21 February 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

SEFUL MAGISTRATURII IN REDACTIA LUJU – Interviu cu presedintele CSM, judecatorul Daniel Gradinaru: “O ultima parte a unei campanii declansate impotriva magistratilor... Nemultumiti sunt fostii colegi, care acum sunt pensionari si care au beneficiat de anumite pensii, mai mari, care acum urmeaza sa scada... Situatia este foarte grava... A fost si dorinta noastra, si dorinta celor care ne-au ales sa rarim aceste momente de scandal public” (Video)

Scris de: L.J. | pdf | print

16 October 2023 18:10
Vizualizari: 8618

Stirea ca statul ar putea intra in incapacitate de plata din cauza achitarii drepturilor salariale restante ale magistratilor nu a fost altceva decat o dezinformare si un nou episod din campania declansata de luni de zile impotriva judecatorilor si procurorilor pentru justificarea demersului de taiere a pensiilor de serviciu. O spune chiar presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecatorul Daniel Gradinaru (foto centru).


 

Invitat la “Dezbaterile Asociatiei Lumea Justitiei”, seful CSM Daniel Gradinaru a explicat ca din cele 888.000 de litigii privind drepturile salariale la nivel national, deci nu doar ale magistratilor, numai 33.000 vizeaza personalul din justitie, adica 3,76% din totalul acestor cauze. Iar dintre aceste actiuni, doar circa 30% sunt de admise.

In ceea ce priveste ultimul proiect de lege privind pensiile de serviciu, proaspat adoptat de Parlamentul Romaniei, Daniel Gradinaru precizeaza ca acesta este unul mai acceptabil decat precedentul, fiind destul de bine primit de catre judecatorii si procurorii in functie. Nemultumiri vor fi insa din partea fostilor magistrati, aflati in prezent la pensie, carora le vor scadea pensiile prin aplicarea supraimpozitarii.

In alta ordine de idei, presedintele CSM atrage atentia ca in momentul de fata situatia din Justitie este una foarte grava, instantele si parchetele confruntandu-se cu un deficit urias de judecatori si procurori: 21% in cazul instantelor si spre 30% in cazul parchetelor. Totusi, afirma Daniel Gradinaru, lucrurile pot reveni la normal in urmatorii ani, datorita masurilor luate deja de CSM si care vor fi luate in viitor.

Altfel, in aceeasi editie a “Dezbaterilor Asociatiei Lumea Justitiei”, Gradinaru dezvaluie motivele pentru care modul de lucru al CSM este total diferit de cel al fostului CSM, de ce s-a decis schimbarea modului de lucru, precum si care sunt relatiile dintre membrii CSM.


Iata interviul cu presedintele CSM, judecatorul Daniel Gradinaru:




Despre asa-zisul risc de intrare a statului in incapacitate de plata a statului din cauza drepturilor salariale

 

Aceasta stire senzationala a aparut pe un site si a fost apoi preluata foarte straniu pe cam toate canalele de televiziune si in prime-time. Mi-am pus si eu niste intrebari. Cam toti participantii (n.r. la emisiuni) erau la unison. Din toate astea, am inteles ca este ultima etapa in procedura de adoptare a pensiilor de serviciu. O spun apasat: este vorba de pensiile de serviciu. Chiar si aseara am vazut tot felul de iesiri televizate, in care s-au facut tot felul de afirmatii in legatura cu aceste pensii. Este, clar, o ultima parte a unei campanii declansate impotriva magistratilor si a statutului magistratilor – pentru ca pensia de serviciu este o componenta importanta a statutului magistratilor, cum a zis CCR pentru a nu stiu cata oara.

Discutia a pornit de la salarizare, dar nu intamplator a fost declansata saptamana trecuta, inainte de adoptare. Ieri (n.r. miercuri) a fost adoptata in Senat, saptamana viitoare merge in Camera Deputatilor si se va inchide aceasta etapa.

