29 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CARTIERUL JUSTITIEI, BLOCAT DE NICUSOR – Cititi actiunea prin care Asociatia Art Metropolis cere TMB suspendarea Hotararii CGMB 66/2021, care la randul ei suspenda PUZ-ul Sectorului 3: „Investitiile ce urmau a fi realizate sunt de circa 2 miliarde euro. Veniturile la buget, de aproximativ 750 milioane euro... Incapacitatea statului de a duce la indeplinire obligatiile asumate fata de Banca Mondiala pentru pregatirea Cartierului pentru justitie” (Actiunea)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

18 March 2021 16:37
Vizualizari: 7702

O aberanta hotarare votata de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti la initiativa primarului general Nicusor Dan (foto 1) vaduveste Sectorul 3 de nu mai putin de 2,75 de miliarde de euro, constand atat in venituri fiscale (750 milioane euro), cat mai ales in investitii (2 miliarde euro) de care zona ar putea beneficia in absenta revoltatoarei hotarari a CGMB. Si nu doar aceste miliarde de euro sunt blocate, ci si Cartierul Justitiei – un vast proiect imobiliar de care sistemul judiciar are nevoie ca de o gura de oxigen.



Ne referim la HCGMB nr. 66/2021, care suspenda Hotararea CGMB nr. 49/2019 avand ca obiect aprobarea Planului Urbanistic Zonal Sector 3. Actiunea in instanta pentru suspendarea Hotararii 66/2021 a fost introdusa in aceasta saptamana de catre Asociatia Art Metropolis din Capitala (condusa de Radu Andrei Dinulescu), care se ocupa cu „sustinerea dezvoltarii localitatilor din Romania respectand principiile dezvoltarii durabile, promovand patrimoniul natural si cultural, potentialul turistic national, dezvoltarea urbanistica armonioasa, protectia mediului, educarea si constientizarea publicului, sustinerea valorilor umane”. Actiunea – introdusa la Tribunalul Bucuresti prin avocatul Marius Gabriel Brancus (foto 2) – vizeaza de asemenea suspendarea Hotararii CGMB nr. 717/2019 privind rectificarea HCGMB nr. 49/2019.

In plus fata de cei 2,75 miliarde euro pe care Hotararea 66/2021 ii blocheaza a ajunge in bugetul Sectorului 3, actul normativ blocheaza in zona inclusiv lucrari ecologice, menite a combate poluarea – o problema cu care bucurestenii se confrunta de ani de zile.


Nicusor blocheaza cartierul Justitiei


Foarte important este si ca aceeasi hotarare risca sa afecteze grav imaginea Romaniei in lume, constrangand tara noastra sa-si incalce o obligatie internationala. Mai precis, ONG-ul se refera la scrisoarea de intelegere, prin care Romania si-a asumat fata de Banca Mondiala pregatirea vastului proiect denumit Cartierul pentru justitie, menit ca, pe uriasul teren dintre Piata Unirii si Piata Alba Iulia, sa construiasca mai multe cladiri necesare sistemului judiciar. Inclusiv sedii de instante, mai mari decat cele existente. Or (adaugam noi), este binecunoscuta problema lipsei de spatiu pe care numerosi judecatori o reclama.

In acelasi context, Asociatia Art Metropolis demonstreaza cum primarul Nicusor Dan a eludat prevederile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, care permite suspendarea unor acte administrative (in cazul de fata, HCGMB privind PUZ Sector 3) numai in cazul unui pericol iminent. Or, edilul nu a fost in stare sa demonstreze ce pericol iminent a evitat el suspendand hotararea de Consiliu General legata de PUZ Sector 3, adauga organizatia non-guvernamentala.

Mai mult: ONG-istii arata ca, prin blocarea investitiilor, hotararile de Consiliu General atacate in instanta incalca insasi Constitutia Romaniei – mai precis, dreptul de a desfasura activitati economice, ocrotit de art. 45: „Accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii sunt garantate”.

Or, dupa cum impune art. 53 alin. 1 din legea fundamentala, „exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege”. Deci nu prin acte infralegale, cum sunt hotararile unui consiliu local sau ale Consiliului General, mai argumenteaza Art Metropolis.

Nu in ultimul rand, asociatia aminteste revoltatoarea actiune a primarului Nicusor Dan de a cere nici mai mult, nici mai putin decat consultanta juridica din partea Curtii de Apel Bucuresti – un lucru interzis explicit de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor (click aici pentru a citi).


Prefectul poate rezolva treaba mult mai rapid


Pe langa actiunea in instanta, Asociatia Art Metropolis i-a trimis mai multe adrese prefectului de Bucuresti (in prezent, functia este detinuta de catre Alin Stoica, membru PLUS). Acolo, ONG-ul ii solicita reprezentantului Guvernului in teritoriu sa atace si el in contencios administrativ hotararile de CGMB amintite. Si nu doar pe ele, ci si alte hotarari, vizand PUZ-urile sectoarelor 2, 3, 4 si 5 – si ele suspendate prin votul Consiliului General, la initiativa primarului Nicusor Dan. Insistam pe notificarile adresate prefectului, intrucat, daca acesta ar ataca in instanta hotararile de CGMB privind PUZ-urile, ele ar fi suspendate automat, nemaifiind nevoie de o hotarare a instantei in acest sens (distincta, fireste, de hotararea privind anularea actelor administrative).


Prezentam principalul pasaj din actiunea in instanta depusa de Art Metropolis:


Nerespectarea de catre parata (n.r. Consiliul General al Municipiului Bucuresti) a dispozitiilor prevazute in Constitutia Romaniei, cu privire la apararea dreptului de proprietate privata contureaza un nou caz bine justificat de initierea a prezentei cereri.

Potrivit art. 45 din Constitutia Romaniei: “Accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii sunt garantate.”

Iar, conform dispozitiilor art. 53 din Constitutia Romaniei:

(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.”

Invederam onoratei instante, necesitatea fie aceasta minimalista sau numai enumerativ/enuntiativa in aceasta etapa, a analizei comparative a avizelor si a aprobarilor ce au stat la baza intrarii in deliberare a Hotararii paratei nr. 49/2019 si minimalismul formal si pretextual fara motivari concrete a putinelor acte ce au stat la baza hotararii paratei aici contestate.

Din analiza sugerata mai sus, putem sa prezumam ca onorata instanta poate sa constate ca incalcarea art.53 din Constitutie, citat mai sus, este concreta si nedisimulata in emiterea hotararii contestate, fie si pentru faptul ca avizele/aprobarile autoritatilor care au legitimat Hotararea 49/2019, nu sunt nici inlaturate, nici revocate, nici contestate, CI, in chiar cuprinsul hotararii contestate, parata declara in Art.1 alin.3 – arata ca nu au fost identificate inca neconcordantele cu legislatia aplicabila urbanismului, DECI, la momentul emiterii hotararii nu exista temei al suspendarii.

Astfel, asa cum prevad inclusiv dispozitiile art. 14, alin. (1) din Legea nr. 554/2004, suspendarea unui act administrativ poate fi dispusa in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente. Or, in ceea ce priveste HCGMB nr. 66/2021, initiatorul acestui demers nu are in vedere, in mod evident, caracterul iminent al prejudiciilor pretinse, in conditiile in care, asa cum deducem din textul hotararii, astfel de prejudicii nu au fost identificate la data aprobarii hotararii mai sus amintite. Astfel de prejudicii pot fi identificate in cursul termenului de 90 de zile, mentionat in cuprinsul art. 1, alin. (3) din HCGMB nr. 66/2021 dar, in cazul in care nu vor fi constatate neconcordante intre prevederile Planului Urbansitic Zonal Coordonator al Sectorului 3 si legislatia aplicabila in domeniul urbanismului, suspendarea Hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 49/2019 reprezinta un abuz evident, indreptat impotriva drepturilor si intereslor legitime ale locuitorilor municipiului Bucuresti. Cu toate acestea, in oricare din cele doua cazuri anterior enumerate, insusi initiatorul acestui demers recunoaste inexistenta vreunui prejudiciu iminent, cauzat prin mentinerea valabilitatii Planului Urbansitic Zonal Coordonator al Sectorului 3.

In sprijinul celor afirmate in paragraful de mai sus, atasam prezentei cereri Adresa nr. 1/3884/98 din 16.03.2021, inregistrata de catre Primarul Municipiului Bucuresti la Registratura Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal. In cuprinsul acestei adrese, Primarul Municipiului Bucuresti solicita un punct de vedere din partea instantei anterior mentionate, cu privire la posibilitatea Consiliului General al Municipiului Bucuresti de a hotarari in privinta suspendarii, pe o perioada determinata, a unui plan urbanistic zonal pe care l-a emis si sa dispuna ca, pe perioada suspendarii, autorizatiile de construire/desfiintare emise, sa respecte documentatia de urbanism anterioara, chiar daca beneficiarii au obtinut deja un certificat de urbanism in baza documentatiei suspendate.

Mai mult, necesitatea suspendarii HCGMB nr. 66/2021, reiese inclusiv din primul punct al cererii inaintate de catre Primarul Municipiului Bucuresti care, in calitate de initiator al demersului de suspentare a HCMGB nr. 49/2019, solicita opinia Curtii de Apel Bucuresti, cu privire la situatia si legislatia aplicabila cererilor avand ca obiect autorizarea lucrarilor de construire/desfiintare, inregistrate de catre petenti in perioada de valabilitate a documentatiei de urbanism suspendate si nesolutionate pana la data prezentei.

Astfel, este evident faptul ca HCGMB nr. 66/2021 nu instituie reguli necesare, suficiente si posibile care sa conduca la o cat mai mare stabilitate si eficienta in domeniul sferei sale de reglementare, incalcand atat dispozitiile art. 6, alin. (1) din Legea nr. 24/2000, cat si principiului securitatii raporturilor juridice. Asadar, initiatorul acestui demers nu a avut in vedere, in mod clar, efectul suspendarii Planului Urbanistic Zonal Coordonator al Sectorului 3 asupra relatiilor juridice incheiate in decursul perioadei de valabilitate a acestei documentatii si nu a putut justifica existenta unui prejudiciu iminent, identificabil la data adoptarii HCGMB nr. 66/2021 .

Mai mult, avand in vedere considerentele de principiu dezvoltate in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, inclusiv Curtea Constitutionala retine faptul ca, in mod esential, accentul pe respectarea exigentelor de calitate a legislatiei interne, legislatie care, pentru a fi compatibila cu principiul preeminentei dreptului, trebuie sa indeplineasca cerintele de accesibilitate (reglementarea sa aiba caracter de norma primara), claritate (normele trebuie sa aiba o redactare fluenta si inteligibila, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau echivoce, intr-un limbaj si stil juridic specific normativ, concis, sobru, cu respectarea stricta a regulilor gramaticale si de ortografie), precizie si previzibilitate (lex certa, norma trebuie sa fie redactata clar si precis, astfel incat sa permita oricarei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultanta de specialitate - sa isi corecteze conduita si sa fie capabila sa prevada, intr-o masura rezonabila, consecintele care pot aparea dintr-un act determinat). Aceste exigente trebuie sa fie inerente oricarui act normativ, cu atat mai mult unei reglementari care vizeaza raporturile juridice cu o autoritate publica. Or, in cazul de fata, se poate remarca faptul ca actul administrativ atacat (HCGMB nr. 66/2021) nu este nici clar, nici previzibil, imprejurare care reprezinta un temei just de supendare a acestuia.

Totodata, consideram cerearea inaintata de catre Primarul Municipiului Bucuresti catre Curtea de Apel Bucuresti ca fiind o initiativa lipsita de intentia de a obtine un punct de vedere cu privire la suspendarea Planului Urbanistic Zonal Coordonator al Sectorului 3 si la efectele juridice generate de aceste demers, in conditiile in care solicitarea anterior mentionata a fost inaintata dupa intrarea in vigoare a HCGMB nr. 66/2021 (act administrativ in cuprinsul caruia au fost reglementate inclusiv aspecte cu privire la situatia autorizatiilor de construire si a cererilor inaintate in scopul obtinerii certificaterlor de urbanism, inregistrate in perioada de valabilitate a Planului Urbanistic Zonal Coordonator al Sectorului 3). Astfel, punctul de vedere al Curtii de Apel Bucuresti, cu privire la solicitarea inantata de catre Primarul Municipiului Bucuresti, va putea fi exprimat prin hotararile care vor fi pronuntate in cadrul liltigiilor generate de suspendarea Planului Urbanstic Zonal Coordonator al Sectorului 3, acesta neputand confirma sau infirma legalitatea dispozitiilor prevazute in cuprinsul hotararii atacate.

In aceste conditii, consecintele aprobarii de catre Consiliul General al Municipului Bucuresti a Hotararii nr. 66/26.02.2021, se concretizeaza in nerespectarea principiilor enumerate in cuprinsul punctului nr. 4).

Asadar, din perspectiva PAGUBEI IMINENTE CE SE CUVINE A FI PREVENITA, amintim faptul ca aplicarea principiului securitatii raporturilor juridice obliga emitentul unui act administrativ sa verifice daca adoptarea unui astfel de act a avut drept urmare constituirea unei increderi rezonabile in perceptia unui particular diligent si prudent iar, in caz afirmativ, trebuie sa fie stabilit caracterul legitim al acestei increderi. Or, in situatia de fata, este evident ca, adoptarea Planului Urbanistic Zonal Sector 3 (act adminsitrativ care la data introducerii pe ordinea de zi a sedintei Consiliului General al Municipului Bucuresti intrunea toate conditiile necesare in scopul supunerii acestuia spre aprobare) a conturat in perceptia tuturor persoanelor interesate, increderea de a beneficia, cu buna credinta, de toate dispozitiile prevazute in cuprinsul acestei documentatii de urbanism.

Astfel, suspendarea Hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 49/2019, avand ca obiect aprobarea Planului Urbanistic Zonal Sector 3, prin restrictiile si situatiile juridice anacronice impuse ca urmare a aplicarii unor documentatii de urbanism anterioare planului urbanistic zonal anterior mentionat, reprezinta o incalcare a dispozitiilor art. 45 si art. 53 din Constitutia Romaniei.

Tot la nivelul de calificare a unei pagube iminente poate fi statuat efectul adus de actul criticat si contestat, constand in incapacitatea Statului Roman de a duce la indeplinire obligatiile solicitate si asumate fata de Banca Mondiala Scrisoarea de intelegere privind avansul pentru pregătirea Proiectului de dezvoltare propus, "Cartierul pentru justiție", dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnatăla Bruxelles la 30 mai 2019 și la București la 6 iunie 2019.

In clasa cazului bine justificat cerut de ipoteza baza a textului art.14 din Legea 554 / 2004, apreciem ca intra incalcarea prevederilor Legii nr. 24/2000, privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.

Conform art. 64. alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative: „Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna in vigoare actul normativ initial”.

Astfel ca, lipsirea de efecte temporara a dispozitiilor Planului Urbanistic Zonal Sector 3 si raportarea demersurilor initiate, in scopul autorizarii lucrarilor de construire/desfiintare, la documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism anterioare adoptarii HCGMB nr. 49/2019, in conditiile in care aceasta abroga, implicit, toate reglementarile care contravin planului urbanistic zonal mai sus amintit, va avea drept consecinta lipsirea de efecte a tuturor reglementarilor care, la randul lor, au fost lasate fara efecte prin adoptarea Planului Urbanistic Zonal Sector 3.

Interpretand “a fortiori” textul art. 64, alin. (3) din Legea nr. 24/2000, al carui cuprins face referire la abrogarea actelor (respectiv lipsirea de efecte a acestora pentru o perioada nedeterminata), putem ajunge la concluzia ca aceleasi dispozitii sunt aplicabile si in cazul suspendarii efectelor (lipsirea de temporara de efecte) unui act care nu mai produce efecte juridice.

Mai mult, potrivit dispozitiilor art. 66, alin. (1) din Legea nr. 24/2000: „(1) In cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendata printr-un alt act normativ de acelasi nivel sau de nivel superior. In aceasta situatie se vor prevedea, in mod expres, data la care se produce suspendarea, precum si durata ei determinata.”

In ceea ce priveste Raportul de Specialitate nr. 2114/04.12.2020, intocmit in scopul sustinerii proiectului de hotarare avand ca obiect suspendarea Planului Urbanistic Zonal Sector 3, observam faptul ca acesta este intocmit la nivel constitutiv precum explicatia unei ilustratii specifica unei brosuri la intrarea intr-o institutie de cultura, adica contine argumentele generale ale unei sculpturi, nicidecum nu are rolul si calitatea necesara de a combate valoarea de continut si analiza cerut unui raport de specialitate. Astfel nici Referatul de abrobare al Primarului, nici Raportul de specialitate (acte care fac parte integranta din Hcgmb a carei suspendare o solicitam) nu indeplinesc conditiile prevazute de legislatia in vigoare, neputandu-se retine existenta acestora la elaborarea si aprobarea HCGMB nr. 66/2021.

In contrast cu raportul de specialitate succint intocmit in scopul aprobarii de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti a Hotararii nr. 66/26.02.2021, aprobarea Planului Urbanistic Zonal Sector 3 a fost precedata de emiterea avizelor/punctelor de vedere/acordurilor prevazute in preambulul Hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 49/2019, dintre care amintim:

- Ministerul Culturii si Identitatii Nationale – Directia pentru cultura a Municipiului Bucuresti : avizul nr. 186/U/02.05.2018;

- Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti; decizia etapei de incadrare nr. 2/28.01.2019 si avizul nr. 02/05.11.2018;

- Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice: Avizul nr. 18/22.11.2018 si adresa nr. 6131/21.01.2019;

Emiterea acestor avize si acorduri, de catre institutiile/autoritatile de specialitate, confirma faptul ca Planul Urbanistic Zonal Sector 3 respecta dispozitiile legale in vigoare, corespunzatoare domeniului de activitate a fiecarei persoane juridice emitente, care confer hotararii suspendate protectia unei prezumtii IREFRAGABILE.

In ceea ce priveste cuprinsul motivarii proiectelor de acte normative, invederam onoratei instante prevederile art. 31, alin. (1) din Legea nr. 24/2000, a caror status imperativ sunt fara nici o justificare incalcate de catre hotararea a carei suspendare o solicitam.

Asa cum am mentionat in paragrafele de mai sus, raportul de specialitate care insoteste proiectul de hotarare avand ca obiect suspendarea Hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 49/2019, privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal Sector 3 si a Hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 717/2019 privind rectificarea HCGMB nr. 49/2019., este compus din doua pagini, prima continand, in mare parte, definitii atribuite unor termene din domeinul urbanismului. In aceste conditii, putem afirma cu certitudine faptul ca motivarea proiectului de hotarare mai sus amintit nu cuprinde elementele prevazute de art. 31, alin. (1) din Legea nr. 24/2000. Lipsa oricarei evaluari cu privire la impactul produs de suspendarea Planului Urbanistic Zonal Sector 3 reprezinta o abatere evidenta de la Principiul securitatii raporturilor juridice.

Din perspectiva nerespectarii de catre Hotararea a carei suspendare o solicitam, a Principiului protectiei legitime a raporturilor juridice si a Principiului securitatii juridice sau al stabilitatii raporturilor juridice, facem trimiterile necesare in anexa 1 cu jurisprudenta europeana care a obligat in mod constant Romania si alte state europene sa se circumscrie valorilor europene cu privire la emiterea actelor normative cu caracter administrativ, urmand ca detaliile necesare sa le detaliem in actiunea in anulare ce se va vadi necesara.

III. Paguba iminenta este ferm conturata de vizibilul prejudiciu produs mediului ca urmare a adoptarii de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti a Hotararii nr. 66/26.02.2021, avand ca obiect suspendarea Hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 49/2019 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal Sector 3 si a Hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti nr. 717/2019 privind rectificarea HCGMB nr. 49/2019.

Este vadit faptul ca, aprobarea Planul Urbanistic Zonal Sector 3 a avut drept consecinta includerea in cuprinsul acestei documentatii a tuturor reglementarilor urbanistice care nu contraveneau dispozitiilor planului urbanistic zonal mai sus mentionat, restul fiind, implicit, abrogate.

In aceste conditii, lipsirea de efecte, chiar si temporara, a Planului Urbanistic Zonal Sector 3, va avea drept consecinta lipsirea de efecte a tuturor reglementarilor dispuse prin aceasta documentatie, inclusiv a celor anterioare aprobarii HCGMB nr. 49/2019 (hotararea prin care a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal);La toate consecintele legate de protectia spatiilor verzi asigurate prin intermediul Hotararii nr.49/2019, care anterior nu erau reglementate, dat fiind faptul ca nu exista un cadru normativ special in acest sens la care sa se faca chiar si a fortiorii trimitere prin desfiintarea actualului PUZ.

Nu putem sa nu ne referim si la aspectele legate de cadrul economic si de stabilitate care ar fi generat prin cadrul investitional sumele necesare unei reale si coerente protectii a mediului. In acest vector de apreciere, Constructiile ce urmau sa fie realizate in baza Planului Urbanistic Zonal Sector 3 aveau rolul de a genera, in cadrul circuitului economic:

sume ce reprezinta venituri la bugetul statului prin aplicarea procentului de 40% din impozitul pe anvelopa salariala corelativ sutelor de mii de locuri de munca ce urmau sau au inceput sa fie create;

sume ce se fac venit la bugetul local al sectorului 3 prin taxele de eliberare a certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire ce vor fi emise;

sume care reprezinta taxele pe care investitorii le platesc catre ISC, pendinte de inceperea lucrarilor de construire.

sume ce reprezinta impozitul pe constructia realizata si receptionata (fiscalizata), care se fac venit la bugetele locale;

sume ce reprezinta TVA ce vor fi aplicate tranferurilor de proprietate in legatura cu aceste constructii si de asemenea vor fi aplicate materialelor de constructii, contractelor de proiectare, contractelor de executie si celor de consultanta aferente fiecarui proiect;

sume importante care vor fi atrase din fondurile europene puse la dispozitia autoritatilor publice locale, autoritatilor publice centrale sau persoanelor juridice private, sume de contributie ce au ca obiect exact finantarea obiectivelor prevazute in PUZ-ul Sector 3, ce tocmai a fost suspendat;

alte sume rezultate din activitati economice in legatura cu obiectivele de constructii prevazute de regulament.

Un alt aspect care ridica mari semne de intrebare este necesitatea si utilitatea adoptarii acestui act administrativ sub forma de suspendare. Desi nu au fost mentionate inadvertentele pe care le contine HCGMB-ul suspendat, concluzia fiind ca doar in baza unor simple presupuneri, s-a adoptat un act administrativ instituindu-se astfel revenirea la un cadru urbanistic elaborat inainte de anul 2000, moment la care cele mai multe dispozitii cu privire la protectia mediului nu erau adoptate, iar Romania nu era parte a Comunitatii Europene. Subscrisa apreciaza ca era fireasc si logic sa suspenzi acest PUZ in urma constatarii unor deficiente majore, deoarece in cazul in care acestea nu se confirma, suspendarea evident ca nu era necesara, iar micile impedimente se puteau rezolva pe baza unor Hotarari ale paratului de modificare a PUZ Sector 3.

Avand in vedere faptul ca reglementarile in vigoare, privind protectia mediului inconjurator (O.U.G. nr. 195/2005) si privind administratrea spatiilor verzi situate in intravilanul localitatilor (Legea nr. 24/2007), sunt prevazute de acte normative adoptate ulterior intrarii in vigoare a Planului Urbanistic General al Municipiului Bucuresti (aprobat prin HCGMB nr. 269/21.12.2000), putem afirma cu certitudine faptul ca suspendarea Planului Urbanistic Zonal Coordonator al Sectorului 3 (documentatie de urbanism care reglementeaza inclusiv intiderea si amplasarea spatiilor verzi care fac obiectul unui drept de proprietate publica) si trimiterea catre documentatia de urbanism anterioara aprobarii acesteia din urma va crea un prejudiciu semnificativ, in dauna tuturor locuitorilor mun. Bucuresti, atat prin imposibilitatea de a asigura intretinerea si amenajarea terenurilor care au aceasta destinatia potrivit PUZ Coordonator Sector 3 (si care nu au acesta incadrare conform Planului Urbanistic General) cat si prin imposibilitatea de a invetaria, in mod clar, imobilele avand destinatia anterior mentionata. Acest ultim caz are in vedere dispozitiile art. 18, alin. (9) din Legea nr. 24/2007, potrivit careia: „(9) Terenurile inscrise in cartea funciara ca fiind in categoria curti-constructii, terenuri ce se afla in proprietatea privata a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spatii verzi, in sensul legii, decat dupa indeplinirea procedurii de expropriere conform legislatiei in domeniu.”

In aceste conditii, nu putem vorbi despre o reglementara corecta, in sprijinul dezvoltarii spatiilor verzi situate in intravilanul mun. Bucuresti, in conditiile in care Planul Urbanistic General aprobat in anul 2000, a fost intocmit anterior intrarii in vigoare a dispozitiilor legale anterior citate. Asadar, aplicarea dispozitiilor Planulului Urbanistic General va da nastere unor situatii anacronice, acestea putand incadra un imobil intr-o anumita unitatate teritoriala de referinta, in contradictori cu dispozitiile art. 18, alin. (9) din Legea nr. 24/2007.

Avand in vedere cele afirmate mai sus, putem concluziona ca volumul investitiilor ce urmau a fi realizate in baza PUZ-ului Coordonator al Sectorului 3 este de aproximativ 2 miliarde de euro (fonduri publice, fonduri europene, investitii private) iar suma totala pe care o vor incasa bugetul statului si bugetul local ar fi de aproximativ 750 milioane Euro.

Astfel, suspendarea Planului Urbanistic Zonal Sector 3 va avea drept consecinta diminuarea considerabila a veniturilor aduse anual bugetului Sectorului 3 al municipiului Bucuresti si implicit a posibilitatilor sectorului si a orasului de a pune in opera protectia reala a mediului care nu trebuie privita NUMAI PENTRU VIITOR, CI AICI SI ACUM, DATE FIIND CIFRELE INGRIJORATOARE ALE INFLUENTEI POLUARII ASUPRA POPULATIEI.

Emiterea hotararii avand ca obiect suspendarea Planului Urbanistic Zonal Sector 3 (act administrativ care a intrat in circuitul civil, producand efecte juridice din momentul intrarii in vigoare a acestuia si pana la data adoptarii HCGMB nr. 66/26.02.2021) urmare a nerespectarii dispozitiilor prevazute de Legea nr. 554/2004 si a prevederilor Legii nr. 24/2000, precum si prin incalcarea evidenta a principiului stabilitatii raporturilor juridice si a principiului protectiei legitime a raporturilor juridice, va permite tuturor persoanelor interesate, care, cu buna-credinta, au incheiat raporturi juridice, avand drept fundament documentatia de amenajare a teritoriului anterior mentionata, sa apeleze la instantele de judecata pentru a-si recupera prejudiciul suferit (remedierea prejudiciilor cauzate ramanand in sarcina Municipiului Bucuresti).


* Cititi aici intreaga actiune

* Cititi aici plangerea prealabila adresata PMB privind PUZ-ul Sector 3

* Cititi aici adresele catre prefect privind PUZ-urile S2, S3, S4, S5 si S6

Comentarii

# Ghro date 18 March 2021 17:08 +6

Nicusor probabil ar vrea sa se construiasca/investeasca pe viitor "cu derogare" de la hotararea CGMB, ca sa aibe si ONG-urile lui ceva de gura. Pana la urma, de ce are nevoie? de 2-3 judecatori de la CAB si e acoperit

# mitica date 18 March 2021 19:35 -11

Nicusor Dan(cel care isi manaca mucii din nas),este un pericol pentru oameni. Deci el trebuie sa fie tratat ca atare.Pacat,daca nu aveam procurori.

# maxtor date 18 March 2021 23:28 +2

haouileou!"cartieru justitiei" platit de catre administratia locala din banii publici-un fel de taxa de timbru sau taxa de protectie?!le pune termopane si expandat din prima sau e nevoie de o lege a justitiei trecuta prin consiliul general?!apropos,era o judecatoare pe la tmb care reclama ca e urmarita pe strada(de catre un domn bine...)-mai e urmarita(prin "cartierul evreieesc")?!

# golan date 19 March 2021 12:22 +1

Stapanii din justitia democrata n-ar trebui sa aiba numai dansii cartier special.Ar trebui sa se construiasca, cu argumente identice,cartiere SRI,MAI,MAPN,ca si astia sant indeosebi patrioti si trebuie sa li se asigure un trai decent si satisfacator.

# gigi date 21 March 2021 19:13 0

Asa facea si Udrea.Nicusor Dan,nu mai este mult pana departe.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.03.2024 – Bomba cu fas a lui Kovesi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva