6 December 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

UDROIU TRANSEAZA DISPUTA CCR VS CJUE – Judecatorul Mihail Udroiu de la CA Oradea: “Inalta Curte chiar a explicat ca in absenta unei interventii legislative, situatia concreta de interpretare presupune o respectare a deciziei Curtii Constitutionale... In privinta prescriptiei sa stiti ca termenele de prescriptie nu stiu in ce masura se compatibilizeaza cu ideea de proces echitabil in ceea ce priveste durata rezonabila” (Video)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

19 January 2022 17:43
Vizualizari: 7935

In ciuda deciziei din 21 decembrie 2021, prin care Curtea de Justitie a Uniunii Europene a statuat ca judecatorii nu ar trebui sa fie sanctionati disciplinar daca incalca decizii ale Curtii Constitutionale a Romaniei pe perioada cat suntem sub Mecanismul de Cooperare si Verificare (click aici pentru a citi), magistratii nu trebuie totusi sa uite ca insasi Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca in absenta unei interventii legislative (din partea Parlamentului sau a Guvernului), judecatorul este dator sa interpreteze legea acordandu-i prioritate deciziei sau deciziilor CCR relevante in speta.



Afirmatia a fost facuta la 11 ianuarie 2022 de catre judecatorul Mihail Udroiu (foto) de la Curtea de Apel Oradea, unul dintre cei mai bine pregatiti magistrati romani, cu ocazia interviului organizat de catre Sectia pentru judecatori din Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovarea la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Discutia a fost deschisa de catre presedinta ICCJ Corina Corbu, care l-a intrebat pe Udroiu cum vede corelatia dintre hotararile Curtii Constitutionale a Romaniei, ale Curtii Europene a Drepturilor Omului si ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene. In replica, Mihail Udroiu a subliniat ca discutia nu este deloc simpla si va genera numeroase interpretari, insa de principiu prioritare sunt deciziile CCR, in absenta unei interventii legislative. De altfel, Udroiu a amintit ca nerespectarea unei decizii CCR constitutie abatere disciplinara (prevazuta de art. 99 lit. ș teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, adaugam noi).

Imediat dupa acest moment, in discutia cu presedintele CSM Bogdan Mateescu, judecatorul Udroiu si-a manifestat stupefactia pe care i-a creat-o decizia CJUE din decembrie 2021, magistratul de la Curtea de Apel Oradea dand de inteles ca instanta de la Luxemburg merge pe o idee periculoasa cand pune accentul pe riscul de prescriptie a unor infractiuni, din moment ce la baza procesului penal sta prezumtia de nevinovatie. Altfel spus: judecarea unui dosar penal sub amenintarea prescriptiei risca sa incalce dreptul inculpatului la un proces echitabil, a punctat Mihail Udroiu.


Redam dialogul dintre Mihail Udroiu si membrii CSM (vezi video in linkul de la final):


Corina Corbu: Intrebarea vine intr-un context destul de complicat si tocmai de aia cred ca putem sa o formulam. Dumneavoastra – atat ca judecator de curte de apel, cat si ca potential judecator al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ati fost si sigur veti fi pus in situatia de a aplica nu doar normele de drept intern, dar si de a examina conformitatea acestora cu Constitutia, cu dreptul Uniunii Europene – uneori de a aplica in mod direct aceste norme, de a aplica in mod direct Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Cum v-ati raportat dumneavoastra, in decursul carierei dumneavoastra, la jurisprudenta celor trei instante specializate (CCR, CJUE, CEDO)? Cum ati apreciat dumneavoastra corelatia dintre hotararile acestora si cum considerati ca trebuie sa actionati in viitor?

Mihail Udroiu: Din perspectiva jurisprudentei europene, am incercat sa aflu care este ultima dezvoltare jurisprudentiala – atat a Strasbourgului (n.r. CEDO), cat si a Luxemburgului (n.r. CJUE). Din perspectiva jurisprudentei Curtii Constitutionale sau a Inaltei Curti de Casatie, solutiile sunt previzibile.

Ce m-a interesat (citind doctrina in materia modului de interpretare a normelor si a ierarhiei normelor) au fost situatiile sectoriale in care 'arbitrii' (arbitrul national din perspectiva constitutionalitatii – Curtea Constitutionala – sau arbitrii europeni) nu s-au inteles in privinta interpretarii.

Am vazut solutii pe cauza Taricco, in care Curtea Constitutionala italiana a discutat cu Curtea de Justitie a Uniunii Europene, ajungand la o solutie comuna. Am vazut si solutii din Germania, in care Curtea Constitutionala germana a considerat ca solutia jurisprudentei luxemburgheze era alta. Dar asta presupune o traditie constitutionala si o traditie structurata in privinta protectiei drepturilor fundamentale.