In legatura cu ce s-a spus, ca 'se jupoaie' bugetul statului prin plata salariilor magistratilor, bineinteles ca este o exagerare. Nu e prima nota neasumata institutional de catre Ministerul Finantelor. E clar ca in Ministerul Finantelor s-a facut acel calcul, fara antet, fara semnatura, fara niciun insemn al niciunei institutii, [nota] livrata catre presa. Ceea ce este straniu este ca a fost preluata cam de toate trusturile mari de presa – nu doar de anumite site-uri.

Cu privire la prima nota a Ministerului Finantelor (cel putin aceea a fost asumata: a fost prezentata in sedinta de Guvern din vara): chiar si acolo au fost erori de calcul (voite sau nevoite – asta chiar nu stim) si prezentarea a fost facuta intr-un mod subiectiv (ca sa nu zic altfel), in sensul ca s-a lasat impresia ca magistratii isi dau singuri salariile, ca si le maresc, ca ei se judeca pe ei insisi. Realitatea este ca noi judecam pe toata lumea. Din 888.000 de cauze privind drepturile salariale ale personalului la nivel national (nu numai ale magistratilor), doar 33.000 vizeaza personalul din justitie (nu numai judecatori). Ceea ce inseamna 3,76% din totalul acestor cauze.

Pe de alta parte, mai relevant este procentul admiterii unor astfel de cereri. Tot mergand de la o declaratie facuta de conducatorii acestei coalitii inainte de vacanta judecatoreasca, s-a lasat impresia ca magistratii promoveaza actiuni in justitie si ca isi admit toate actiunile. Ceea ce este fals, pentru ca, facand o verificare in sistemele noastre informatice, s-a constatat ca in ceea ce priveste drepturile salariale ale magistratilor, avem undeva la 30% procent de admitere in astfel de actiuni – deci mai putin de jumatate. Mergand cu analiza mai departe, am constatat ca peste 50% dintre actiuni de drepturi salariale sunt admise in ceea ce priveste celelalte categorii, altele decat personalul din justitie.

Raportand aceste procente la numarul de magistrati (acum suntem undeva la 4.000 de judecatori si 1.500 de procurori in functie), va dati seama care este suma totala. Adica nu spuneam de peste 50% din actiuni admise la sute de mii (cum este in armata, in invatamant, in domeniul medical sau in alte zone, unde sunt sute de mii de bugetari)”.


Despre ordinele de salarizare emise de CSM si conducatorii ICCJ si PICCJ


Exista legea anterioara de salarizare, in care s-a majorat acel VRS de la 484 la 605 pentru anumite categorii din familia Justitie si bineinteles ca nu aveau voie sa faca asta doar pentru o anumita categorie, ci trebuia sa faca pentru toata lumea, daca tot au facut asta. In urma unor actiuni firesti in justitie (introduse de catre magistrati), evident ca instantele au inceput sa pronunte hotarari de admitere, care au fost nu putine si care au ramas definitive la cel mai inalt nivel – inclusiv la Inalta Curte judecatorii au obtinut hotarari definitive. Situatie in care se impunea emiterea acestor ordine.

De altfel, si fostul ministru al Justitiei, domnul Predoiu, a dat in 2021 primul ordin de majorare la VRS 605. Nu eram in Consiliu atunci, insa s-au recunoscut drepturile potrivit acestei valori de referinta sectoriala (VRS) la nivel 605, dar nu au fost niciodata puse in plata. In acest moment, au fost ultimele hotarari ramase definitive si care trebuiau puse in practica si la Inalta Curte. Si a trebuit ca in luna aprilie sa se emita deja ordine de salarizare pentru martie, conform acestui VRS.

Sigur: noi nu vorbim de sumele din trecut. Nu s-a platit nimic din trecut. Este vorba de sumele in plata in acest moment. Este adevarat ca s-au avansat niste sume (calculate de oameni 'de buna-credinta'), in care au introdus si aceste sume din trecut. Si in felul asta s-a ajuns la sintagma 'jupuirea bugetului'. Nu era vorba de nicio plata a acestor sume de bani. Acestea (ca si alte sume de bani, restante si ele nu numai pentru magistrati, ci si pentru cei din invatamant) au fost esalonate pe mai multi ani. Nu a fost luat tot bugetul pentru plata drepturilor restante – in niciun caz!


Despre posibilitatea ca Guvernul sa declare conflict juridic de natura constitutionala


Inca de la inceput, auzind despre aceste intentii, noi am prezentat argumente ca nu este vorba despre un astfel de fenomen litigios (cum s-a exprimat Ministerul de Finante) si am transmis pe toate canalele (sigur: informal, pentru ca nu exista nicio sesizare formala; am fi transmis un punct de vedere, oficial, asumat, daca s-ar fi ajuns la o astfel de sesizare). Din discutiile informale pe care le-am avut cu cei care decid, noi zicem ca au inteles ca nu este vorba despre un astfel de conflict”.


Despre ultimul proiect privind pensiile de serviciu, votat de Parlament


“Cand a fost sesizata Curtea Constitutionala, noi am formulat un punct de vedere 'amicus curiae', in sprijinul sesizarii formulate de Inalta Curte. Au fost admise cam toate criticile pe care le-am formulat noi. CCR chiar s-a pronuntat pe toate aspectele pe care noi le-am semnalat. Initial, dupa ce s-a pronuntat aceasta decizie, tendinta a fost (din partea celor care trebuiau sa formuleze aceste amendamente) de interpretare restrictiva a deciziei: 'unde nu spune expres, avem noi o marja de interpretare'.

Partea buna a fost ca Ministerul Muncii este cel responsabil pentru atingerea acestui jalon (n.r. din PNRR) cu pensiile. A fost o deschidere la dialog. Din ce am inteles, premierul a imputernicit-o pe doamna Gorghiu de la Ministerul Justitiei si au avut loc discutii la nivel tehnic cu reprezentanti ai CSM, ai MJ, ai ICCJ, ai Ministerului Muncii si ai Ministerului Integrarii (n.r. Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene). Au fost si deplasari la Comisia Europeana – si acolo au avut loc discutii la nivel tehnic. A fost multa munca de convingere, pentru a intelege care este situatia in Romania, de ce magistratii au un alt statut, de ce exista aceasta decizie a CCR. In final, dupa vreo luna de discutii (cam toata luna septembrie au durat), s-a ajuns la aceasta forma, care respecta decizia CCR. Poate nu multumeste pe toata lumea.

Din partea judecatorilor si procurorilor in functie, la nivel de CSM feedbackul este bun. Noi nu avem persoane care sa nu fie multumite. Poate isi doreau mai mult, poate isi doreau sa ramana asa cum era pana acum. Dar modalitatea in care se face schimbarea este acceptata si acceptabila. Din ce am inteles eu, nemultumiti sunt fostii colegi, care acum sunt pensionari si care au beneficiat de anumite pensii, mai mari, care acum urmeaza sa scada. Se face o impozitare si va fi o scadere. Dar eu zic ca nu va fi o scadere atat de dramatica, incat sa afecteze dreptul in sine. Este la nivel acceptabil, rezonabil. Dar bineinteles ca exista nemultumiri, pentru ca orice taiere a veniturilor este o taiere si nu multumeste pe nimeni”.


Despre o lege a salarizarii magistratilor


Declaratia doamnei ministru Gorghiu nu este intamplatoare. Noi am avansat aceasta idee in discutiile de cand dumneaei s-a instalat ca ministru. Am avut discutii aplicate si in Consiliul de Management Strategic, dar si in discutiile informale si alte reuniuni. Am discutat inclusiv aceasta necesitate de a stabili drepturile salariale ale magistratilor printr-o lege separata, tocmai avand acest regim (prevazut implicit in Constitutie si consacrat in deciziile Curtii Constitutionale): ca salariul acesta este parte componenta a independentei si a statutului magistratului (plus interdictiile specifice fiecarui magistrat). Si atunci nu putem sa fim pusi in aceeasi lege cu ceilalti. Si tocmai pentru ca exista aceasta protectie constitutionala, justitia nu isi gaseste locul in acele grile de salarizare, pentru ca este o alta ierarhie si are aceasta protectie constitutionala.

De aceea, ne bucuram ca doamna ministru a promovat aceasta idee. Incet-incet, eu zic ca se va intelege. Cred ca suntem pe un drum bun”.


Despre situatia instantelor si parchetelor


Situatia este foarte grava. Daca am avut un trend crescator in ceea ce priveste cererile de pensionare, acum este o perioada de stabilitate. Sunt cereri de pensionare in fiecare sedinta si exista in jur de 10 cereri de pensionare, dar au fost sedinte si cu 40, si cu 60 de cereri de pensionare (la inceputul anului si la sfarsitul anului trecut), tocmai pe fondul instabilitatii, al ideii ca se va modifica articolul 211 din statutul magistratilor (referitor la pensii). Pensia este prinsa in Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor. De aceea, la magistrati, pensia nu este un drept provenit din Codul muncii sau din alta parte.

Pensionarile au afectat foarte mult [sistemul]. Noi acum am incercat prin toate mijloacele legale sa ocupam locurile. Inca de la inceput, am procedat la efectuarea transferurilor (care fusesera blocate o vreme buna de timp), tocmai avand in vedere nevoile instantelor. Pentru ca erau instante unde aveam unul sau doi judecatori. E drept ca nu erau instante mari, cu un volum foarte mare de activitate; dar daca schema e de 5 sau 6 [judecatori] si tu ai 1 sau 2, e clar ca e o problema de functionare acolo. Si atunci am incercat sa asezam un pic lucrurile prin transfer.

Apoi am declansat procedurile de promovare, am facut reincadrari ale celor pensionati. Au fost 23 fosti magistrati care s-au pensionat de curand. Ca o curiozitate: i-am intrebat de motivatie – de ce s-au pensionat, de ce au revenit. Au spus ca s-au pensionat tocmai pentru ca pe acest fond de nesiguranta, au vrut sa-si asigure o decizie de pensie, mai ales cei care aveau si vechimi din alte profesii, care nu mai erau recunoscute. Si au spus: 'Am lucrat ca avocat 11 ani. Practic, mie mi se sterge acea vechime. Si atunci am vrut sa ies la pensie, sa beneficiez. Dar eu am 50 de ani si vreau sa lucrez, pentru ca simt ca pot si sunt la maturitatea profesionala.

Din aproximativ 5.000 de judecatori, acum am scazut la circa 3.900. Deci eram la 20% deficit inainte de vacanta. Acum suntem la 21-22%. La procurori, s-a dus catre 30%.

Avem acum in curs doua examene de admitere: unul la INM si unul la magistratura (n.r. pentru juristii cu minimum 5 ani vechime). Cei de la INM vor intra in sistem dupa doi ani (dupa ce vor termina cursurile), ca judecatori si procurori stagiari. Apoi, mai au de dat examenul de capacitate. Pentru cei cu vechime de 5 ani, avem aproximativ 390 de posturi de judecatori si procurori. Am avut curiozitatea sa vedem cat de atractiva mai este profesia de magistrat, cati se vor inscrie in aceste conditii. Au fost undeva la 4 pe loc la magistratura si la 5 pe loc la INM. E o concurenta nu foarte mare (pe vremuri, erau 15-20). Acum ne bucuram ca s-au inscris. Speram sa ia cat mai multi.

Intre timp, e o alta promotie, acum in anul II la INM. La anul, vor intra stagiari. Deci la anul se mai indreapta lucurile, daca nu se pensioneaza in acelasi ritm.

Dupa adoptarea legii, nu va mai fi starea de incertitudine. Adica oamenii isi vor face niste calcule, vor lua o decizie si vom sti cum stam.

Bineinteles ca mai e si cealalta necunoscuta, cu salariile (cum vor evolua lucrurile), dar avem semnale ca legea salarizarii nu mai este o prioritate acum – s-a amanat pentru 2025. Anul viitor va fi unul mai special, cu alegeri pe toate palierele. Deci probabil ca au alte prioritati”.


