Ordonanta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) din 9 ianuarie 2024 privind prescriptia in dosarele de coruptie – care a spulberat visele celor care sperau la condamnari nelegale, cu incalcarea deciziilor CCR si ICCJ (click aici pentru a citi) – contine un pasaj de-a dreptul rusinos in opinia noastra pentru judecatorii de la Curtea de Apel Brasov (instanta de trimitere), cei care au cerut voie la CJUE sa poata pronunta condamnari si sa poata baga oameni la inchisoare cu nerespectarea deciziilor CCR 297/2018 si 358/2022 privind prescriptia, precum si a deciziei 67/2022 a ICCJ privind prescriptia. Deci sa poata pronunta condamnari si baga oameni la puscarie cu incalcarea legii.

Judecatorii de la Curtea de Apel Brasov care au sesizat CJUE si-au dat dovada profesionalismului atunci cand au pretins ca, atentie, infractiuni de luare de mita, trafic de influenta si abuz in serviciu savarsite in legatura cu proceduri de achizitii publice desfasurate in Romania ar afecta interesele financiare ale Uniunii Europene. De asemenea, aceiasi judecatori de la Curtea de Apel Brasov au sustinut in mod stupefiant ca aceste infractiuni au putut cauza un prejudiciu bugetului national, prin urmare ar putea influenta cuantumul contributiei Romaniei la bugetul Uniunii Europene, ceea ce inseamna ca se aduce atingere intereselor financiare ale UE.

In replica, judecatorii CJUE (printre are si judecatoarea din partea Romaniei, Octavia Spineanu Matei - foto) le-au explicat celor de la Curtea de Apel Brasov, asemenea unor studenti, ca imprejurarea ca TVA-ul a fost aplicat in cadrul procedurilor de achizitii publice in care s-ar fi comis infractiunile de luare de mita, trafic de influenta si abuz in serviciu nu este suficienta pentru a considera ca interesele financiare ale Uniunii au fost afectate. In aceleasi context, nu este suficienta nici afirmatia judecatorilor de la Curtea de Apel Brasov ca infractiunile savarsite au cauzat un prejudiciu bugetului Romaniei, deci implicit si bugetul UE este afectat, in conditiile in care bugetul UE este sustinut prin sumele achitate de statele membre.

In fine, CJUE dezvaluie ca in pofida alegatiilor judecatorilor de la Curtea de Apel Brasov nu exista niciun element care sa indice ca interesele financiare ale UE ar fi fost afectate de infractiunile de luare de mita, trafic de influenta si abuz in serviciu care fac obiectul dosarului in care s-au formulat doua intrebari preliminare. In consecinta, CJUE a stabilit ca prima intrebare preliminara adresata de CA Brasov, privind protectia intereselor financiare ale UE, nu are nicio legatura cu realitatea sau cu obiectul litigiului principal, fiind vadit inadmisibila.

Iata pasajul din ordonanta CJUE in care judecatorii de la Curtea de Apel Brasov sunt facuti de rusine (vezi facsimil), ordonanta integrala fiind atasata la finalul articolului:

“In speta, prima intrebare adresata de instanta de trimitere priveste printre altele interpretarea articolului 325 alineatul (1) TFUE si a articolului 2 alineatul (1) din Conventia PIF, care au ca obiect protectia intereselor financiare ale Uniunii.

Este necesar sa se arate ca litigiul principal priveste, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 16 din prezenta ordonanta, infractiuni de luare de mita, de trafic de influenta si de abuz in serviciu savarsite in legatura cu proceduri de achizitii publice desfasurate in Romania.

Or, spre deosebire de infractiunile de coruptie vizate in unele dintre litigiile in discutie in cauza in care s-a pronuntat Hotararea din 21 decembrie 2021, Euro Box Promotion si altii (C-357/19, C-379/19, C-547/19, C-811/19 si C-840/19, EU:C:2021:20134), care fusesera savarsite in legatura cu proceduri de achizitii publice finantate partial din fonduri europene, niciun element din dosarul de care dispune Curtea nu tinde sa indice ca interesele financiare ale Uniunii ar fi fost afectate de infractiunile care fac obiectul litigiului principal.

Mai precis, imprejurarea ca TVA-ul a fost aplicat in cadrul procedurilor de achizitii publice in cauza nu poate fi suficenta pentru a considera ca interesele financiare ale Uniunii au fost afectate. De asemenea, nu poate fi suficient faptul, evocat de instanta de trimitere, ca infractiunile savarsite au putut cauza un prejudiciu bugetului national, ceea ce ar putea influenta cuantumul contributiei Romaniei la bugetul Uniunii.

Din ceea ce preceda rezulta ca prima intrebare, in masura in care priveste interpretarea articolului 325 alineatul (1) TFUE si a articolului 2 alineatul (2) din Conventia PIF, nu are nicio legatura cu realitatea sau cu obiectul litigiului principal. Prin urmare, ea este, in aceasta masura, vadit inadmisibila”.

* Cititi aici integral ordonanta CJUE privind prescriptia in dosare de coruptie