In esenta, atunci cand e vorba de protectia drepturilor fundamentale, cred ca standardul este cel mai ridicat. Daca Curtea Constitutionala ridica standardul in privinta protectiei drepturilor fundamentale peste standardul minimal rezultand din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului sau din jurisprudenta curtii de la Luxemburg, standardul este cel al Curtii Constitutionale. Daca conflictul presupune variatii de interpretare, lucrurile devin delicate, pentru ca acolo solutia nu este de fapt pe ierarhia normelor, ci pe modul in care se aplica de la cauza la cauza – inclusiv in privinta deciziilor Curtii Constitutionale sau ale instantelor de contencios european.

De aceea, cred ca eu – cel putin in capul meu –, eu privesc lucrurile, spre exemplu, in perspectiva constitutionalitatii, din urmatoarea perspectiva: Curtea Constitutionala, intr-adevar, are competenta de a transa problema conformitatii legii cu Constitutia. Dar problema conformitatii probei din cauza cu Constitutia cred ca este in competenta judecatorului. Pentru ca evaluarea constitutionalitatii probei – ca teorie general dezvoltata in doctrina de drept anglo-saxon, precum si in doctrina de drept continental in privinta liceitatii (n.r. legitimitatii) probei – presupune aplicarea standardelor europene sau constitutionale (raportat la proba, iar nu la norma) de catre instante. Si atunci instanta trebuie sa se raporteze la competentele generale si la limitele stabilite de catre instante de contencios european, neputand insa sa omita functia Curtii Constitutionale. Nerespectarea deciziei Curtii Constitutionale constituie abatere disciplinara. (...) Aplicarea standardelor si jurisprudentei Curtii trebuie sa fie facuta la nivelul cel mai inalt al protectiei drepturilor fundamentale ale persoanelor prezente in cadrul unei proceduri. Eu, cel putin, asa m-am raportat la aceste standarde. (...)

Bogdan Mateescu: Ati spus dumneavoastra ca situatia este complicata. Este un aparent conflict. Ati spus ca a mai fost in Franta, in Italia, in Germania. Suntem aici. Cum procedam? Nu vorbim despre standarde...

Mihail Udroiu: Stiu la ce aparent conflict faceti referire, dar in acelasi timp stiu si jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie pe aceasta problema, care este transata: se aplica decizia Curtii Constitutionale. (...) Este chiar de acum doua saptamani o solutie a Inaltei Curti.

Bogdan Mateescu: Aceasta este si parerea dumneavoastra?

Mihail Udroiu: Da, pentru ca argumentele de interpretare oferite de catre [CCR] m-au interesat nu numai din punct de vedere teoretic, ci si ca aplicabilitate practica, pentru ca situatiile in care arbitrii nu se inteleg sunt rare. Tocmai de aceea nu poti sa generezi o concluzie pe aceste ipoteze, care sunt de raritate si care presupun diferite componente de nuante. Daca in Italia aceasta este o problema de fond, in Romania e o problema de structura institutionala.

Argumentatia din hotararile Inaltei Curti de Casatie si Justitie pe care le-am citit m-a convins.

Bogdan Mateescu: In concret, ce spunea Inalta Curte?

Mihail Udroiu: Spunea ca interpretarea Curtii Constitutionale este cea care trebuie sa primeze in cauza.

Bogdan Mateescu: Prin urmare, opinia dumneavoastra este ca se ajunge la ignorarea deciziei CJUE, ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale.

Mihail Udroiu: Nu se ajunge la o ignorare. Inalta Curte chiar a explicat ca in absenta unei interventii legislative, situatia concreta de interpretare presupune o respectare a deciziei Curtii Constitutionale. In absenta unei interventii legislative.

Bogdan Mateescu: Curtea de Justitie insasi spune ca nu este necesara o interventie legislativa sau un procedeu constitutional.

Mihail Udroiu: Sa stiti ca din ultima hotarare... Am citit-o de vreo doua ori... Nu mi-am format o opinie buna in privinta... Nu va ascund: am citit-o de vreo doua ori, am crezut ca nu inteleg bine, am zis ca mai reflectez asupra problemei. De aceea am cautat in jurisprudenta – sa vad: poate a scris-o vreun coleg si e mai lamurita. Dar m-am aplecat asupra ei. Nu mi s-a parut ca genereaza vreo modificare esentiala in privinta jurisprudentei constante a Inaltei Curti in aplicarea deciziilor Curtii Constitutionale, dar (dupa cum am spus si anterior) totul e de reflectat. Pe ipotezele acestea de nisa nu stiu daca are cineva dreptate a priori.

Plus: ati spus dumneavoastra ca ati citit decizia CJUE. Ma scuzati: daca ma puteti lamuri si pe mine pe doua componente... Eu am citit-o de vreo doua ori si n-am sesizat toate nuantele deciziei. Poate nu inteleg eu...

Bogdan Mateescu: Problema este foarte delicata, dincolo de vederile noastre. Si sunteti intr-un interviu de promovare la Inalta Curte si cel putin pe mine m-ar fi interesat foarte mult punctul dumneavoastra de vedere.