Despre riscul de a scadea calitatea celor care intra in sistem


Ani de zile (cel putin din 1997), s-a dat pe sistemul grila, care era foarte dur, cu mai multe raspunsuri posibile. Si eu fac parte din aceeasi categorie. In anul 2019, cineva a vrut sa schimbe. Cu siguranta, n-a facut un studiu de impact. Ce a urmat a fost ca s-a introdus a doua proba (proba scrisa), care a facut sa ramana si locuri neocupate. De atunci, asa au mers cativa ani la rand. In plus, proba a doua a devenit mult mai dificila, si asta a contribuit la neocuparea mai multor posturi. Cand mai mult de jumatate nu pot trece de nota 6 (nota minima de admitere), este o problema ori la candidati, ori la subiecte. Cand vin candidati de la cele mai bune universitati, nu poti sa spui ca ai o problema cu universitatile”.


Despre deficitul de judecatori de la ICCJ


Noi acum am incheiat o noua procedura de promovare la Inalta Curte. De la 1 octombrie, au venit primii colegi. Mai vine si cel din penal din 15. O sa declansam un nou concurs. La Sectia I civila, erau trei posturi vacante scoase la concurs. Fix cand am terminat procedura si am numit trei judecatori, s-au pensionat trei. Deci nu s-a rezolvat nimic la Sectia I. La Sectia penala, nu mai zic (al carei presedinte inca sunt). Acolo, de cand sunt eu la Inalta Curte, dintotdeauna au ramas 3-4-5 posturi neocupate. Partea buna e ca la Sectia penala nu am mai avut pensionari, de un an si ceva incoace. Si-a anuntat intentia o colega ca urmeaza sa se pensioneze, dar n-au mai fost pensionari la Sectia penala. Asta mai lipsea!

Teoretic, s-a restrans aria de selectie. Cei care s-au pensionat de la curti de apel erau posibili candidati la Inalta Curte. Practic, cei care vor sa ajunga la ICCJ nu se pensioneaza. Eu stiu judecatori la curti de apel care asteapta sa faca vechimea minima. Unii s-au inscris, n-au trecut de prima data, mai stau 2-3 ani, incearca din nou... Dar nu cred ca asta e motivul pentru care nu reusim sa ocupam locurile, ci aceasta instabilitate generata de modificarea legii pensiilor, de instabilitatea si cu salariile...”


Despre normarea muncii in instante


Nu putem sa mergem asa. De exemplu: daca am schema de cinci judecatori la o judecatorie mica si am unul sau doi judecatori care functioneaza la acea judecatorie. Iar judecatorul in loc sa intre cu 1.000 de dosare pe an, intra cu 3-4.000, n-are cum sa duca atatea dosare. Efectul va fi amanarea cauzelor, pentru ca nu ai cum, fizic, sa solutionezi trei-patru mii de dosare intr-un an. Tocmai pe fondul acestui deficit de personal, in conditiile in care ne confruntam cu tendinta de a pleca oamenii din sistem si imposibilitatea ocuparii lor intr-un timp rezonabil, am zis ca trebuie sa luam aceste masuri, avand si semnale din teritoriu. Am luat aceste masuri la inceputul vacantei judecatoresti. Bineinteles ca impactul nu a fost asa de mare, pentru ca in vacanta judecatoreasca se judeca numai cauzele urgente. Dar noi am dat acele criterii cu titlu de recomandare. CSM nu poate sa impuna o normare a muncii in forma asta. Trebuie adoptata o anumita procedura, dupa anumite studii. Ceea ce am recomandat nici nu poate fi aplicat in totalitate, pentru ca fiecare nivel de instante are un anumit specific. Ramane ca fiecare instanta sa-si stabileasca dupa propriul specific. Avem curti de apel mici (cum e Targu Mures) si curti foarte mari (Bucuresti, Craiova) si nu putem sa aplicam aceleasi reguli peste tot. Am spus ca urmeaza sa reevaluam – ceea ce am si facut: pe 13 septembrie, am avut comisie si am dat o grila de recomandare in sarcina presedintilor de curti de apel si am stabilit niste termene rezonabile de solutionare, care sa nu depaseasca in niciun caz 6 luni. In cazul acela despre care ati spus, termenul de regularizare era dat de catre ECRIS. Aplicand anumite criterii, ECRIS a previzionat acel termen, care nu este real. Judecatorul lua dosarul si-l punea pe o sedinta unde avea liber”.


Despre mandatul de presedinte CSM


Primul an dintr-un mandat de sase ani este un an special, de acomodare cu noul post, cu noii colegi. Am avut si anumite provocari – si anume: daca in 16 decembrie au intrat in vigoare cele trei legi ale justitiei, fostul CSM a reusit sa adopte regulamentul instantelor, care este unul foarte stufos. Restul regulamentelor (peste 30: pe transferuri, pe promovari, pe evaluari etc.) au ramas in sarcina noastra. Le-am facut aproape pe toate. Am procedat si la luarea masurilor celor mai potrivite pentru a ocupa posturile. In plus, ceea ce ne-a ocupat foarte mult timp si ne-a macinat a fost preocuparea pentru modificarea legii pensiilor, care a creat nemultumiri in randurile magistratilor. A fost o problema uriasa. Am facut tot felul de adrese. Am avut intalniri – si formale, si informale – tocmai pentru a sensibiliza si a arata care sunt problemele si ce consecinte vor fi. De aceea, a fost un an mai special”.


Despre duratele extrem de scurte ale sedintelor actualului CSM


Nu stiu daca acele sedinte cu scandal (n.r. din fostul CSM) erau utile. Uneori poate ca da, dar cam devenise regula – cel putin in ultima perioada. Era un spectacol nu neaparat de apreciat uneori. De aceea, a fost si dorinta noastra, si dorinta celor care ne-au ales sa rarim, daca se poate, aceste momente de scandal public. Nu cred ca imaginea justitiei are ceva bun de realizat prin astfel de iesiri. Pe de o parte.

Pe de alta parte, noi ne intelegem foarte bine in Sectia pentru judecatori si cu Sectia pentru procurori.

Ce mai trebuie sa stie lumea este ca noi avem si comisii de diverse specialitati. Lucrarile complexe trec mai intai prin comisii. Asa a fost dorinta noastra, a tuturor: ca toti membrii (n.r. alesi) – judecatori si procurori – sa faca parte din toate comisiile. Daca in trecut in comisii participau anumiti judecatori si procurori (peste jumatate dintre ei), evident ca puteau sa apara unele discutii: cei care erau in comisie stabileau ceva, iar cand ajungeau in sectie sau in plen, ceilalti nu stiau ce discutii au fost. Iar asta probabil ca a fost o sursa de discutii mai aprinse. Dar noi fiind toti si pe sectii, si pe comisii, cand intra lucrarea pe sectie sau pe plen, ea este deja dezbatuta. Deci exista o dezbatere prealabila.

Mai avem si voturi de 8 la 1, de 7 la 2... Dar cel care a votat impotriva majoritatii nu a vrut sa expuna un punct public de vedere. Eu, ca presedinte de sedinta, spun la final: 'Daca aveti observatii, va rog sa faceti'. Spun ca nu au, si atunci nu avem ce sa povestim mai mult.

Probabil ca asa este (n.r. ca punctele de vedere ale comisiilor nu sunt detaliate). Am agreat cu totii ce anume publicam. Problema e ca sunt unele lucrari foarte mari, in care daca ar fi sa prezinti punctul de vedere agreat, ar trebui sa aiba nu stiu cate pagini numai pe un punct de pe ordinea de zi. Cele mai multe lucrari de la comisii merg pe sectii sau pe plen, unde sunt detaliate. Apoi, toate hotararile pe care le adoptam sunt publicate pe site, in ordine cronologica”.


