Peste 28.000 de hotărâri judecătorești figurau la finele anului 2025 ca fiind neredactate în termenul legal. Situația este dezvăluită de Inspecția Judiciară (instituție condusă de judecătoarea Roxana Petcu – foto) în „Raportul anual de monitorizare a hotărârilor neredactate în termen legal privind dosarele pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, curțile de apel şi instanţele arondate pentru anul 2025”, raport publicat recent, după ce a fost aprobat în luna mai 2026 de Secția pentru judecători a CSM (raportul este atașat integral la finalul articolului). Un raport în care Inspecția Judiciară face și o serie de propuneri astfel încât restanțele să fie din ce în ce mai puține.

Concret, la 31 decembrie 2025, se înregistrau 28.062 de hotărâri neredactate în termen. Chiar dacă vorbim în continuare de extrem de multe restanțe, trebuie spus că a existat o scădere semnificativă față de 2024, când s-au înregistrat 52.111 de hotărâri neredactate în termenul legal. Iar scaderea s-a produs în condițiile în care în 2025 a fost soluționat cam același număr de dosare.

Iată mențiunile Inspecției Juciare:

„La nivel național, se constată o scădere semnificativă a numărului de hotărâri judecătorești rămase neredactate în termenul legal până la sfârșitul anului 2025, comparativ cu anul 2024.

Astfel, la 31 decembrie 2024 erau înregistrate 52.111 de hotărâri neredactate în termen (cu mențiunea că în anul 2024 s-au soluționat de instanțe 2.474.242 dosare ), în timp ce la 31 decembrie 2025 erau înregistrate 28.062 de hotărâri neredactate. (în anul 2025 s-au soluționat de instanțe 2.466.703 cauze)

Scăderi semnificative ale hotărârilor neredactate în termen s-au înregistrat la următoarele curți de apel (cu instanțele arondate): Bacău, București, Constanța, Galați, Oradea, Ploiești și Timișoara”.

Cauzele identificate de șefii instanțelor pentru restanțele la motivări

Raportul Inspecției Judiciare prezintă și o serie de cauze identificate de conducerile instanțelor pentru neredactarea hotărârilor judecătorești în termen:

„Cauzele indicate de respondenți pentru nerespectarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești

Din analiza datelor transmise de instanțe se poate aprecia că motivele ce au determinat întârzieri în efectuarea lucrărilor pot fi grupate în 3 categorii principale:

a) Resurse umane și organizatorice

b) Volum de muncă/sarcini profesionale

c) Competențe profesionale

a) Resurse umane și organizatorice:

-lipsa de personal (judecători/grefieri) - schemă de personal incompletă/subdimensionată

Cea mai raportată cauză a întârzierilor în redactarea hotărârilor o reprezintă funcționarea instanțelor cu un număr insuficient de judecători, în raport cu schema aprobată și cu volumul de activitate.

Schema de personal incompletă a fost determinată de eliberările din funcții prin pensionare, de transferurile magistraților la alte instanțe, delegări, detașări, concedii de creștere a copilului în vârstă de până la 2 ani-în special în cazul judecătoriilor, promovări la alte instanțe, blocarea completurilor judecătorilor stagiari în vederea susținerii examenului de capacitate.

Fluctuaţia de personal din rândul magistraţilor a condus la desfiinţarea completurilor/efectuarea de ședințe de permanență cu consecința creșterii volumului de activitate.

În cazul personalului auxiliar de specialitate, s-a arătat că fluctuația acestora a îngreunat atât activitatea grefierilor rămași în activitate cât și a magistraților. Astfel, acești grefieri au fost nevoiți să suplinească și activitățile în afara completurilor de judecată în care activează, nu au mai fost desemnați cu atribuții de tehnoredactare sau de redactare a unor hotărâri potrivit modelului dat de judecător.

-implicarea magistraților în alte activități decât cele de judecată - atribuțiile non-jurisdicționale, participarea la comisii, cursuri ca urmare a promovării examenului de admitere în magistratură, participarea magistraților la birouri electorale sau la alte activități administrative sau organizatorice au condus la alocarea unui timp suplimentar în detrimentul redactării hotărârilor judecătorești.

De asemenea, s-a susținut că în cazul promovării la instanțe superioare/transfer/detașare/delegare, judecătorii își desfășoară activitatea și în cadrul altor instanțe, astfel că în afara efortului de adaptare la noua instanță este necesar un efort suplimentar pentru a finaliza redactarea hotărârilor de la instanța de la care au fost promovați/transferați/delegați/detașați.

În cazul instanțelor mici, activitatea de judecată mixtă (prezidarea completurilor de judecată civile și penale), urmată de frecvența cauzelor urgente-contestații la executare, a măsurilor preventive, a ordinelor de protecție, a odonanțelor președințiale, precum și desfășurarea de către toți magistrații instanței de activități non-jurisdicționale s-a arătat că determină o fragmentare a timpului alocat redactării hotărârilor judecătorești.

-programul flexibil al judecătorilor - acest indicator a fost evaluat de instanțe ca fiind pe ultimele locuri în importanța cauzelor care au generat lipsa motivării în termen a hotărârilor judecătorești;

-starea de sănătate a magistraților/grefierilor/membrilor familiei/probleme personale ale acestora – s-a susținut că sunt factori care nu pot fi ignorați și care în anumite situații au condus la diminuarea capacității de concentrare si implicit a randamentului muncii;

b) Volum de muncă/sarcini profesionale

-volumul ridicat al activității, uneori în creștere față de anii anteriori. Se menționează că au fost ședințe foarte încărcate, pronunțări „în val” într-o perioadă scurtă, ceea ce a generat un decalaj între pronunțare și motivare.

-complexitatea dosarelor apare ca fiind unul din principalele motive care au condus la întârzieri în efectuarea lucrărilor, în special la curțile de apel, instanțe ce soluționează cauze în ultim grad de jurisdicție, aspect ce determină o responsabilizare sporită a magistraților cu consecința creșterii timpului alocat redactării hotărârilor judecătorești;

Sunt menționate dosare de insolvență cu contestații multiple, litigii fiscale, ltigii în materia dreptului concurenței, cele în care figurează ca parte Curtea de Conturi, precum și dosarele cu probatoriu amplu, numeroase părți și cereri incidentale, precum și dosare ce presupun analiza jurisprudenței naționale și europene.

În strânsă legătură cu indicatorul referitor la complexitatea dosarelor, judecătoriile și tribunalele au indicat drept cauze cu o pondere relativ ridicată și durata mare de administrare a probei cu expertiză menționându-se că în cauzele complexe au fost întocmite mai multe rapoarte de expertiză, suplimente/completări la rapoartele de expertiză, au fost înlocuiți experții, etc, împrejurări ce au determinat alocarea unui timp mai îndelungat pentru analiză/redactare.

-În mai multe situații, instanțele au arătat că prioritizarea cauzelor urgente a condus la amânarea redactării altor hotărâri.

c) Competențe profesionale

-maniera de redactare a hotărârilor (excesiv de extinsă)

S-a arătat de instanțe că în unele situații tendința de a răspunde detaliat fiecărui capăt de cerere și critici a părților, chiar și celor care nu influențează soluția, poate prelungi semnificativ redactarea hotărârii.

-lipsa unei pregătiri continue în materie de redactare juridică sau în ceea ce privește noutățile legislative

S-a arătat că aceste aspecte pot încetini activitatea de redactare la care se adaugă lipsa unui ghid standard de redactare, împrejurare ce conduce la abordări ineficiente și inegale între judecători, (de ex, cauzele standardizate, repetitive)

-capacitatea magistraților de a se adapta la volumul de activitate al instanței sunt magistrați la început de carieră pentru care adaptarea poate fi mai anevoiasă iar reziliența profesională a magistraților diferă de la caz la caz.

-lipsa de organizare a propriei activităţi de către magistrați;

-lipsa de reacţie a magistraților faţă de măsurile de remediere a deficiențelor propuse de conducerea instanței, lipsa prioritizării sau a unei planificări riguroase;

Alte cauze invocate de instanțe:

-erorile tehnice și interpretarea greșită a termenelor din sistemul ECRIS, ce conduc la prezentarea unor date statistice inexacte ce nu reflectă situația reală în sensul raportării unui număr crescut al hotărârilor judecătorești neredactate în termen,

De exemplu:

- omisiunea grefierului de ședință de a închide documentul (hotărârea), deși acesta era redactat în termenul legal,

- în situația prelungirii termenului de redactare, sistemul ECRIS a preluat cauzele ca fiind neredactate în termenul legal,

-lipsa corelării sistemului ECRIS cu dispozițiile Codului de procedură civilă,, în special cu privire la calcul termenelor

De exemplu:

-atunci când termenele expiră în zile nelucrătoare/sărbători legale, hotărârile sunt raportate ca redactate peste termen, contrar dispozițiilor art, 181 alin, 2 C,pr,civ”.

Propunerile Inspecției

Foarte important este, din punctul nostru de vedere, că raportul Inspecției Judiciare nu conține doar constatări, ci propune o serie de măsuri care să ducă la scăderea numărului de hotărâri judecătorești. Iată-le:

„- extinderea monitorizării și la nivel individual, pentru fiecare judecător în parte (având în vedere că atribuțiile președintelui instanței în ceea ce privește controlul activității magistraților sunt limitate, iar restanțele în redactarea hotărârilor se constată, în mod repetat, la un număr restrâns de judecători – independent de volumul general de activitate);

- o analiză internă în cazul instanțelor care au un număr ridicat de hotărâri judecătorești neredactate în termen legal care să ia în considerare acordarea de suport administrativ prin sprijinul oferit de personalul auxiliar de specialitate și de asistenții judecătorilor;

- utilizarea de modele standardizate de hotărâri în cauze repetitive (ex. divorț prin acord, cereri cu valoare redusă, plângeri contravenționale etc.);

- digitalizarea completă a dosarelor pentru acces rapid la toate actele și notele de ședință inclusiv de la distanță;

- în cadrul evaluării judecătorilor să fie analizate standardele de redactare, cu depunctarea motivărilor excesiv de detaliate;

- organizarea de către Institutul Național al Magistraturii de cursuri de formare profesională continuă care să vizeze redactarea juridică eficientă (claritate, concizie, structură logică, mai ales pentru magistrații aflați la începutul carierei), precum și desemnarea unor persoane, judecători şi grefieri, în vederea instruirii colegilor nou veniţi, pentru ca timpul necesar adaptării acestora la condiţiile de muncă specifice instanței să fie cât mai scurt;

- asigurarea unei repartizări echilibrate a volumului de muncă între judecătorii instanței, în sensul depunerii diligențelor necesare pentru ca aceștia să participe la un număr aproximativ egal de ședințe de judecată pe parcursul unui an, concomitent cu alocarea unui număr echivalent de desemnări în cadrul planificării de permanență. Alternativ, se poate avea în vedere degrevarea parțială de activitatea de judecată sau de alte atribuții non-jurisdicționale a magistraților care înregistrează restanțe în redactarea hotărârilor. În cadrul acestei măsuri, se evidențiază rolul esențial al managerilor de instanță, care trebuie să își asume responsabilitățile funcției și să adopte măsuri ferme în vederea echilibrării volumului de activitate, precum și să evalueze necesitatea implementării unor măsuri suplimentare apte să asigure un management eficient.;

- inițierea unor demersuri instituționale în vederea asigurării unui număr sporit de asistenți ai judecătorului;

- degrevarea instanţelor judecătoreşti de soluţionarea anumitor tipuri de cauze, cum ar fi: numirea curatorului special în cadrul procedurilor succesorale notariale ( art. 150 alin. 3 C.civ.); autorizarea încheierii actelor ce nu depăşesc conţinutul dreptului de administrare (ex: acceptarea moştenirii, înstrăinarea bunurilor fără sau de mică valoare economică, precum şi cele devenite nefolositoare pentru persoana ocrotită - art. 144 alin. 2 şi 4 C.civ.);

- instituirea unor recomandări sau a unei proceduri prealabile obligatorii în domeniul asigurărilor RCA, gestionată de entitățile de soluționare alternativă a litigiilor, cu menținerea posibilității exercitării unei căi de atac în fața instanței competente”.

* Citiți integral raportul Inspecției Judiciare privind hotărârile judecătorești restante

* Cititi anexa la raportul Inspecției Judiciare privind hotărârile judecătorești restante