Mihail Udroiu: Dar nu am evitat raspunsul. V-am spus: am citit. Nu mi-e clar in ce sens in momentul acesta... Nici n-am avut vreo cauza practica in care s-o aplic, ca sa reflectez la situatia concreta din speta. Dar asa, in abstracto, ca evaluare, n-am o opinie formata la momentul asta. Nu stiu ce a vrut sa spuna Curtea de Justitie in momentul asta, dupa ce am citit hotararea de doua ori.

Bogdan Mateescu: Si va spuneam ca va impartasesc dilemele. Si cred ca foarte multi reali profesionisti ai dreptului au aceleasi dileme. Suntem in aceasta situatie. In sistemul judiciar, se discuta despre posibilitatea oricarui judecator de a inlatura de la aplicare o dispozitie neclara intr-o decizie a Curtii Constitutionale si (de ce nu?) o decizie de RIL, daca acel judecator constata ca ar fi contrara dreptului comunitar. Este corecta aceasta opinie din perspectiva dumneavoastra? Sau este criticabila? N-as zice daca e corecta... Se sustine?

Mihail Udroiu: Mie mi se pare ca zona de contact cu dreptul Uniunii Europene in speta e uneori foarte delicata, pentru ca a spune ca poti sa lasi neaplicabila norma interna, dar atunci cand exista fapte care aduc atingere bugetului Uniunii Europene si acolo sa poti ignora o decizie a unei jurisdictii de contencios constitutional pe motiv ca e posibil sa intervina prescriptia...

Bogdan Mateescu: Cunoastem. Avem aceeasi parere. Cu toti profesionistii dreptului, marturisesc ca si eu am incercat sa inteleg. Nici eu n-am reusit...

Mihail Udroiu: Ma intreb si eu: cand ne uitam in Constitutie, in scara valorilor prima e viata. Urmatoarea e libertatea. De ce n-ar fi in privinta vietii sau a libertatii?

Bogdan Mateescu: Deci aici este vorba de aplicarea art. 47 din Carta (n.r. art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, privind Dreptul la o cale de atac eficienta si la un proces echitabil)?

Mihail Udroiu: Da. De aceea v-am spus: eu am dubii de moment de interpretare pragmatica intr-o asemenea solutie. Spre fericire, n-am avut pana in acest moment o cauza in care sa se puna problema de prescriptie, dar si in privinta prescriptiei sa stiti ca termenele de prescriptie nu stiu in ce masura se compatibilizeaza cu ideea de proces echitabil in ceea ce priveste durata rezonabila. Tocmai de aceea, a spune ca las neaplicata o decizie a Curtii Constitutionale, in considerarea faptului ca ar putea interveni o prescriptie...

Si atentie: prescriptia este conceputa in sistemul de drept roman ca fiind o institutie de drept substantial. Premisa prescriptiei este esenta infractiunii. Daca constat ca fapta exista, ca constituie infractiune, urmatorul palier de rationament este cel al raspunderii penale. Si de-abia atunci...

Deci premisa mea este ca intervine prescriptie atunci cand este fapta. Dar procesul penal are ca premisa prezumtia de nevinovatie de la cap la coada.

Bogdan Mateescu: Suntem in ipoteza CJUE, lasand neaplicata decizia Curtii Constitutionale. Si vorbesc pur teoretic, fara sa ne referim la un caz concret sub nicio forma. Sa presupunem ca vine o solutie de condamnare. Ca problema din perspectiva integritatii, independentei judecatorului: este o condamnare pronuntata de o instanta prevazuta de lege in sensul Conventiei Europene?

Mihail Udroiu: N-as putea sa va dau un raspuns transant, dar lasati-ma sa ma gandesc! (n.r. Dupa o pauza de 5-6 secunde:) Pe standarde de tribunal independent, da. Dar pe standarde de tribunal impartial, am dubii.

Bogdan Mateescu: Un raspuns legitim. Va multumesc”.


* Click aici pentru inregistrarea video a interviului sustinut de Mihail Udroiu in fata CSM (dialogul de mai sus incepe la momentul 11:49)

Comentarii

# visu date 19 January 2022 18:06 +95

Incalcarea unei Legi(fundamentale) si de catre un jude si cu vatamare clara e doar o disciplinara?!

# CARCOTAS date 19 January 2022 19:09 +258

Frapant este altceva: calitatea intelectuala a candidatului nu i-a servit pentru a fi acceptat la ÎCCJ! Tare aș vrea să aud, comparativ, ce s-o fi discutat la interviu cu Șelaru, cu alți procurori care au devenit judecători la ÎCCJ și chiar cu unii judecători de pe la curțile de apel, cunoscuți în sistem pentru nivelul lor profesional.

# Free date 20 January 2022 12:50 +21

Ba băiatule, Bobiță nu a înțeles o iotă din ce a zis Udroiu. Ce rusine cred ca i a fost :)))) a stai ala n are rușine

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 5.12.2022 – Cine a lucrat-o pe Andrea Chis?

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva