Fostul primar de Baia Mare Catalin Chereches (foto 2) a primit condamnarea de 5 ani de inchisoare cu executare pentru fapte prescrise, sustine avocatul Razvan Doseanu (foto 1), aparatorul politicianului, in contestatia in anulare admisa in principiu vineri, 5 aprilie 2024, de catre judecatoarele Simina Corlateanu si Simona Trestian de la Curtea de Apel Cluj.

Completul de la CA Cluj a stabilit pentru 18 aprilie 2024 pronuntarea in dosarul nr. 1176/33/2023.

Concret, Doseanu reclama ca ex-primarul a fost condamnat pentru luare de mita in legatura cu doua fapte pentru care a intervenit prescriptia raspunderii penale: in martie 2023 pentru prima fapta si la inceputul lunii noiembrie 2023 pentru cea de-a doua. Asadar, aceasta a doua fapta era deja prescrisa in 24 noiembrie 2023, cand condamnarea a fost pronuntata de catre judecatoarele Georgiana-Rodica Farcas-Hingan si Monica-Ioana Sortan de la CA Cluj au pronuntat decizia definitiva. Motivul il constituie faptul ca termenul de prescriptie trebuie calculat de la momentul pretinderii mitei, nu de la momentul primirii ei efective, argumenteaza Razvan Doseanu.

Doseanu acuza: judecatoarea Hingan a devenit incompatibila

Al doilea motiv al contestatiei in anulare il prezinta incompatibilitatea judecatoarei Georgiana Farcas-Hingan, data de faptul ca magistrata a facut denunt la DNA impotriva soacrei lui Catalin Chereches, Claudia Gliga, pe motiv ca aceasta a incercat s-o mituiasca. Situatia este cu atat mai scandaloasa, acuza maestrul Doseanu, cu cat judecatoarea a facut o cerere de abtinere fix de ochii lumii, scriind explicit ca nu considera ca impartialitatea i-a fost afectata de scandalul cu soacra lui Chereches. Amintim ca abtinerea i-a fost respinsa de catre judecatoarele Moncia Sortan si Luminita-Maria Firicel (click aici pentru a citi).

Redam cel mai important fragment din contestatia in anulare:

„In fapt, prin decizia recurata, s-a dispus in mod definitiv condamnarea inculpatului CHERECHES CATALIN la o pedeapsa de 5 ani inchisoare in regim privativ de libertate, pentru savarsirea infractiunii de luare de mita in forma continuata (2 acte materiale) constand in aceea ca:

Inculpatul Chereches Catalin, in calitate de primar al Municipiului Baia Mare, in legatura cu indeplinirea actelor care intrau in indatoririle sale de serviciu in baza Legii nr. 215/2001, cu privire la propunerea de proiecte de hotarari Consiliului local al Municipiului Baia Mare, punerea in aplicare a hotararilor Consiliului local si exercitarea functiei de ordonator principal de credite, in baza aceleiasi rezolutii infractionale:

1) In cursul lunii martie 2015, dupa ce i-a aratat lui Span Cristian un biletel pe care era scrisa suma de 50.000 lei, ocazie cu care i-a transmis ca in ziua respectiva 'ii plateste' (in contul A.C.S. F.C.M. Baia Mare unde Span Cristian era presedinte executiv) avansul de 150.000 lei din suma aprobata prin H.C.L. doar daca din avansul respectiv ii remite suma de bani scrisa pe biletel, iar apoi a primit de la Span Cristian suma 50.000 lei in anexa biroului sau din primarie, iar in cursul lunii septembrie 2015, in baza intelegerii si conditionarii initiale din luna martie 2015, dupa ce in baza H.C.L. nr. 369/18.08.2015 s-a incheiat la data de 24.08.2015 intre Municipiul Baia Mare si A.C.S. F.C.M. Baia Mare contractul de sustinere financiara inregistrat la Primaria Municipiului Baia Mare sub nr. 23011/24.08.2015, privind alocarea sumei de 600.000 lei, iar in cursul lunilor august si septembrie primaria a virat in contul clubului de fotbal o parte din suma aprobata, Span Cristian a remis inculpatului o noua suma de bani, 10.000 lei, in aceeasi modalitate, in anexa biroului primarului, banii fiind asezati pe un raft;

2) Incepand cu luna noiembrie 2015, in contextul in care Span Cristian, presedintele executiv al A.C.S. F.C.M. Baia Mare, a solicitat finantarea clubului de fotbal, inculpatul a conditionat propunerea Consiliului local al Municipiului Baia Mare vizand alocarea sumei de 1.000.000 lei/1.200.000 lei, de cesionarea pe numele unei persoane ce urma sa fie indicata de el (indicandu-l initial pe Florescu Claudiu) a S.C. Centrul Regional Media S.R.L. care detinea doua licente (de radio si TV), precum si a site-ului eMaramures (detinut de Span Cristian); iar apoi, ulterior pierderii licentelor mentionate, intrucat interesul inculpatului Chereches Catalin a scazut pentru trustul de presa, in contextul in care alocarea sumei promise lui Span Cristian pentru clubul de fotbal nu a avut loc, la data de 14.04.2016 a continuat sa conditioneze alocarea sumei de bani si finantarea clubului de fotbal cu suma de 1.000.000 lei/1.200.000 lei, de remiterea de catre Span Cristian a sumei de 400.000 lei, care provenea dintr-o sponsorizare de 600.000 lei pe care clubul de fotbal a obtinut-o de la S.C. Fluid Group Hagen SA., ulterior:

- la data de 25.04.2016, din suma pretinsa de 400.000 lei cu titlu de mita, la solicitarea lui Chereches Catalin, Span Cristian remitand martorului Bala Liviu Ioan suma de 5.000 euro in contul unei datorii pe care inculpatul o avea fata de o persoana de la care Bala Liviu imprumutate in interesul inculpatului suma de 20.000 Euro;

- la data de 26.04.2016, din suma de 400.000 lei pretinsa de inculpatul Chereches Catalin acesta primind de la Span Cristian suma de 30.000 lei (a se vedea in acest sens filele 254-255 din Sentinta penala nr. 41/24.02.2022, respectiv fila 82 din Decizia penala nr. 1704/24.11.2023).

1) Referitor la incidenta cazului de contestatie in anulare prevazut de art. 426 lit. d Cod pr. pen., respectiv cand instanta de apel nu a fost compusa potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate, apreciind ca doamna judecator GEORGIANA-RODICA FARCAS-HINGAN s-a aflat intr-o situatie de incompatibilitate

Incompatibilitatea doamnei judecator GEORGIAN-RODICA FARCAS-HINGAN

In data de 8 noiembrie 2023, Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Cluj a organizat un flagrant in urma caruia au fost retinuti si ulterior arestati preventiv pentru o perioada de 30 de zile, socrii inculpatului CHERECHES CATALIN, acuzatia fiind de dare de mita, respectiv complicitate la dare de mita, constand in aceea ca s-ar fi oferit, prin intermediul mamei magistratului, sume de bani unuia dintre judecatorii care urmau sa pronunte solutia in apelul inculpatului CHERECHES CATALIN, pentru pronuntarea unei solutii favorabile;

In aceeasi zi, a fost perchezitionata masina sotiei inculpatului CHERECHES CATALIN si ulterior s-ar fi dispus extinderea urmaririi penale fata de aceasta;

Dosarul nr. 113/P/2023 al DNA Cluj a fost format ca urmare a formularii unui denunt colectiv in data de 5 noiembrie 2023 de catre doamna judecator FARCAS-HINGAN GEORGIANA-RODICA impreuna cu mama acesteia FARCAS-HINGAN RODICA;

Atat doamna judecator, cat si mama acesteia au fost audiate ca si martori denuntatori, iar mama doamnei magistrat a devenit colaborat autorizat de catre DNA Cluj in vederea realizarii de inregistrari ambientale prin punerea la dispozitie de tehnica de inregistrare din partea DNA Cluj si pentru organizarea flagrantului din data de 8 noiembrie 2023;

Doamna judecator FARCAS-HINGAN GEORGIANA-RODICA a facut parte din completul de judecata de apel din cadrul Curtii de Apel Cluj care a solutionat dosarul penal nr. 2537/117/2017 in apel;

Dosarul penal nr. 113/P/2023 al DNA Cluj in care a fost organizat flagrantul este instrumentat de catre domnul procuror IONUT VASILE, exact procurorul care a emis rechizitoriul in dosarul cu privire la care doamna magistrat a pronuntat solutia in apel;

Din informatiile aparute in mass-media, rezulta ca DNA Cluj a facut o 'echipa' buna cu doamna magistrat FARCAS-HINGAN GEORGIANA-RODICA si mama acesteia pentru probarea pretinsei infractiuni de coruptie si pentru realizarea flagrantului;

Consideram ca doamna magistrat FARCAS-HINGAN GEORGIANA-RODICA a fost intr-o situatie de vulnerabilitate majora atunci cand a pronuntat solutia in apel, situatia juridica penala a propriei mame depinzand exact de procurorul pe al carui rechizitoriu trebuia sa pronunte o solutie de achitare sau de condamnare;

Din comunicatul de presa al DNA Cluj, rezulta ca mama judecatoarei ar fi inceput sa negocieze cu soacra inculpatului inca din data de 25 octombrie 2023 pentru influentarea fiicei sale ca, in schimbul primirii unor sume de bani sau alte foloase, sa pronunte o solutie favorabila inculpatului in apel, denuntul fiind inregistrat abia dupa 12 zile de la inceperea negocierilor, respectiv in data de 5 noiembrie 2023 (zi de duminica).

Pretinsa infractiune de coruptie nu a fost denuntata imediat, respectiv in data de 25 octombrie 2023, ci abia dupa 12 zile, respectiv in data de 5 noiembrie 2023 (zi de duminica), timp in care putem presupune ca au existat mai multe intalniri si discutii;

Orice observator obiectiv nu ar putea sa inteleaga de ce ar fi exonerata de o eventuala raspundere penala mama judecatoarei, atribuindu-i-se doar statutul de martor denuntator, in conditiile in care, in cauza, raportat la starea de fapt expusa chiar de catre DNA Cluj, rezulta ca am fi in prezenta unor infractiuni de trafic de influenta din partea mamei judecatoarei, corelate cu o infractiune de cumparare de influenta din partea soacrei / socrilor inculpatului CHERECHES CATALIN;

Este inexplicabil de ce ar fi fost exonerata de raspundere penala mama doamnei magistrat care a pronuntat solutia in apel, in situatia in care aceasta ar fi primit efectiv anterior denuntului (5 noiembrie 2023) anumite foloase pentru a interveni si a-si folosi influenta asupra fiicei sale, magistrat in cadrul Curtii de Apel Cluj, foloase pe care se pare ca le-a predat ulterior formularii denuntului la DNA Cluj;

Ramane de explicat de ce mama magistratului ar fi negociat si primit, anterior formularii denuntului, anumite foloase de la o persoana straina, cu privire la care a exclus orice relatiei de rudenie sau prietenie, pentru a interveni la fiica sa magistrat, pentru pronuntarea unei hotarari favorabile inculpatului CHERECHES CATALIN;

Desi a aflat despre pretinsele infractiuni de coruptie inca din data de 3 noiembrie 2023, doamna magistrat a omis sa sesizeze de indata organele de urmarire penala, denuntul fiind inregistrat abia in data de 5 noiembrie 2023 (zi de duminica);

A doua zi dupa organizarea flagrantului de catre DNA Cluj impreuna cu mama judecatoarei care urma sa pronunte solutia in apel, doamna magistrat FARCAS-HINGAN GEORGIANA-RODICA a formulat declaratie de abtinere in dosarul inculpatului CHERECHES CATALIN, invocand prevederile art. 64 alin. 1 lit. f) din Codul de procedura penala si art. 6 din Conventia europeana privind drepturile si libertatile fundamentale ale omului;

Potrivit dispozitiilor art. 66 Cod pr. pen., 'Persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei ca se abtine de a participa la procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate si a temeiurilor de fapt care constituie motivul abtinerii';

Conform art. 271 lit. h) din Legea nr. 303/2022, 'nerespectarea indatoririi de a se abtine atunci cand judecatorul sau procurorul stie ca exista una din cauzele prevazute de lege pentru abtinerea sa' constituie abatere disciplinara grava, sanctiunea putand consta chiar in excluderea din magistratura;

Desi doamna judecator FARCAS-HINGAN GEORGIANA-RODICA a apreciat ca este incompatibila, pentru ca altfel nu avea obligatia legala de a formula declaratie de abtinere, din simpla analiza a declaratiei de abtinere rezulta ca in realitate aceasta si-a dorit cu orice pret sa pronunte o solutie in apel;

'Mentionez, pe de-o parte, ca nu exista niciun fel de incompatibilitate dintre cele prev. de art. 64 C.proc.pen. si care sa fundamenteze o solutie de retragere a subsemnatei de la solutionarea cauzei penale amintite';

'Subsemnata mentionez ca impartialitatea si impartialitatea (personala) propriu-zisa a subsemnatei nu este afectata de existenta unei anchete penale in curs in dosarul penal nr. 113/P/2023, fiind in masura sa judec cauza nr. 2537/117/2016 in spiritul si in litera legii, nefiind afectate nici independenta si impartialitatea subsemnatei';

'In aceste conditii, apreciez si ca nu este afectata aparenta de impartialitate a subsemnatei si nici a instantei si nu se impune in concret retragerea subsemnatei de la judecata dosarului nr. 2537/117/2016';

Din modalitatea in care este redactata declaratia de abtinere, pare ca doamna judecator FARCAS-HINGAN GEORGIANA-RODICA ar fi pus o oarecare presiune pe colegii ei magistrati de la Curtea de Apel Cluj care urmau sa solutioneze declaratia de abtinere, pentru ca nu cumva sa indrazneasca sa-i respinga declaratia de abtinere, in conditiile in care si-a evaluat singura impartialitatea si a concluzionat categoric si pentru colegii sai ca vrea cu orice pret sa solutioneze acest apel;

Evident ca declaratia de abtinere a fost respinsa de catre colegii magistrati din cadrul Curtii de Apel Cluj;

Imediat dupa organizarea flagrantului, stenogramele interceptarilor dintre mama judecatoarei FARCAS-HINGAN GEORGIANA-RODICA si soacra inculpatului CHERECHES CATALIN au fost 'scurse' in mass-media si au tinut prima pagina a tuturor ziarelor si televiziunilor din Romania;

Pentru ca presiunea sa fie totala pe fiica-judecator in solutia pe care urma sa o publice in apel, mama judecatoarei a dat interviuri publice televiziunilor, in care incercat sa se disculpe atat pe ea, cat si pe fiica acesteia, judecatoare in cadrul Curtii de Apel Cluj, omitand sa mentioneze de ce a durat 12 zile de la momentul inceperii negocierilor pana la momentul formularii denuntului, dar si sa precizeze daca in cele 12 zile ar fi si primit efectiv anumite foloase pentru influentarea fiicei sale, judecatoarea care urma sa pronunte solutia in apel si daca ar fi predat dupa cateva zile la DNA Cluj foloasele deja primite pentru a-si folosi influenta asupra fiicei magistrat (cu titlu exemplificativ, a se vedea interviul dat de mama judecatoarei la Antena3 CNN in data de 12 noiembrie 2023);

Practic, exact procurorul de caz care l-a trimis in judecata pe CHERECHES CATALIN, in dosarul aflat in prezent in apel, urmeaza sa decida daca mama judecatoarei si chiar judecatoarea care urmeaza sa dea solutia in apel beneficiaza de eventuale cauze de nepedepsire prevazute de lege sau nu sau, din contra, constata ca demersurile concrete realizate in cele 12 zile de negocieri dintre mama judecatoarei si soacra inculpatului CHERECHES (25 octombrie 2023 – 5 noiembrie 2023) intrunesc elementele constitutive ale unor infractiuni pentru care denuntul nu poate opera ca o cauza de nepedepsire, ci eventual ca o circumstanta atenuanta;

Rezulta ca mama judecatoarei a primit efectiv un folos (prajituri in valoare de mai multe sute de lei pe care nu le-a achitat in momentul primirii) anterior formularii denuntului si ca a fost autorizata in cauza pentru a participa la comiterea sau continuarea comiterii unei eventuale infractiuni de trafic de influenta sau de luare de mita prin raportare la fiica sa, judecatoare in cadrul Curtii de Apel Cluj si care urma sa pronunte solutia in apelul inculpatului CHERECHES CATALIN in data de 24 noiembrie 2023 si care in final a si pronuntat solutia in apel;

Practic, in cele 12 zile (respectiv 25 octombrie – data primei discutii – si 5 noiembrie 2023 – data formularii denuntului) s-a negociat intens, intre soacra inculpatului si mama judecatoarei, interventia la fiica judecatoare, si chiar s-au primit efectiv anumite foloase de catre mama doamnei judecator pentru ca aceasta sa isi foloseasca influenta asupra fiicei;

Intr-o asemenea situatie, denuntul nu poate opera ca o cauza de nepedepsire raportata la mama doamnei magistrat;

2) Referitor la incidenta cazului de contestatie in anulare prevazut de art. 426 lit. b Cod pr. pen., respectiv cand inculpatul a fost condamnat, desi existau probe cu privire la o cauza de incetare a procesului penal, in cauza intervenind prescriptia raspunderii penale, avand in vedere deciziile CCR nr. 297/2018 si 358/2022, respectiv Decizia 67/2022 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Infractiunea pentru care inculpatul a fost trimis in judecata este ce de luare de mita in forma continuata, avand in componenta sa 2 acte materiale. Asta inseamna ca inca de la momentul initial a existat o rezolutie infractionala unica cu privire la ambele acte materiale.

'Latura obiectiva

Actiunile inculpatului Chereches Catalin de pretindere a unor sume de bani ale clubului de fotbal condus de martorul denuntator, respectiv a unor foloase reprezentate de cesionarea pe numele unei persoane ce urma sa fie indicata de el (indicandu-l initial pe Florescu Claudiu) a S.C. Centrul Regional Media S.R.L., care detinea doua licente (de radio si TV), precum si a site-ului eMaramures, detinut de Span Cristian, aveau legatura clara cu atributiile primarului decurgand din Legea nr. 215/2001 (n.r. Legea administratiei publice locale).

Astfel, primarul propunea proiecte de hotarari consiliului local, asigura punerea in aplicare a hotararilor consiliului local si exercita functia de ordonator principal de credite. In cauza, in perioada in care s-a comis primul act material existau mai multe hotarari ale consiliului local privind finantarea clubului de fotbal, toate propuse de primar, trebuind puse in aplicare de primar. In perioada in care s-a comis al doilea act material, primarul ii comunica martorului Span Cristian, presedintele executiv Al A.C.S. F.C.M. Baia Mare, ca doreste sa propuna un proiect de hotarare de finantare a clubului sportiv.

Primarul municipiului a pretins banii si foloasele pentru a-si indeplini in continuare atributiile sale legate de finantarea clubului de fotbal A.C.S. F.C.M. Baia Mare, reprezentat de Span Cristian: propunerea in Consiliul Local al Municipiului Baia Mare a alocarii fondurilor bugetare necesare finantarii clubului de fotbal; aprobarea contractului de sustinere financiara care trebuia incheiat intre municipiu si club; alocarea avansului de 30% din contractul de sustinere financiara care depindea strict de ordonatorul de credite, primarul municipiului.

Spre deosebire de vechea reglementare penala, pretinderea nu trebuie sa fie neaparat anterioara indeplinirii actului de catre functionar. Municipiul Baia Mare era principalul finantator, astfel ca pozitia clubului de fotbal era una de neta inferioritate in acest raport cu primaria.

Primarul a pretins sume de bani in legatura cu atributii legate de finantare pe care le indeplinise, respectiv care urmau a fi indeplinite (in cazul primului act material) si a conditionat continuarea finantarii de indeplinirea de catre reprezentantul clubului a solicitarilor sale financiare (remiterea unor sume de bani din finantarile atribuite de la bugetul local al Municipiului Baia Mare) si a altor interese patrimoniale (controlul asupra unei societati comerciale si licentelor de radio si TV aferente, respectiv asupra unui site de presa de interes politic pentru inculpat).

Astfel, in cazul primei actiuni retinute in sarcina inculpatului, a existat un prim act de pretindere dupa indeplinirea atributiilor primarului legate de finantarea clubului de fotbal, insa pretinderea a fost legata si de indeplinirea a unui act viitor (virarea avansului de 30% si continuarea finantarii) ce intra in atributiile primarului.

Instanta face precizarea ca norma penala actuala sanctioneaza si recompensarea functionarului public pentru indeplinirea in conditiile legii a unui act care intra in atributiile sale de serviciu (primirea de foloase necuvenite nemaifiind reglementata si sanctionata distinct – aceasta regasindu-se in tipicitatea infractiunii de luare de mita).

Faptul ca ulterior pretinderii s-a realizat si primirea sumelor de bani in doua etape la un interval mare de timp unul de altul (intre cele doua acte de primire) nu prezinta inraurire in planul tipicitatii faptei, intrucat luarea de mita este o infractiune de consumare anticipata, consumandu-se in momentul pretinderii, incriminata alternativ de legea penala.

Astfel, urmatoarele doua acte de primire in baza pretinderii initiale nu mai prezentau relevanta penala distincta, fapta consumandu-se la momentul pretinderii. Aceste doua acte de primire, fie si in imprejurari diferite, nu puteau reprezenta nici actiuni distincte ale infractiunii continuate din acelasi considerente.

In cazul celei de-a doua actiuni retinute in sarcina inculpatului Chereches Catalin, pretinderea a avut loc inainte de indeplinirea actului care intra in atributiile de serviciu ale primarului, anume propunerea de alocare a sumei de 1.000.000 / 1.200.000 lei din bugetul local pentru finantarea clubului de fotbal care ar fi urmat sa fie initiata de primar si adresata Consiliului local al Muncipiului Baia Mare, in pofida opozitiei persoanelor cu functii de conducere in aparatul propriu al primariei pentru considerente de legalitate (clubul de fotbal nu ar fi indeplinit conditia referitoare la decontarea integrala a sumelor finantate anterior si existenta unor datorii fata de bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale).

Ca atare, in discutie era si problema ca pretinderea folosului ar fi fost in legatura cu indeplinirea unui act contrar indatoririlor de serviciu ale primarului. Totusi, cata vreme acest aspect al nelegalitatii finantarii in cazul existentei unor datorii nedecontate fata de autoritatea locala si a unor datorii fata de bugetul general consolidat nu rezulta expressis verbis din actele normative relevante, iar autoritatea locala mai finantase anterior clubul de fotbal in pofida existentei acestor datorii, chestiunea apare ca fiind de oportunitate, iar nu de legalitate. Astfel, pretinderea avea legatura cu indeplinirea unui act care intra in indatoririle de serviciu ale primarului.

Obiectul mitei a fost modificat in timp de catre inculpat, intrucat acesta a realizat ca nu mai este posibila indeplinirea folosului pretins initial (anume cesiunea partilor sociale ale societatii care pierduse licentele de interes pentru inculpat). Aceasta novatie ilicita nu putea conduce insa la retinerea unei actiuni distincte care sa formeze infractiunea continuata, intrucat era vorba in fapt de acelasi act de pretindere initial novat de catre inculpat si martorul denuntator.

Cele doua acte de primire a unei parti din suma de bani pretinsa (intr-o imprejurare anterioara) nu pot fi vazute ca actiuni distincte ale infractiunii continuate, din aceleasi considerente indicate in cazul primului act material de luare de mita.

Astfel, cele doua actiuni de luare de mita care formeaza o unitate legala de infractiune s-au consumat la momentul pretinderii mitei, anume in luna martie 2015 si in luna noiembrie 2015.

Observand ca ambele actiuni de pretindere au urmarit indeplinirea aceleiasi atributii de serviciu, retinand intervalul de timp scurs intre cele doua actiuni si vointa inculpatului, instanta retine ca cele doua actiuni – care, vazute separat, intrunesc elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni – au fost comise in baza aceleiasi rezolutii infractionale, astfel ca se va retine unitatea legala de infractiune – infractiunea continuata, doua acte materiale (art. 35 alin. (1) din C.pen.). Faptul ca inculpatul a urmarit prin al doilea act material sa readuca (intr-o prima faza) sub controlul sau direct un bun / folos (in sens larg) – trustul de presa (cu licentele TV si radio) si site-ul online – achizitionat de iure pe numele martorului denuntator si al tatalui acestuia, in baza unei intelegeri initiale ca martorul va actiona sub controlul si supraveghere inculpatului, intelegere incalcata de martor, nu inlatura tipicitatea faptei.

Ceea ce legea preintampina prin incriminarea luarii de mita este folosirea atributiilor de serviciu pentru obtinerea oricarui folos. Readucerea 'bunului' sub controlul inculpatului constituia in sine un folos, cu valoare patrimoniala (de altfel, folosul poate fi si nepatrimonial, in cazul infractiunii de luare de mita). Astfel, faptul ca initial inculpatul era si se comporta ca proprietarul real, de facto, al trustului de presa nu prezinta inraurire in planul retinerii infractiunii de luare de mita.

Banii solicitati in ultima etapa (suma de 400.000 lei) erau destinati campaniei electorale, dar nici acest aspect nu prezinta inraurire in planul laturii obiective a infractiunii.

Instanta a retinut anterior ca modul in care s-au petrecut faptele indica o intelegere prealabila intre respectiva societate si inculpat, cel mai probabil privind finantarea in conditii ilegale a campaniei electorale. Inculpatul a folosit clubul de fotbal ca paravan si a conditionat finantarea de la bugetul local de remiterea a 400.000 lei din sponsorizarea respectiva. Span Cristian si clubul de fotbal nu erau parte la aceasta intelegere.

Aceste chestiuni nu prezinta inraurire in planul infractiunii de luare de mita, intrucat fapta ar ramane tipica si in aceasta ipoteza. Odata intrati banii in contul clubului de fotbal cu titlu de finantare, banii apartineau clubului de fotbal.

Intrucat infractiunea de luare de mita este o infractiune de pericol abstract, legatura de cauzalitate reiese din materialitatea faptei (a se vedea filele 255 – 258 din Sentinta penala nr. 41/24.02.2022).

'Relativ la incadrarea juridica a faptelor, Curtea retine, in deplin consens cu cele stabilite la prima instanta, ca toate aceste activitati ilicite formeaza o unitate legala de infractiune – forma continuata, ce inglobeaza in continutul sau doua acte materiale – pretinderea unor sume de bani martorului Span Cristian in baza intelegerii initiale din martie 2015, fiind ulterior remise inculpatului in doua momente distincte sumele de 50.000 lei si 10.000 lei (date diferite, conform anchetei); pretinderea si primirea ulterioara a sumei de 400.000 lei, din care se remite, la fel, inculpatului la doua momente diferite, in baza solicitarii initiale, suma de 30.000 lei (personal) si 5.000 euro (prin intermediul martorului Bala Liviu Ioan, in contul unei datorii proprii a inculpatului angajate fata de o alta persoana de interes cauzei). Intreaga activitate infractionala, documentata si retinuta de prima instanta, a fost conceputa si executata de inculpat in stransa legatura cu indeplinirea atributiilor sale de serviciu, inculpatul solicitand banii si foloasele pentru a-si indeplini atributiile sale legate de finantarea clubului de fotbal A.C.S. F.C.M. Baia Mare, reprezentat de martorul Span Cristian, si de alocarea fondurilor bugetare necesare finantarii acestui club de fotbal.

Infractiunea de luare de mita este una de pericol abstract, cu consumare anticipata, fiind realizat elementul material din structura laturii obiective a infractiunii prin comiterea oricareia dintre actiunile ilicite si alternative descrise de art. 289 alin. 1 C.pen. – pretinderea, primirea de bani sau alte foloase, acceptarea promisiunii unor astfel de foloase, realizate de functionarul public, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act de intra in atributiile de serviciu sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri. La elementul material este atasat un scop special, ca pretinderea, primirea sau acceptarea de bani sau alte foloase sa aiba legatura cu indatoririle de serviciu ale faptuitorului, scop care face parte din sfera obiectiva a infractiunii. La fel, in materia infractiunii cercetate, intentia este si ea calificata prin scop, comitandu-se cu intentie directa, faptuitorul avand reprezentarea conduitei sale si a implicatiilor sale, a urmarilor produse, pe care nu doar le accepta, ci si urmareste ca ele sa se produca' (filele 82 – 83 din decizia nr. 1704/24.11.2023 a Curtii de Apel Cluj).

Problema de drept care se pune este la ce data s-a consumat infractiunea de luare de mita in forma continuata in componenta careia intra cele doua acte materiale de executare si care este data de la care se calculeaza prescriptia raspunderii penale.

Atat prima instanta, cat si instanta de apel retin ca aceasta infractiune este de consumare anticipata si ca ea s-a consumat in momentul realizarii primei actiunilor de pretindere, respectiv in luna martie 2015, iar ulterior in luna noiembrie 2015.

Avand in vedere incadrarea juridica data faptei si imprejurarea ca in cauza vorbim de o singura infractiune si despre o singura rezolutie infractionala, putem trage concluzia ca, in principal, infractiunea s-a consumat la momentul primei pretinderi in baza rezolutiei infractionale unice, iar in subsidiar, la momentul celei de-a doua pretinderi (luna noiembrie 2015).

De altfel, din denuntul si declaratiile martorului denuntator SPAN rezulta ca, practic, cea de-a doua pretindere are loc in jurul datei de 27 octombrie 2015.

Avand in vedere ca infractiunea de luare de mita sub forma pretinderii si primirii formeaza o unitate legala de infractiune, aceasta s-a consumat in momentul pretinderii mitei, anume in luna martie 2015 si in luna noiembrie 2015 (a se vedea fila 257 din sentinta Tribunalului Cluj).

De altfel, instanta suprema s-a si pronuntat intr-un recurs in interesul legii ca 'prin data savarsirii infractiunii si, implicit, data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale in cazul infractiunilor simple a caror latura obiectiva implica producerea unei pagube ori realizarea unui folos necuvenit pe o perioada de timp, se intelege momentul aparitiei primei pagube ori al obtinerii primului folos necuvenit' (ICCJ, recursul in interesul legii, dec. 5 din 11 februarie 2019).

'In practica judiciara a aparut problema incadrarii juridice in situatia in care, dupa ce autorul pretinde / accepta promisiunea, acesta primeste (intr-una sau mai multe transe) mita solicitata. Din perspectiva unitatii/pluralitatii de infractiuni in astfel de ipoteze, sunt posibile doua variante: – 'S-a sustinut ca suntem in prezenta unei unitati naturale colective cat timp primirea ulterioara a folosului nu mai influenteaza retinerea infractiunii. In sprijinul acestei solutii s-a apreciat, asadar, ca finalitatea actului de coruptie este primirea mitei – V. Dobrinoiu, Coruptia..., ap. cit., p. 158' – fie se considera ca actele ulterioare de primire dac parte natural din actul de pretindere si, ca atare, nu pot primi o semnificatie juridica autonoma (cu consecinta retinerii unei unitati naturale), fie se considera ca aceste noi acte sunt, de fapt, acte de executare ale infractiunii care pot primi semnificatie penala de sine statatoare si care, alaturi de actul de pretindere, vor intra in structura unei infractiuni continuate'. (Sergiu Bogdan, Doris Alina Serban, 'Drept penal, partea speciala', pg. 313 – 315 )

De altfel, si practica judiciara este in sensul ca infractiunea se consuma in momentul pretinderii, chiar daca ulterior se si primeste produsul infractiunii de coruptie anterior pretins.

'In ceea ce priveste momentul consumarii infractiunii de luare de mita, acesta coincide cu momentul in care autorul pretinde bani sau alte foloase. Aceasta infractiune se realizeaza si prin activitatea ilicita ulterioara, respectiv primirea banilor pretinsi sau promisi – situatie in care avem de-a face cu o infractiune unica (este vorba de o unitate infractionala naturala – nefiind aplicabile dispozitiile art. 41 alin. 2 C. pen. 1968). In cazul infractiunii continuate exista o pluralitate de actiuni sau inactiuni separate prin intervale de timp, pe cata vreme, in cazul unitatii naturale, exista o pluralitate de acte materiale ce constituie o singura actiune. Din moment ce, in speta, actiunea finala (primirea) are caracter absorbant cu prima (pretinderea, iar pe de alta parte ambele actiuni au fost savarsite in realizarea unei rezolutii si a unei finalitati unice, existenta unui interval de timp intre pretindere si primire nu este de natura a anula unitatea naturala existenta si a se aplica prevederile art. 41 alin. 2 C. pen. 1968 (Trib. Gorj, sent. Pen. nr. 268 din 12 iulie 2017, disponibila pe sintact.ro)'.

Tot in acelasi sens, instanta suprema a retinut ca 'In raport de situatia de fapt retinuta, se constata ca instanta de prim control judiciar a apreciat, in mod corect faptul ca atat infractiunea de trafic de influenta, cat si cea de luare de mita s-au consumat la momentul pretinderii, primirea ulterioara, la intervale de timp, a banilor sau altor foloase intra in continutul constitutiv al infractiunii, realizand astfel unitatea de infractiune (ICCJ, dec. Pen. nr. 929 din 18 martie 2013)'.

In acelasi sens este solutia ICCJ, dec. Pen. nr. 95/RC din 3 martie 2022 (decizie disponibila pe www.scj.ro).

Tot in acelasi sens este si practica Directiei Nationale Anticoruptie cu motivarea aplicata dosarului MICROSOFT, in sensul ca termenul de prescriptie se calculeaza de la data semnarii contractului, si nu de la data producerii pagubei sau ultimei plati / facturi.

Avand in vedere limitele de pedeapsa pentru infractiunea de luare de mita, cu retinerea deciziilor CCR nr. 297/2018, respectiv 358/2022, dar si a HP nr. 67/2022 a ICCJ, termenul general de prescriptie a raspunderii penale este de 8 ani de zile, acesta fiind implinit raportat la prima pretindere (martie 2023), dar cel mai tarziu raportat la cea de a doua pretindere (noiembrie 2023) – in realitate, conform probelor de la dosar, cea de-a doua pretindere ar fi avut loc dupa data de 27 octombrie 2015, cel tarziu la inceputul lunii noiembrie 2015)”.

* Cititi aici intreaga contestatie in anulare