Actorul Bogdan Stanoevici (foto dreapta) – fost ministru pentru Romanii de Pretutindeni – risca sa devina un trofeu in ghearele propagandei pandemiei COVID-19, care incearca din rasputeri sa bage populatia in sperieti, astfel incat romanii sa se inghesuie la injectarea cu vaccinuri nesigure. Adica la fel cum, in ianuarie 2010, moartea altui actor, Toni Tecuceanu, a fost instrumentalizata pentru a intretine paranoia gripei porcine si a provoca valuri de vaccinari, pentru ca in final, la capatul unui proces, familia actorului sa afle ca de fapt acesta nu murise de gripa, ci din cauza unei infectii nosocomiale.

In acest context, senatoarea AUR Diana Iovanovici-Sosoaca (foto stanga) – presedinta Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei si petitii din Senat – a depus vineri, 15 ianuarie 2021, o sesizare la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cerand ca PICCJ sa inceapa o ancheta de moarte suspecta si astfel sa dispuna autopsierea cadavrului, astfel incat sa se afle adevarata cauza a decesului. Astfel, senatoarea contrazice teza propagandei aservite dictaturii sanitare, cum ca Bogdan Stanoevici ar fi murit de coronavirus. De altfel, presa a scris deja inca din decembrie (chiar daca deocamdata pe surse) ca fostul ministru se infectase in Spitalul „Sfantul Pantelimon” cu bacteria Clostridium difficile. Actorul a fost transferat la Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu”, unde a murit marti, 12 ianuarie 2021, la varsta de 62 de ani.

Prezentam declaratia facuta de Diana Sosoaca in fata Parchetului General:

„Din tot ceea ce se mentioneaza de catre persoanele care l-au vazut in spital si care au si vorbit cu el inainte de internarea in spital, eu consider ca sunt suspiciuni rezonabile pentru inceperea unei anchete in acest caz si este obligatorie stoparea incinerarii. Intelegeam daca era inmormantat. Dar sa-l incinerezi, sa se piarda orice urma, mie mi se pare...

Eu, din cate am vorbit cu Bogdan de-a lungul prieteniei noastre, lui nu-i placea sa vorbeasca despre moarte. Era un om vesel, optimist. Mi-a spus odata – vorbeam despre incinerare si s-a uitat asa la mine: 'Totusi, as vrea sa-mi pastrez corpul intact'.

Solicit anchetarea acestui caz pentru omor si, evident, trebuie sa se prezerve toate probele (deci inclusiv corpul sau), astfel incat sa se efectueze o autopsie si sa vedem. Evident, vom cere si un expert-parte, pentru ca nu mai am incredere. La cate imi vin la Comisia de abuzuri, va spun sincer: eu nu mai am incredere ca mai exista corectitudine in aceasta tara – cu tot respectul”.

Un discurs similar avusese senatoarea AUR la Romania TV in seara zilei de joi, 14 ianuarie 2021:

„Era efectiv unchiul meu, asa il consideram, era in familia mea de cand eram eu mica. Pentru mine, Bogdan este, trecerea lui nu insemna ca nu mai este, spiritul lui ramane.

Deja am fost contactata de anumite persoane cu care ma voi intalni pentru probe. Pe data de 8 decembrie testul era negativ, apoi a luat o infectie, dar s-a infectat si cu alte infectii nosossocom, iar tratamentul pentru bolile de care suferea toata viata nu a fost aplicat. Ar trebui sa ne spuna mare GCS ce e cu acele protocoale care impun tratamentul Covid cu prioritate fata de celelalte afectiuni.

Eu consider in acest moment ca este moarte suspecta si o spun ca avocat si ca cetatean, nu ca membru al unui partid. Solicit organelor de ancheta sa intervina de urgenta si sa se faca autopsia, pentru ca nu stiu daca stiti, se doreste incinerarea, ca sa nu mai poata fi gasita nicio dovada. S-a solicitat incinerarea si aceasta ar trebui facuta sambata, la Crematoriul Bucuresti”.

Cum se procedeaza in caz de moarte suspecta

Procurorii sunt obligati sa dispuna de indata efectuarea autopsiei in caz de moarte suspecta. Pasii ce trebuie urmati sunt reglementati de art. 185 din Codul de procedura penala:

„Autopsia medico-legala

(1) Autopsia medico-legala se dispune de catre organul de urmarire penala sau de catre instanta de judecata, in caz de moarte violenta ori cand aceasta este suspecta de a fi violenta sau cand nu se cunoaste cauza mortii ori exista o suspiciune rezonabila ca decesul a fost cauzat direct sau indirect printr-o infractiune ori in legatura cu comiterea unei infractiuni. In cazul in care corpul victimei a fost inhumat, este dispusa exhumarea pentru examinarea cadavrului prin autopsie.

(2) Procurorul dispune de indata efectuarea unei autopsii medico-legale daca decesul s-a produs in perioada in care persoana se afla in custodia politiei, a Administratiei Nationale a Penitenciarelor, in timpul internarii medicale nevoluntare sau in cazul oricarui deces care ridica suspiciunea nerespectarii drepturilor omului, a aplicarii torturii sau a oricarui tratament inuman.

(3) Pentru a constata daca exista motive pentru a efectua autopsia medico-legala, organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate solicita opinia medicului legist.

(4) Autopsia se efectueaza in cadrul institutiei medico-legale, potrivit legii speciale.

(5) La efectuarea autopsiei medico-legale pot fi cooptati si specialisti din alte domenii medicale, in vederea stabilirii cauzei decesului, la solicitarea medicului legist, cu exceptia medicului care a tratat persoana decedata.

(6) Cu ocazia efectuarii autopsiei medico-legale pot fi utilizate orice metode legale pentru stabilirea identitatii, inclusiv prelevarea de probe biologice in vederea stabilirii profilului genetic judiciar.

(7) Organul de urmarire penala trebuie sa incunostinteze un membru de familie despre data autopsiei si despre dreptul de a desemna un expert independent autorizat care sa asiste la efectuarea autopsiei.

(8) Medicul legist care a efectuat autopsia intocmeste un raport de expertiza, care cuprinde constatarile si concluziile sale cu privire la:

a) identitatea persoanei decedate sau elemente de identificare, daca identitatea nu este cunoscuta;

b) felul mortii;

c) cauza medicala a mortii;

d) existenta leziunilor traumatice, mecanismul de producere a acestora, natura agentului vulnerant si legatura de cauzalitate dintre leziunile traumatice si deces;

e) rezultatele investigatiilor de laborator efectuate asupra probelor biologice prelevate de la cadavru si a substantelor suspecte descoperite;

f) urmele biologice gasite pe corpul persoanei decedate;

g) data probabila a mortii;

h) orice alte elemente care pot contribui la lamurirea imprejurarilor producerii mortii”.

Iata denuntul depus de catre senatoarea Diana Iovanovici-Sosoaca la PICCJ: