Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut primul pas pentru obligarea Guvernului condus de Ilie Bolojan (foto) să achite drepturile salariale din magistratură, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. ICCJ a formulat vineri, 27 martie 2026, plângere prealabilă împotriva refuzului nejustificat al Guvernului României și al Ministerului Finanţelor de a plăti restanțele salariale, în condițiile în care, așa cum se cunoaște deja, Executivul a amânat pentru o data nestabilită achitarea acestor drepturi salariale, scadente în anul 2026.

Prin plângerea prealabilă ICCJ solicită:

1. punerea la dispoziția Înaltei Curți de Casație și Justiție a tuturor fondurilor necesare pentru plata acestor drepturi salariale restante;

2. emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul;

3. comunicarea unui răspuns expres, motivat în fapt şi în drept, în termenul legal.

Înalta Curte precizează că refuzul nejustificat de a pune la dispoziție sumele necesare achitării drepturilor salariale restante stabilite prin titluri executorii şi scadente în anul 2026 rezultă, în concret, din:

- neincluderea integrală a sumelor solicitate în bugetul anului 2026;

- diminuarea sumelor solicitate față de necesarul transmis de Înalta Curte de Casație şi Justiție;

- neasigurarea fondurilor necesare, deşi obligația de plată este certă, lichidă şi exigibilă;

- nesoluționarea favorabilă a solicitărilor şi demersurilor ulterioare, inclusiv a cererilor de rectificare bugetară.

Instanța supremă atrage atenția Guvernului că dacă refuzul va continua, urmează deschiderea unei acțiuni in instanță, în contencios administrativ, în temeiul Legii nr. 554/2004. Iar cu această ocazie va fi angajată nu doar răspunderea autorităților publice sesizate, ci şi, în condițiile legii, răspunderea persoanelor care au contribuit la menținerea refuzului de soluționare a cererii, urmând a solicita în fața instanței obligarea acestora la plata despăgubirilor, în solidar cu autoritatea publică, pentru prejudiciul cauzat prin întârziere.

De asemenea, în ipoteza neexecutării hotărârii judecătoreşti ce va fi pronunțată, ICCJ va solicita aplicarea mecanismelor coercitive prevăzute de Legea nr. 554/2004, respectiv penalități, amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere şi despăgubiri pentru neexecutarea obligației.

Iată plângerea prealabilă a Înaltei Curți (vezi fascsimil):