul PICCJ, au participat ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, presedintele CSM, Marius Tudose, vicepresedintele CSM, Bogdan Gabor, sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, procurorul sef adjunct al DIICOT, Giorgiana Hosu, mai multi membri ai Sectiei pentru procurori a CSM – Gheorghe Muscalu, Oana Haineala, Florentina Gavadia –, procurori din Parchetul General, inclusiv Camelia Sutiman, sefa Sectiei de urmarire penala, si Ion Vasilache, seful Sectiei parchetelor militare, presedintele Asociatiei Procurorilor din Romania, Constantin Sima, adjunctul Inspectiei Judiciare, Gheorghe Stan, si alte cateva zeci de persoane din sistemul judiciar sau de informatii. In jur de 100 de persoane, inclusiv reprezentanti ai mass-media, au umplut pana la refuz o sala de circa 100 de metri patrati. Din motive obiective, prezentarea bilantului a inceput cu trei sferturi de ora mai tarziu fata de ora anuntata, cel care s-a lasat asteptat fiind chiar ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc.


Procurorul General Tiberiu Nitu a facut o trecere in revista a concluziilor Raportului (atasat integral la finalul articolului), cu evidentierea principalilor indicatori definitorii pentru munca procurorilor, in special rata achitarilor:

"Ponderea inculpatilor achitati definitiv din totalul celor trimisi in judecata a fost de 2,8%. Scazand insa din totalul achitarilor cele 570 de cauze in care solutia a survenit ca urmare a dezincriminarii prin legea noua a unor infractiuni – situatie conjuncturala, specifica doar tranzitiei la noul cod – constatam ca procentul de achitari ramane de numai 1,6%, inferior celui de anul trecut. Domnilor procurori generali, va rog sa aveti aceasta in vedere, alaturi de indicatorul privind trimiterile in judecata. (...) Valorile in crestere ale unora dintre indicatorii pozitivi, scaderea unora dintre indicatorii negativi, situatiile mentinute in aceiasi parametri ca in anul 2013 ne determina sa apreciem activitatea in anul 2014 ca fiind buna si foarte buna. Spun aceasta pentru ca unii dintre dumneravoastra au avut rezultate absolut notabile, in timp ce la anumite unitati de parchet rezultatele sunt mai putin convingatoare. Ati primit deja datele statistice si fiecare dintre dumneavoastra poate sa isi autoevalueze activitatea raportat la media nationala. Va recomand insa sa va raportati nu atat la media pe tara, ci la media unitatii de parchet similare ca grad si ca numar de procurori activi care a obtinut cele mai bune rezultate si sa va propuneti astfel o tinta cat mai inalta".

Tiberiu Nitu a incheiat intr-o nota de solidaritate, laudandu-si colegii procurori pentru ca au reusit sa fie obiectivi, impartiali, independenti, fermi si profesionisti si cerandu-le sprijinul si in 2015, cand "presiunile exterioare sistemului", care au caracterizat anul 2014, vor continua: "2014 a fost si un an in care activitatea procurorilor a fost, adesea, tinta unor presiuni exterioare sistemului. Ati reusit insa sa fiti obiectivi si impartiali. Va cer sa manifestati in continuare aceeasi indepedenta si sa dovediti aceeasi fermitate si acelasi profesionalism in anchetele dumneavoastra. Sa nu ne amagim ca in anul 2015 astfel de presiuni vor disparea. Personal, voi reactiona prompt si ferm de fiecare data cand independenta procurorilor va fi atacata! Va rog sa ma sprijiniti si in anul 2015, am nevoie de competenta, profesionalismul si puterea dumneavoastra de munca, doar impreuna putem indeplini obiectivele pe care ni le-am asumat. Va asigur ca veti gasi intodeauna in persoana mea un coleg si un partener loial!"

Prezentam pasaje din discursul Procurorului General Tiberiu Nitu, cu evidentierea principalelor date statistice si concluzii din Raportul de activitate pe 2014:

"Privitor la componenta de resurse umane: gradul de ocupare a posturilor in anul 2014 este similar cu cel din anul anterior, aproximativ 90%. Cu toate acestea, fluctuatia personalului a facut ca in 2014 sa creasca numarului unitatilor de parchet la care gradul de ocupare este sub 50%. Mai mult, a crescut si numarul parchetelor care functioneaza cu un singur procuror, de la 4 in anul 2013, la 9 in anul 2014. (...) In cursul anului 2014 au fost delegati 87 procurori in functii de executie si au fost repartizati 80 de grefieri, absolventi ai SNG, la parchetele cu volum mare de activitate.

Si pentru ca am abordat problema deficitului de personal, as dori sa mentionez, dincolo de solutiile si masurile manageriale, un alt factor care ne-a ajutat sa functionam si sa avem rezultate bune: media de varsta a procurorilor din Ministerul Public este de 41 de ani, ceea ce, evident, inseamna o foarte mare putere de munca, a unor persoane aflate la deplina maturitate profesionala si avind o experienta consolidata.

Alaturi de aceasta importanta resursa umana, resursa financiara a Ministerului Public a insemnat in anul 2014 nu doar un buget superior anilor anteriori, ci si o eficienta utilizare a acestuia.

Inainte de a va prezenta rezultatele concrete ale activitatii noastre, am dorit sa schitez acest tablou al resurselor si conditiilor pe care ne-am bazat in 2014, an pe care il putem considera bun prin prisma celor mai multi dintre indicatori si foarte bun prin prisma evaluarii facute in ultimul raport MCV al Comisiei Europene.

In anul 2014, procurorii au avut de solutionat un numar de 1.880.309 dosare, cu 3% mai multe decat in anul de referinta.

Dintre acestea, cea mai mare parte, 96%, o reprezinta cauzele in care urmarirea penala este efectuata de catre organele de politie, procurorilor revenindu-le doar supravegherea acestei activitati; este un aspect care influenteaza mult indicatorii privind operativitatea – munca procurorilor fiind dependenta de cea a politistilor; de aceea, componenta de supraveghere a urmaririi trebuie tratata cu o mai mare atentie, cu cresterea gradului de implicare a procurorului pe tot parcursul intocmirii dosarului, nu doar in etapa de finalizare a lui.

Din totalul cauzelor de solutionat, au fost finalizate 674.182 dosare, in crestere cu 6% raportat la anul 2013. Dintre acestea - 36.604 prin rechizitoriu si acord de recunoastere a vinovatiei.

Din totalul cauzelor solutionate, 40,6% au fost solutionate in mai putin de 6 luni de la sesizare, 18,2% au fost solutionate intre 6 luni si 1 an de la sesizare, 24,1% au fost solutionate in mai mult de un an de la sesizare.

In ceea ce priveste numarul trimiterilor in judecata, am constatat in anul 2014 o scadere fata de anul 2013.

Explicatia principala a acestei scaderi este ca noua legislatie permite solutii de stingere a litigiului penal in situatii in care aceasta nu era posibila sub vechea legislatie: posibilitatea impacarii partilor in cazul infractiunilor de furt si furt calificat, sau in cazul infractiunilor de inselaciune, a dus la adoptarea unor numeroase solutii de clasare ca urmare a vointei partilor in situatii in care, sub legea veche, s-ar fi dispus trimiterea in judecata.

Tot astfel, in cadrul trimiterilor in judecata se contabilizeaza in prezent si acordurile de recunoastere a vinovatiei; or, procedura in cadrul acestora, implicand indeplinirea mai multor acte procesuale anterior sesizarii instantei, poate, de asemenea, constitui o cauza a scaderii procentuale a acestui indicator, vazand ca s-a recurs la aceasta procedura intr-un numar foarte mare de cazuri.

Ponderea cauzelor solutionate in totalul cauzelor de solutionat a reprezentat 35,9%, fata de 34,8% in anul anterior. Desi se remarca o usoara crestere, este necesar sa identificam solutii pentru a imbunatati acest indicator. Asa cum am mai spus si la sedintele de bilant din tara, trebuie actionat cu mai multa implicare pentru degrevarea de cauzele marunte sau lipsite de finalitate judiciara, cauze care – lasate in nelucrare – pot distrage atentia de la cauzele importante.

In cursul anului 2014, au fost trimisi in judecata 50.342 inculpati persoane fizice si 358 inculpati persoane juridice.

Cat priveste tipologia infractiunilor: Pentru infractiuni contra persoanei au fost trimisi in judecata 9.462 de inculpati, iar pentru infractiuni contra patrimoniului – 14.320 de inculpati. Daca in privinta primei categorii de infractiuni mentionate, numarul persoanelor trimise in judecata este, in principiu, similar celui de anul trecut, in cazul celei de a doua categorii, se observa o scadere importanta: de la aporximativ 24.000, la aproximativ 14.000; cum in cazul unor frecvente fapte contra partimoniului (furtul si inselaciunea) noua lege penala prevede posibilitatea impacarii, aceasta diferenta valideaza observatia anterioara, in sensul ca si scaderea numarului de rechizitorii are drept cauza principala aceasta noua posibilitate pe care o au partile de a stinge litigiul penal. La aceasta se adauga, desigur, si legea mai favorabila privind prescriptia, aplicabila multora dintre infractiunile contra patrimoniului.

De remarcat faptul ca a scazut numarul inculpatilor trimisi in judecata pentru accidente mortale de circulatie – 445, fata de 760 in anul 2013.

Atrage insa atentia numarul mare de infractiuni grave comise intre membrii familiei (omor, viol, loviri sau alte violente si vatamare corporala), ceea ce impune cu necesitate strategii si actiuni de prevenire din partea autoritatilor responsabile.

In cadrul acestei interventii am evitat sa ma refer la cauze particulare. Cred ca merita insa o privire speciala acele dosare in care, in anul 2014, pentru prima oara, s-au luat masuri de o semnificatie istorica: este vorba, pe de o parte, de faptul ca au fost deferite justitiei persoane vinovate de infractiuni contra umanitatii comise in timpul regimului comunist si, pe de alta parte, de acela ca au fost redeschise dosare privind fapte de aceeasi natura si gravitate spre a fi investigate tot din perspectiva crimelor contra umanitatii, redeschiderile fiind confirmate si de catre judecator.

Despre domeniile declarate prioritati ale Ministerului Public:

Legat de coruptia la nivel inalt, ofensiva Directiei Nationale Anticoruptie a continuat: s-au intocmit acte de sesizare a instantei in 317 cauze, prin care s-a dispus trimiterea in judecata a 1.167 inculpati, dintre care 107 persoane juridice. Trebuie remarcata si calitatea persoanelor trimise in judecata: parlamentari, secretar de stat, prefecti, presedinti de consilii judetene, primari, judecatori, procurori, functionari publici, avocati, politisti etc.

De asemenea, in ceea ce priveste combaterea fenomenului numit, impropriu in opinia noastra, al micii coruptii, in realitate fenomenul cel mai larg raspandit si care afecteaza direct viata tuturor cetatenilor, s-au inregistrat progrese in anul 2014. Astfel, parchetele de pe langa tribunale au solutionat 2.416 cauze avand ca obiect infractiuni de coruptie, in crestere cu 4,55% fata de anul trecut. (...)

La nivelul intregului Minister Public, in anul 2014, inculpatii trimisi in judecata au produs prejudicii in valoare de 4,6 miliarde de lei si 762 milioane de euro.

Valoarea bunurilor pe care s-au aplicat masuri asiguratorii pentru repararea acestor prejudicii sau pentru confiscare a crescut cu 28% fata de anul trecut, respectiv la aproximativ 2 miliarde si jumatate de lei.

Un alt indicator important, achitarile:

Ponderea inculpatilor achitati definitiv in totalul celor trimisi in judecata a fost de 2,8%. Scazand insa din totalul achitarilor cele 570 de cauze in care solutia a survenit ca urmare a dezincriminarii prin legea noua a unor infractiuni – situatie conjuncturala, specifica doar tranzitiei la noul cod – constatam ca procentul de achitari ramane de numai 1,6%, inferior celui de anul trecut.

Restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmarii penale s-a dispus de catre instantele de judecata in 161 cauze, fata de 49 in anul 2013, reprezentand 0,4% din numarul trimiterilor in judecata. Materia restituirilor nu poate fi insa analizata decat prin observarea noii abordari legislative constand in procedura camerei preliminare: sanctiunile distincte pentru neregularitatea rechizitoriului si, respectiv, pentru nelegalitatea probelor ori posibilitatea procurorului de a cere el insusi restituirea cauzei reconfigureaza modul in care restituirea dosarelor la procuror va trebui abordata.

O analiza nefinalizata inca asupra solutiilor de restituire permite o concluzie, deocamdata provizorie, ca motivele de restituire privesc, in principal, modul de intocmire a rechizitoriilor si nu nelegalitatea probelor. Vom reveni in partea a doua a sedintei cu o discutie mai aplicata asupra acestor aspecte. Domnilor procurori generali, va rog sa aveti aceasta in vedere, alaturi de indicatorul privind trimiterile in judecata.

In sectorul judiciar, activitatea procurorilor de sedinta s-a mentinut in parametrii privind volumul de activitate similari celor din anul trecut; spre exemplu, procurorii au pus concluzii in peste 230.000 de cauze si au verificat 231.511 hotarari judecatoresti, cu 11% mai mult decat anul trecut. Dificultatea acestei activitati a sporit insa considerabil, in conditiile noilor dispozitii de fond si de procedura, mai ales in cauzele aflate in situatii tranzitorii.

Procentul de admisibilitate a cailor de atac, si in cauzele penale si in cele civile, s-a mentinut si in anul 2014 la aproape 70.

Valorile in crestere ale unora dintre indicatorii pozitivi, scaderea unora dintre indicatorii negativi, situatiile mentinute in aceiasi parametri ca in anul 2013 ne determina sa apreciem activitatea in anul 2014 ca fiind buna si foarte buna. Spun aceasta pentru ca unii dintre dvs. au avut rezultate absolut notabile, in timp ce la anumite unitati de parchet rezultatele sunt mai putin convingatoare. Ati primit deja datele statistice si fiecare dintre dumneavoastra poate sa isi autoevalueze activitatea raportat la media nationala. Va recomand insa sa va raportati nu atat la media pe tara, ci la media unitatii de parchet similare ca grad si ca numar de procurori activi care a obtinut cele mai bune rezultate si sa va propuneti astfel o tinta cat mai inalta.

Propria dvs. evaluare si dorinta de implicare, de performanta sunt insa mai importante decat orice monitorizare pe care, evident, o vom face si noi la nivelului Ministerului Public.

Indeplinirea recomandarilor Comisiei Europene in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare constituie una dintre prioritatile Ministerului Public. Eforturile depuse de procurori in acest domeniu au fost recunoscute si apreciate in ultimul raport de tara, publicat in luna ianuarie a.c., raport care a evidentiat progresele din domeniile aflate in responsabilitatea Ministerului Public. (...)

In contextul recunoasterii interne si internationale a eforturilor si progreselor realizate de procurori in ultimii ani, principalul obiectiv al Ministerului Public este mentinerea pe termen lung a unor rezultate pozitive, pentru a oferi un caracter durabil si ireversibil procesului de reforma a sistemului judiciar.

In acest moment, fiind cunoscute si asumate aspectele perfectibile in activitatea Ministerului Public, constatate in urma unor evaluari detaliate si in considerarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, aprobata de Guvernul Romaniei la data de 23 decembrie 2014, obiectivele principale ale Ministerului Public pentru anul 2015 sunt:

1.Intensificarea activitatilor de combatere a infractiunilor de coruptie si a celor asimilate infractiunilor de coruptie, a criminalitatii organizate, a infractiunilor de evaziune fiscala si contrabanda, a conflictului de interese, a spalarii de bani, acestea din urma mai ales la nivelul parchetelor de pe langa tribunale;

2.Masuri pentru cresterea gradului de recuperare a prejudiciilor.

3.Evaluarea impactului noilor institutii procesual penale asupra eficientei sistemului judiciar;

4.Uniformizarea jurisprudentei, in limitele competentelor noastre legale, pentru asigurarea predictibilitatii in aplicarea legii;

5.Masuri pentru desfasurarea de anchete penale efective si in termene rezonabile si evitarea incalcarii celorlalte drepturi garantate de Conventia Europeana a Drepturilor Omului;

6.Continuarea demersurilor pentru echilibrarea volumului de activitate al parchetelor.

Vom continua in anul 2015 programul privind reabilitarea si modernizarea sediilor parchetelor. Le vom finaliza pe cele din Brasov, Vrancea si Constanta, vor continua lucrarile la Tg Mures. In cladirea noastra se va muta PC Bucuresti, PJS 4 intr-un sediul nou, astfel incat parchetele din Bucuresti, ramase in sediul din Scaune, vor beneficia de spatiul atat de necesar.

Ca urmare a Memorandului aprobat de guvern in decembrie 2014, facem demersuri pentru a obtine finantare pentru consolidarea sediilor de parchet aflate in municipiile resedinta de judet.

Facem, de asemenea, demersuri pentru accesarea fondurilor puse la dispozitie prin programul POCA 2014-2020, pentru a institui in cadrul parchetelor un sistem integrat de management al inregistrarilor video si audio, fata de noile cerinte ale Codului de procedura penala in materia audierii persoanelor, care reclama asigurarea tuturor mijloacelor tehnice necesare unor camere de ancheta, stocare de date, arhiva electronica s.a.m.d.

Studiem, de asemenea, fezabilitatea crearii unei platforme care sa permita accesul online al cetatenilor in vederea aflarii stadiului dosarelor in care sunt parti.

Sper ca in sedinta de bilant de la inceputul anului 2016 sa putem constata ca am indeplinit aceste obiective.

2014 a fost un an greu. A fost, in acelasi timp, un an experimental din perspectiva intrarii in vigoare a noilor coduri. Am reusit insa sa trecem cu bine acest test.

2014 a fost si un an in care activitatea procurorilor a fost, adesea, tinta unor presiuni exterioare sistemului. Ati reusit insa sa fiti obiectivi si impartiali. Va cer sa manifestati in continuare aceeasi indepedenta si sa dovediti aceeasi fermitate si acelasi profesionalism in anchetele dumneavoastra. Sa nu ne amagim ca in anul 2015 astfel de presiuni vor disparea. Personal, voi reactiona prompt si ferm de fiecare data cand independenta procurorilor va fi atacata!

Va rog sa ma sprijiniti si in anul 2015, am nevoie de competenta, profesionalismul si puterea dumneavoastra de munca, doar impreuna putem indeplini obiectivele pe care ni le-am asumat.

Va asigur ca veti gasi intodeauna in persoana mea un coleg si un partener loial!

In final, as dori sa multumesc in mod special echipei care imi este alaturi: domnului prim-adjunct Bogdan Licu, domnului adjunct Codrut Olaru, consilierilor mei, doamna Irina Kuglay si domnul Daniel Dinu, precum si doamnei Alexandra Sinc, consilierul meu in anul 2014.

De asemenea, doresc sa multumesc tuturor procurorilor, grefierilor, celorlalte categorii de personal din cadrul Ministerului Public si sa va doresc sanatate si un an 2015 fructuos.

In calitate de membru al CSM, tin sa le multumesc colegilor din Sectia pentru Procurori, colegilor din Plenul Consiliului – incluzandu-l aici si pe domnul ministru Cazanciuc – pentru sprijinul acordat in cursul anului 2014.

Va multumesc pentru atentie!"

*Cititi aici integral Raportul de activitate pe 2014 al PICCJ

*Cititi aici integral discursul Procurorului General Tiberiu Nitu

Comentarii

# unul din lumea cea mare date 10 March 2015 19:29 +3

daca este cineva amabil rog sa-mi spuna si mie unde scrie negru pe alb in bilantul ministerului public cum ca DNA e varza cu 10% achitari iar ailalti procurori e campioni.

# unul din lumea cea mare date 10 March 2015 21:04 +4

...ma doare capul si stau rau cu artimetica, numai OBIECTIVA ma mai poate ajuta, dar e dusa cu aia mica la policlinica...

# codruta date 11 March 2015 00:03 -4

scrie la mine in bilant. e 10.16%

# gg date 10 March 2015 19:57 0

atata vreme cat nascase, feechiu, becali, SRS , voicu, rusanu, chiuariu, tata felix, guzganu rozaliu..urdea si retul somitatilor..atarna prin puscarii..nu am decat un singur cuvant: respect DNA. singura institutie care a facut ceva isti 25 de ani, mai bine zis..isti 4 ultimi ani!

# eu date 10 March 2015 20:00 +1

Nu este nimic nou in acest bilant,verificati bilanturile dna de la Morar si pana in prezent.Vedeti respectul pe care acest dna il poarta judecatorilor,respectiv puterii judecatoresti.In aceste bilanturi achitarile nu sunt imputabile procurorilor.Este regretabil ca aceste lucruri nu s-au stiut pana acum.Este o rusine ca la astfel de bilanturi au participat si participa reprezentanti ai celor mai importante institutii din ROMANIA si care au laudat activitatea dna, cand Morar si Kovesi sfideaza hotaririle judecatoresti,implicit instantele cu ICCJ. Unde este parlamentul acestei tari,unde este presedintele nou ales?Rusine...av.sava

# DOREL date 10 March 2015 20:51 +3

Ce se intampla ? DNA a fost, la vremea Basescului, echivalentul Securitatii lui Draghici. Daca Visinescu (care, la vremea aia, tinea de Securitate !) a fost trimis in judecata pentru CRIME IMPOTRIVA UMANITATII, ce va trebuie sa se intample cu DNA ?! That is the question ! Parerea mea ..

# DOREL minte de ... date 10 March 2015 21:01 -2

:P :P :P

# carcotas date 10 March 2015 21:02 +6

Se trimit in judecata cam 5% din cauze; exista arestati preventiv care nu au mai fost trimisi in judecta; rata de admitere a cailor de atac este intre 58% la Brasov si peste 80% pe la Curtea de Apel Alba; vreo 1400 de oameni achitati. Concluzie: se lucreaza majoritar pe cauze fara relevanta judiciara, multor oameni li se da viata peste cap fiind arestati dar netrimisi in judecata, ori ajung achitati, instantele de grad inferior sunt cam slabe profesional daca ajung procurorii sa le desfiinteze peste jumatate din solutii, avocatii contribuie la incetinirea anchetelor pentru ca au drepturi (ha, ha, ha!). Astia suntem

# GINA MAGIRESCU date 10 March 2015 21:06 +4

toti o apa si un pamant..

# TITULESCU date 10 March 2015 22:36 +4

DAR CE E VREUN CONCURS DE CONDAMNARI? DOAMNE FERESTE! DACA S-AR DA INREGISRARILE CU EI CUM S-AU FACUT EI PROCURORI SI JUDECATORI ................ cat ar fi media de achitari.

# obectiva date 11 March 2015 01:03 +2

la dezastruosul bilant DNA al iconpetentilor procurori DNA oare se pune si achitarea faimoasa a si mai faimosului Bradisteanu in mita aia faimoasa de 4 milioane parai pe motiv ca judecatoare a gandit ele in mintea lor ca Bradisteanu nui corupt ca nare cum sa fie corupt ca participa la congrese si ca oricum era si asa putred de bogatan si navea nevoie sa fie corupt?

# ockiu date 11 March 2015 07:36 0

acu' vine si bilantu` ministerului public? dupa dna? btw dna-ul asta nu`i sub ministeru` public? sau e asa de capu` lui?!

# constantin date 11 March 2015 11:06 0

extraordinar ce rezultate bune avem in intrecerea capitalista.invitatii de mana a-2-a cel mai mare in grad necunoscutul cazanciuc,au ascultat cu atentie cifrele care reflecta cresterea economica.apropo nu am auzit un bilant al economiei,care economie nu o avem important e sa lucreze dna-ul,parchetul general etc.cele mai asteptate momente si informatii de la ministerul publicsunt cele legate de vinovatii de la crimele loviturii de stat din 1989,mineriade etc.nimic despre acestea.totalul ministerului public al justitiei si internelor depaseste ca numar ministerul apararii.armata ne apara de dusmani celalti de ce ne apara?ce salar are un ofiter dar un judecator de curte?SUNTEM O TARA RATACITA.!!!

# Dan date 11 March 2015 19:17 +1

Vedeti media europeana la achitari si pe urma scrieti articole!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 26.02.2024 – CSM a deslusit anonimizarile

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva