Procurorul General al României Cristina Chiriac (foto) reamintește că în fiecare dosar ajuns pe masa magistraților există și altceva decât acte, probe și argumente juridice. Există oameni, destine și așteptarea legitimă ca statul să fie drept.

Mesajul a fost transmis de șefa PICCJ duminică, 5 iulie 2026, de Ziua Justiției.

Cu această ocazie, Cristina Chiriac face apel și la păstrarea echilibrului între fermitatea aplicării legii și respectarea drepturilor fundamentale, între eficiența represiunii și garanțiile procesuale, între exigențele prezentului și valorile care definesc statul de drept. „Forța justiției nu rezidă în puterea de a sancționa”, afirmă Cristina Chiriac.

Mesajul de Ziua Justiției transmis de Procurorul General Cristina Chiriac:

„Ziua Justiției este un moment care depășește semnificația unei simple celebrări instituționale și ne invită să reflectăm asupra unui ideal fundamental al statului de drept: înfăptuirea justiției.

Această zi nu este doar despre instituții, legi, proceduri sau competențe. Este, înainte de toate, despre încredere - încrederea cetățeanului că drepturile sale sunt protejate, a victimei că suferința sa va fi ascultată, a celui acuzat că va beneficia de un proces echitabil, precum și încrederea societății că legea se aplică în mod egal tuturor.

Într-o epocă marcată de schimbări rapide, de polarizare socială, de dezinformare și de transformări tehnologice fără precedent, această încredere nu mai poate fi considerată un dat. Ea trebuie câștigată și reconfirmată în fiecare zi, prin profesionalism, integritate și responsabilitate.

Justiția reprezintă una dintre cele mai importante expresii ale contractului social care stă la baza unei societăți democratice. Atunci când cetățenii își pierd încrederea în capacitatea instituțiilor de a proteja legea, se erodează însăși fundația conviețuirii democratice.

De aceea, rolul nostru, al tuturor celor care servim justiția, depășește dimensiunea strict profesională. Noi nu administrăm doar dosare. Noi administrăm speranțe, așteptări și, uneori, ultimele resurse de încredere pe care cetățenii le mai au în stat.

În ceea ce privește Ministerul Public, misiunea noastră constituțională rămâne aceeași: apărarea ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și reprezentarea intereselor generale ale societății.

Această misiune necesită a fi exercitată, însă, într-o lume aflată într-o profundă transformare. Criminalitatea organizată devine tot mai sofisticată și transnațională, spațiul digital generează oportunități extraordinare pentru dezvoltare, dar și riscuri fără precedent pentru securitatea individuală și colectivă, iar inteligența artificială, tehnologiile emergente și noile forme de interacțiune socială schimbă radical atât modalitățile de comitere a infracțiunilor, cât și așteptările societății față de sistemul judiciar.

În fața acestor provocări, răspunsul nostru nu poate fi unul al inerției. Suntem chemați să construim instituții mai moderne, mai eficiente și mai apropiate de cetățean, să investim în pregătirea noastră profesională continuă, în digitalizare și în consolidarea cooperării interinstituționale și internaționale, dar și să demonstrăm că independența justiției nu reprezintă un privilegiu al magistraților, ci o garanție a libertății cetățenilor.

În acest context, cred că una dintre cele mai importante obligații care ne revin este aceea de a păstra echilibrul. Echilibrul între fermitatea aplicării legii și respectarea drepturilor fundamentale, între eficiența represiunii și garanțiile procesuale, între exigențele prezentului și valorile care definesc statul de drept.

În fond, forța justiției nu rezidă în puterea de a sancționa, ci în capacitatea sa de a convinge societatea că soluțiile sale sunt legitime, imparțiale și conforme legii. Autoritatea justiției nu poate fi doar una deontică, ci trebuie să fie și una epistemică.

În această zi trebuie să ne îndreptăm gândurile și către cei care, prin activitatea lor discretă și adesea nevăzută de public, contribuie zilnic la funcționarea sistemului judiciar: procurori, judecători, grefieri, agenți și ofițeri de poliție, specialiști, personalul auxiliar și administrativ. Rezultatele instituțiilor noastre sunt expresia muncii lor, a profesionalismului și a dedicării cu care își îndeplinesc atribuțiile. Lor le datorăm recunoștință și respect.

Pe de altă parte, trebuie să ne îndreptăm gândurile și către generațiile tinere care aleg astăzi profesiile juridice. Într-o lume în care succesul este adesea măsurat prin vizibilitate și rapiditate, alegerea unei cariere dedicate justiției reprezintă o opțiune pentru responsabilitate, rigoare și serviciu public.

Viitorul sistemului judiciar depinde de capacitatea noastră de a transmite acestor tineri nu doar cunoștințe, ci și valori. Iar dintre toate valorile pe care le putem transmite, poate cea mai importantă este aceea că legea nu trebuie privită niciodată ca un simplu instrument de putere, ci ca un instrument de protecție a demnității umane.

Astăzi, de Ziua Justiției, avem datoria să privim cu luciditate atât realizările, cât și dificultățile sistemului judiciar. Dar avem și motive de încredere, pentru că, dincolo de provocări, România dispune de profesioniști ai dreptului de înaltă valoare, de instituții solide și de resursele necesare pentru a continua consolidarea statului de drept.

Cred cu tărie că viitorul justiției române depinde nu doar de reforme, de investiții sau de tehnologie, ci și de capacitatea noastră de a rămâne fideli principiilor care au justificat existența justiției în toate epocile: independența, imparțialitatea, curajul și respectul pentru demnitatea fiecărei persoane.

În încheiere, un gând simplu - în fiecare dosar există mai mult decât acte, probe și argumente juridice. Există oameni, destine, și așteptarea legitimă ca statul să fie drept. Atât timp cât vom păstra această conștiință vie, justiția își va îndeplini menirea, iar încrederea cetățenilor va continua să reprezinte cea mai importantă resursă a sistemului nostru judiciar.

La mulți ani Justiției române!”