Curtea Constitutionala a Romaniei are ocazia sa deschida calea pentru anularea starii de alerta. Asta daca va admite sesizarea depusa marti, 28 septembrie 2021, prin care deputatul ex-AUR Mihai Lasca (foto 1) ii cere CCR sa constate neconstitutionalitatea Hotararii nr. 5 din 20 mai 2020, prin care Parlamentul a incuviintat starea de alerta, pe care cabinetul Ludovic Orban a declarat-o prin Hotararea de Guvern nr. 394 din 18 mai 2020.

In ipoteza unei decizii de admitere din partea CCR, chiar daca instanta de contencios constitutional nu este competenta sa spuna ea insasi ca starea de alerta trebuie sa inceteze, ceea ce va pronunta Curtea Constitutionala va putea fi invocat ulterior in instante de contencios administrativ de catre oricine va putea dovedi un interes in promovarea unei actiuni de anulare a HG 394/2020. Iar daca instanta de contencios administrativ va anula HG 394/2020, automat vor pica toate celelalte hotarari de Guvern de prelungire a starii de alerta, ca fiind emise in continuarea a ceva declarat nelegal.

Iata mai intai postarea de pe Facebook de marti a deputatului Mihai Lasca (vezi facsimile):

„Azi 28.09.2021 am depus la Secretarul General al Camerei Deputatilor sesizarea de neconstitutionalitate cu privire la hotararea Parlamentului nr 5/2020 in baza careia a fost incuviintata starea de alerta din Romania, sesizarea fiind redactata de celebrul student la Drept Adrian Secu al Universitatii Ecologice din Bucuresti (n.r. foto 2) si a fost inaintata Curtii Constitutionale spre competenta solutionare.

Am adunat cele 50 de semnaturi ale colegilor deputati PATRIOTI din listele de mai jos, carora le multumesc pentru sustinere:

Deputat PSD Daniel Ghita, deputati PSD, deputatii Partidului AUR, deputat neafiliat Anamaria Gavrila si deputat neafiliat Francisc Toba.

Acum zarurile sunt pe masa judecatorilor CCR care pot salva POPORUL ROMAN de aceasta stare de alerta NELEGAL instituita de circa 1 an si jumatate pe teritoriul Romaniei.

Poporul este suveran!”

In esenta, dupa cum veti citi in sesizarea anexata integral la sfarsitul articolului, Mihai Lasca si Adrian Secu argumenteaza ca prin Decizia nr. 457/2020 Curtea Constitutionala a Romaniei a declarat neconstitutionale, printre altele, alineatele 3 si 4 ale articolului 4 din Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, care stipulau urmatoarele:

„(3) Cand starea de alerta se instituie pe cel putin jumatate din unitatile administrativ-teritoriale de pe teritoriul tarii, masura se supune incuviintarii Parlamentului. Parlamentul se pronunta in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, in termen de 5 zile de la data solicitarii de incuviintare. Daca Parlamentul respinge solicitarea de incuviintare, starea de alerta inceteaza de indata.

(4) Parlamentul poate incuviinta masura adoptata de Guvern integral sau cu modificari”.

Din moment ce a fost declarat neconstitutional mecanismul de incuviintare de catre Parlament a instituirii starii de alerta, CCR trebuie sa declare neconstitutionala si hotararea efectiva prin care Legislativul si-a dat acea incuviintare, explica Secu si Lasca. Ei adauga ca insasi existenta Hotararii Parlamentului nr. 5/2020 incalca doua principii constitutionale: legalitatea (concretizata in obligativitatea respectarii legilor si a deciziilor Curtii Constitutionale) si separatia puterilor in stat, prin faptul ca Hotararea Parlamentului 5/2020 este de facto un act de organizare a executarii unei Legi – respectiv Legea nr. 55/2020. Or, emiterea unor acte de organizare a executarii legilor este atributul constitutional al Guvernului, nu al Parlamentului, conchid autorii sesizarii de neconstitutionalitate.

Redam principalul fragment din sesizare:

„III. Criticile concrete de neconstitutionalitate

1) Incalcarea principiului legalitatii si a principiului obligativitatii deciziilor Curtii Constitutionale

In preambulul Hotararii nr. 5/2020 s-a mentionat ca aceasta a fost adoptata in temeiul art. 4 alin. (3) si (4) din Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Prin Decizia nr. 457/2020, publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 578 din 1 iulie 2020, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate ridicata direct de Avocatul Poporului si a constatat ca dispozitiile art. 4 alin. (3) si (4), precum si ale art. 65 lit. s) si s), ale art. 66 lit. a), b) si c) in ceea ce priveste trimiterile la art. 65 lit. s), s) si t) si ale art. 67 alin. (2) lit. b) in ceea ce priveste trimiterile la art. 65 lit. s), s) si t) din Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 sunt neconstitutionale

Astfel, de la 01.07.2020, Decizia nr. 457/2020 a devenit general obligatorie pentru toate autoritatile publice, inclusiv pentru Parlament.

La data de 17.08.2021, in lipsa unei interventii din partea legiuitorului parlamentar sau delegat, dispozitiile art. 4 alin.3) si 4) din Legea nr. 55/2020 au incetat sa mai produca efecte juridice, in conformitate cu dispozitiile art. 147 alin. 1) din Constitutie.

Pe cale de consecinta, Hotararea Parlamentului nr. 5/2020 a ramas fara cauza si deci, lipsita de oricare fundament legal, dispozitiile legale mentionate in preambul fiind virtual abrogate, aducandu-se atingere astfel art. 1 alin.5) din Constitutie care consacra principiul legalitatii.

In mod incontestabil, un act subsecvent (in speta, Hot. Parl. nr. 5/2020) emis in baza unei dispozitii ab initio neconstitutionale conserva neconstitutionalitatea derivata din actul principal (in speta, art. 4 alin.3) si 4) din Legea nr. 55/2020) , astfel ca se impune admiterea prezentei exceptii de neconstitutionalitate sub aspectele invocate aici. Retinem si incidenta principiului resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis

2) Afectarea rolurilor constitutionale ale Parlamentului si Guvernului si incalcarea principiului separatiei puterilor in stat

Raporturile dintre Parlament si Guvern sunt guvernate de principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, consacrat expres de prevederile art. 1 alin. (4) din Constitutie, fiind reglementate in capitolul IV din titlul III - Autoritatile publice, dupa capitolul I - Parlamentul, capitolul II - Presedintele Romaniei si capitolul III - Guvernul. In structura titlului III, capitolul IV - Raporturile Parlamentului cu Guvernul cuprinde dispozitii referitoare la informarea Parlamentului (art. 111), intrebari, interpelari si motiuni simple (art. 112), motiunea de cenzura (art. 113), angajarea raspunderii Guvernului (art. 114) si delegarea legislativa (art. 115).

In ceea ce priveste actele pe care le pot adopta cele doua autoritati in exercitarea atributiilor conferite de Constitutie, potrivit art. 67 din Constitutie, „Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarari si motiuni (…)”, iar, potrivit art. 108 alin. (1) din Constitutie, „Guvernul adopta hotarari si ordonante”.

Regimul constitutional al hotararilor Guvernului este stabilit de dispozitiile art. 108 alin. (2) si (4) din Constitutie, potrivit carora:

„(2) Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor. (..)

(4) Hotararile si ordonantele adoptate de Guvern se semneaza de prim-ministru, se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta hotararii sau a ordonantei. Hotararile cu caracter militar se comunica numai institutiilor interesate.”

In aplicarea dispozitiilor constitutionale, art. 37 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, stabileste ca „in exercitarea atributiilor sale, Guvernul adopta hotarari si ordonante. Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor”.

Organizarea executarii legilor pe calea hotararilor este un atribut exclusiv al Guvernului, neputand fi, in niciun caz, un atribut al Parlamentului care, de altfel, a adoptat legea/actul normativ principal. Potrivit regimului sau constitutional, hotararea Guvernului intervine atunci cand executarea unor prevederi ale legii reclama stabilirea de masuri sau reguli subsecvente. Ca urmare, hotararile Guvernului se adopta intotdeauna pe baza si in vederea executarii legilor, urmarind punerea in aplicare sau ducerea la indeplinire a acestora.

Parlamentul a stabilit, prin dispozitiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, competenta Guvernului de a institui, prin hotarare, starea de alerta.

Cata vreme un control parlamentar al hotararilor Guvernului in sensul incuviintarii/respingerii/ modificarii acestora nu apare intre mecanismele de rang constitutional instituite pentru a regla raporturile dintre autoritatile publice in cadrul regimului de separatie si echilibru al puterilor in stat, iar hotararile Guvernului constituie expresia competentei originare a Guvernului, prin excelenta de natura executiva, prin incuviintarea/modificarea masurilor adoptate prin hotarari ale Guvernului, Parlamentul ajunge sa cumuleze functiile legislativa si executiva, situatie incompatibila cu principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din constitutie.

Ingerinta Parlamentului asupra unui act specific Guvernului, destinat punerii in executare a legii, semnifica o imixtiune a puterii legiuitoare in cea de reglementare secundara pentru executarea legilor, ce apartine exclusiv Guvernului.

Or, Parlamentul nu isi poate exercita competenta de autoritate legiuitoare in mod discretionar, oricand si in orice conditii, adoptand Hotarari prin care sa aduca atingere competentelor constitutionale ce apartin, in mod exclusiv, altor puteri ale statului.

Acolo unde legiuitorul constituant a dorit ca actele normative ale Guvernului sa fie supuse incuviintarii Parlamentului, a stabilit-o in mod expres, in acest sens fiind institutia delegarii legislative, reglementata de art. 115 din Constitutie, in temeiul caruia Guvernul poate adopta ordonante simple in baza unei legi de abilitare, precum si ordonante de urgenta. Cat priveste prima categorie mentionata, art. 115 alin. (3) din Constitutie prevede ca „daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pana la implinirea termenului de abilitare (…)”. In privinta ordonantelor de urgenta, legiuitorul constituant a stabilit in art. 115 alin. (5) obligatia Guvernului de a le depune spre „dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata (…)”, conditionand intrarea in vigoare a actelor normative respective de indeplinirea acestei obligatii.

Aceasta forma de control nu se poate realiza in cazul hotararilor Guvernului, care se emit numai pentru „organizarea executarii legilor” [art. 108 alin. (2) - Actele Guvernului din capitolul III - Guvernul]. Spre deosebire de actele normative adoptate prin delegare legislativa, in privinta hotararilor Guvernului legiuitorul constituant nu a stabilit vreo aprobare de catre Parlament, motiv pentru care interventia acestei din urma autoritati in sfera categoriei de acte administrative mentionate constituie o evidenta abatere de la prerogativele sale constitutionale consacrate de art. 61 alin. (1) din Constitutie, in sensul cumularii unor prerogative ale puterii executive. Ca urmare, „incuviintarea” sau „modificarea” de catre Parlament a masurilor adoptate de Guvern prin hotarare este lipsita de temei constitutional si denatureaza regimul juridic al hotararilor Guvernului, ca acte de executare a legii, consacrat de art. 108 din Constitutie.

De altfel, insasi Curtea Constitutionala, la pct. 58 din Decizia nr. 457/2020, a statuat ca Hotararea Parlamentului nr. 5/2020 este un act hibrid fara nicio baza constitutionala:

„Hotararea Parlamentului nr. 5/2020 pentru incuviintarea starii de alerta si a masurilor instituite prin Hotararea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea starii de alerta si masurile care se aplica pe durata acesteia pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I, nr. 421 din 20 mai 2020. Potrivit articolului unic din hotararea Parlamentului mentionata, „se incuviinteaza starea de alerta si masurile instituite prin Hotararea Guvernului nr. 394/2020 privind declararea starii de alerta si masurile care se aplica pe durata acesteia pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 410 din 18 mai 2020, potrivit art. 4 alin. (3) si (4) din Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, cu urmatoarele modificari si completari: (...)”. Apare astfel configurata prin normele criticate o hotarare a Guvernului modificata si completata printr-o hotarare a Parlamentului, act hibrid fara nicio baza constitutionala, creat doar printr-o confuzie de atributii in privinta Parlamentului si a Guvernului si ignorarea principiilor care guverneaza raporturile dintre aceste autoritati publice, si cu un regim juridic incert din perspectiva incidentei art. 126 alin. (6) din Constitutie”.

Pe cale de consecinta, Hotararea nr. 5/2020 aduce atingere principiului echilibrului si separatiei puterilor in stat, astfel ca si pentru acest motiv se impune admiterea prezentei sesizari constitutionalitate.

IV. Concluzii

Prin Hotararea nr. 5/2020, Parlamentul cumuleaza functia legislativa si executiva, situatie incompatibila cu principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constitutie; se denatureaza regimul juridic al hotararilor Guvernului, ca acte de executare a legii, consacrat de art. 108 din Constitutie, iar starea de alerta declarata in mai 2020 este, in aceste conditii, de plano nelegala.

Pentru aceste motive, se impune admiterea prezentei sesizari, asa cum a fost formulata”.

* Cititi aici intreaga sesizare de neconstitutionalitate