Despre viitorul Justitiei


Eu vreau sa transmit un mesaj optimist – in sensul ca noi facem tot ce putem ca sa mearga lucrurile spre bine. Iar ideea cu normarea muncii a fost in sprijinul magistratilor si al justitiabililor. Pana la urma, nici avocatii nu sunt multumiti daca un judecator intra cu 200 sau 300 de dosare intr-o sedinta, incepe dimineata la 9 si termina la 2 noaptea. Riscul de greseala este mai mare si nici n-ai cum sa gestionezi in mod optim 200 de dosare pe sedinta. Sigur ca sunt unele cauze repetitive, dar in orice situatie un judecator judeca si cauze complexe.

Cu privire la inchiderea capitolului cu pensiile: noi intelegem ca oamenii politici au mesaje pentru electorat. Dar toate astea au facut rau. Probabil ca fiind an electoral, nu vom fi scutiti de astfel de mesaje publice, pe toate palierele. Ideea e ca noi trebuie sa ne vedem de treaba noastra, sa-i lasam pe dumnealor sa-si faca campaniile si alegerile pe care le au de facut. Dar, intr-adevar, trebuie sa aiba si dumnealor grija, daca vor sa functioneze un sistem, sa sprijine sistemul. Pentru ca nu facem pentru noi, ci tot pentru cetateni.

Intr-un an, putem macar sa deschidem niste porti pentru o justitie occidentala. Imi spunea cineva ca in Spania un judecator nu se apuca de un dosar pana nu termina un dosar pe care il are de solutionat. Si atunci daca facem o comparatie, haideti s-o facem cu totul, nu numai cu privire la salariu. Sa vedem si cu privire al interdictii. Sunt unii care mai fac si politica in anumite tari, altii au voie sa faca afaceri (si le declara).

Deci mesajul – pentru sistemul judiciar si pentru cetateni – este ca vrem sa facem lucrurile foarte bine. Asa cum le-am pornit, zicem noi ca am deschis bine aceasta directie”.

Comentarii

# Cetateanul date 16 October 2023 19:01 -6

Țara bancurilor cu dorei și alinuțe... sau a doreilor pe post de breloc la alinuțe :lol:

# Gradinarul fără straturi date 16 October 2023 20:11 -102

E foarte slab acest președinte al CSM. De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.

# Valeriu S. date 16 October 2023 20:59 +20

Echilibrat si competent. Un veritabil presedinte si membru al CSM. Felicitari.

# Lila Liluța date 16 October 2023 21:11 +6

Așa e,pensionarii is de vină...pe principiul ...să moară și capra vecinului!!! :eek:

# Marian date 16 October 2023 21:59 +23

Bravo, Daniel! Pozitii corecte in tot ce ai spus. Desigur se vor gasi si fel de fel de carcotasi, dar nu le da atentie. Te salut, cu respect!

# anna date 17 October 2023 09:12 +32

Un om foarte placut si competent. Dar nu spune ca nu mai merita sa iti indrepti copiii spre magistratura. Magistratii sunt platiti putin, mult mai putin decat un cadru medical, muncesc ca salahorii, nu au recunoasterea sociala a muncii si un minim respect, au numai interdictii.

# Kiki date 17 October 2023 09:53 +2

Domnul isi ceilalti membrii CSMisi incaseaza in continuare sinecurile grase?Daca da ,asta e tot ce conteaza!Pensionarii ,lasa i sa moara !De aia sunt pensionari!Csm a facut tot ce se poate pentru ei!Dar....atat s a putut!

# Poziția corecta date 17 October 2023 10:08 0

Sa ne amintim ca același personaj afirma ca este curat constitutional sa fie tăiate pensiile aflate in plata .

# Mitica date 17 October 2023 13:18 -7

Un președinte slab ,nu așa se procedează.Cum poți sa spui ca legea e buna când CCR prin decizia data in August a spus ca este neconstituțională sa impozitezi pensiile, doar a magistratilor,aceasta fiind o santiune aplicată magistratilor.Oare el nu se gândește ca va fi și el pensionar? Dar la ce avere are nu mai contează.dar exista și o santiune divina, cu ce mâna dai cu aia primesti știai domnule?

# funny date 17 October 2023 13:45 +4

Cum zice domnul sef CSM? Ca magistratii in functie au acceptat si considera aceasta noua lege acceptabila? Ha-ha-ha! Dupa ce in mai au incercat atat de mult sa se faca auziti? Iar acum tac intr-o tacere asurzitoare pe care numai urechile domnului sef CSM nu o aud, in rest ne vuiesc urechile? Afirmatia domnului e doar o iluzie si o gresita apreciere a realitatii. Eu cred ca magistratii isi cauta joburi platite corespunzator in privat, pentru ca in magistratura deja nu mai au niciun motiv sa ramana. Si or sa plece toti: si cei tineri care inca pot sa dea examene grele, or merge sa le dea la porti unde-s platiti si respectati, si cei cu experienta, or sa-si salveze cat mai pot din sanatatea fizica si psihica. Uzura pe care o presupune magistratura nu merita si nici poporul roman nu merita sa muncesti pentru el. Mie asa mi se pare si, daca as fi in locul lor, asa as face. Si o sa vedem valul de demisii,o sa fie ca in 1996, cand legiuitorul a trebuit sa ia masurile astea de le abroga acum.

# Artanu 66 date 17 October 2023 16:20 +3

Declarațiile președintelui CSM marchează abandonarea de către magistrații in activitate a foștilor dumnealor colegi care acum sunt pensionari. Trist..., dar adevărat!

# pensionarii agitati date 17 October 2023 17:42 +18

Ce au sarit pensionarii pe Gradinaru! Ce anume a zis gresit? Ca cei la pensie vor fi cei mai nemultumiti pentru ca pierd niste bani cu care s-au obisnuit, in timp ce cei aflati in activitate vor iesi cu pensia deja supraimpozitata din start? Deci ce a zis gresit, ce sariti asa? Si v-o spune unul care nu il cunoaste pe Gradinaru si nu are niciun interes sa il apere.

# ?????? date 18 October 2023 06:37 0

@ Instanțele nu pot fi transformate în surse de afaceri nici chiar pentru avocați, cei care se adresează instanțelor neavând obligația de a susține afacerile avocaturii, iar instanțele având atribuții să nu decidă în funcție de ,,calitatea apărării'' , ci de probe, fapte, evenimente, "calitatea apărărilor" constituind un factor de influență ,deci de diminuare a rolului și independenței instanțelor, ?

# ?????? date 18 October 2023 06:45 0

@ Accesul la justiția care funcționează ca serviciul public nu poate fi îngrădit cu tarife, ?

# brutus date 22 October 2023 09:46 0

Pareti prea multumit,domnule Prezindent CSM,in functia pe care o detineti,fata de situatia grava a sistemului judiciar si a statutului intregului personal din justitie,cel din activitate si cel aflat la pensie!Nu stiu cati magistrati multumiti reprezentati din moment ce asociatiile de magistrati in activitate,precum ale celor aflati la pensie au solicitat ICCJ sesizarea CCR pt.vadita neconstitutionalitate a noii legi,absolut confuza si discriminatorie(de ex.supraimpozitarea pensiilor de serviciu,plafonarea celor in plata la nivelul indemnizatiei unui magistrat in activitate,care se va diminua urmare a adoptarii,prin asumare,a legii reformei fiscale,etc)!Cat despre conduita abordata de ICCJ in fata unui asemenea derapaj evident de la normele constitutionale,comentariile sunt inutile!Fiecare e pe cont propriu,cam asa s-ar deduce!Vivat!Premierul nu mai e nevoie sa-si sacrifice mandatul(nu pt.pensiile de serviciu)!Sa vedem cu reforma fiscala(declarata ca fiind constitutionala)ce va fi!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 20.02.2024 – Verdicte in scandalul “Cum fac sex viitorii magistrati”

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva