Consiliul Superior al Magistraturii a prezentat joi, 13 noiembrie 2025, concluziile dupa intalnirea din ziua precedenta cu presedintele Nicusor Dan, premierul Ilie Bolojan si liderii partidelor din coalitie.

Asa cum Lumea Justitiei a dezvaluit inca din seara zilei de miercuri (click aici pentru a citi), discutiile nu au dus la niciun consens, politicienii refuzand propunerile reprezentantilor justitiei – in frunte cu presedinta ICCJ Lia Savonea (foto centru), sefa CSM Elena Costache (foto stanga) si vicepresedintele CSM Claudiu Sandu (foto dreapta).

In comunicatul de joi, Consiliul precizeaza ca a propus ca pensiile magistratilor sa fie abordate la fel precum cele ale pensiilor de serviciu ale celorlalte categorii de beneficiari, astfel incat sa nu mai existe discriminari.

De asemenea, toti reprezentantii sistemului judiciar si-au exprimat sustinerea pentru Acordul pentru Justitie si Stabilitate Institutionala, propus de catre judecatoarea Lia Savonea (click aici pentru a citi).

Iata comunicatul CSM:

„La data de 12 noiembrie 2025, la initiativa Presedintelui Romaniei, presedintele si vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii au participat la Palatul Cotroceni, impreuna cu presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la o intalnire cu prim-ministrul Guvernului Romaniei si liderii coalitiei de guvernare, pentru discutarea de principiu a solutiilor normative de modificare a statutului magistratilor.

Discutiile nu au condus la o solutie agreata de toti participantii, cu toate ca reprezentantii Consiliului au manifestat deschidere pentru rezolvarea problemelor analizate, astfel incat sa fie identificate solutiile optime care sa asigure o abordare echilibrata si care sa corespunda exigentelor subliniate constant in jurisprudenta Curtii Constitutionale.

In concret, reprezentantii Consiliului Superior al Magistraturii au propus ca si pentru magistrati, ale caror pensii reprezinta doar 8,35% din cuantumul total al pensiilor de serviciu, sa fie stabilita o solutie identica celei reglementate in cazul tuturor celorlalti beneficiari ai acestei categorii de pensii, solutie care ar conduce la acordarea unei pensii nete mai mici decat ultimul venit net din timpul activitatii. Abordarea autoritatii judecatoresti a fost si ramane rationala, astfel incat nu s-a pus problema solicitarii unei reglementari care sa conduca la o pensie mai mare decat venitul – situatie pe care, de altfel, chiar Consiliul Superior al Magistraturii a criticat-o in mai multe randuri si care a fost corectata deja prin adoptarea Legii nr. 282/2023.

Un alt aspect discutat a vizat propunerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie referitoare la asumarea de catre institutiile fundamentale ale statului roman a Acordului pentru Justitie si Stabilitate Institutionala. Toti reprezentantii sistemului judiciar au exprimat sustinerea deplina a acestui demers de natura sa asigure premisele pentru respectarea justitiei in statul de drept si incetarea atacurilor politice asupra acesteia, pentru comunicarea publica responsabila in relatia cu autoritatea judecatoreasca si cooperarea institutionala loiala, pentru adoptarea unor masuri de stabilitate pentru magistratii aflati in activitate, dar si pentru responsabilitate si colaborare in vederea indeplinirii angajamentelor din PNRR. Acordul propus raspunde in detaliu nevoilor actuale ale justitiei si nu poate avea decat efecte benefice pentru buna functionare a puterii judecatoresti.

In ceea ce priveste conditionalitatea din PNRR referitoare la pensiile de serviciu, reprezentantii sistemului judiciar au reiterat ca indeplinirea jalonului 215 nu depinde de modificarea regimului actual privind conditiile de pensionare a magistratilor. In acest sens, modificarile substantiale operate sub acest aspect prin Legea nr. 282/2023 au fost deja evaluate pozitiv de Comisia Europeana, care, prin evaluarea preliminara din data de 15 octombrie 2024, a considerat ca acest jalon este indeplinit. Asa cum rezulta din scrisoarea Comisiei Europene din data de 25 martie 2025, redeschiderea evaluarii pe acest jalon nu a fost determinata de aspecte privind conditiile de pensionare a magistratilor, ci de invalidarea de catre Curtea Constitutionala a solutiei fiscale referitoare la impozitarea progresiva a tuturor pensiilor.

In alta ordine de idei, contrar unor luari de pozitie exprimate in spatiul public, masurile de stabilitate pentru magistratii aflati in activitate, propuse prin Acordul pentru Justitie si Stabilitate Institutionala, nu presupun alocarea unor resurse suplimentare, ci se refera la o redistribuire a resurselor financiare deja alocate in cadrul schemelor de personal aprobate si bugetate. Asemenea masuri, sustinute si anterior de Consiliu, ar fi de natura sa asigure o solutie pentru eforturile deosebite pe care magistratii le depun in activitate, in conditiile unui volum imens de munca, al schemelor de personal incomplete si al imposibilitatii binecunoscute de compensare a muncii suplimentare prin acordarea de timp liber corespunzator.

Consiliul intelege pe deplin nevoia societatii de echilibru si, in acelasi timp, ramane pe deplin fidel misiunii sale constitutionale in a apara garantiile de independenta ale justitiei”.