Directia Nationala Anticoruptie a incercat si in cazul fostului director al Unifarm Adrian Ionel (foto 1) sa aplice clasica reteta cu denuntul smuls de la un om de afaceri cu probleme penale impotriva unei persoane cu o functie-cheie, astfel incat afaceristul sa-si usureze situatia judiciara.

Nu o spunem noi, ci judecatorii Doinita-Luminita Nitu si Mihai-Paul Cozma de la Curtea de Apel Bucuresti, care miercuri, 14 iunie 2023, l-au achitat pe Ionel pe „fapta nu exista” pentru trei dintre cele cinci capete de acuzare (abuz in serviciu, luare de mita si complicitate la trafic de influenta), au constatat prescriptia in cazul celui de-al patrulea (folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane) si au dispus un an de inchisoare cu amanarea aplicarii pedepsei in privinta celui de-al cincilea capat de acuzare (instigare la fals intelectual), printr-o decizie pe care Lumea Justitiei o prezinta in exclusivitate. In schimb, la fond, judecatoarea Virginia Opariuc de la Tribunalul Bucuresti ii daduse fostului sef al Unifarm nu mai putin de 6 ani si 8 luni de inchisoare cu executare (click aici pentru a citi).

Dupa cum veti citi mai jos, completul Nitu-Cozma a constatat ca acuzatiile DNA privind abuzul in serviciu si complicitatea la trafic de influenta se bazeaza doar pe denuntul formulat de catre omul de afaceri libanez Andre Jaderian (foto 4), cercetat deja intr-un dosar penal, care avea sa se finalizeze cu o condamnare pentru trafic de influenta (la 3 ani de inchisoare cu suspendare, prin admiterea de catre TMB a acordului de recunoastere a vinovatiei, sentinta ramanand definitiva prin neatacare, adaugam noi). Chiar daca nu a spus-o explicit, Curtea de Apel Bucuresti a dat de inteles ca Jaderian l-a denuntat pe Ionel ca sa-si usureze propriul caz penal.

CAB nu a primit nici argumentul potrivit caruia Jaderian si Ionel ar fi avut o legatura de prietenie, dat fiind apelativul „bro” folosit de primul la adresa celui de-al doilea. In realitate, acest apelativ s-a datorat faptului ca amandoi fac parte din masonerie, a punctat Curtea de Apel Bucuresti.

In rest, acuzatia de abuz in serviciu a picat la fel cum pica cele mai multe astfel de acuzatii dupa Decizia CCR nr. 405/2016: prin demonstrarea faptului ca Adrian Ionel nu a incalcat nicio norma de legislatie primara. Amintim ca Ionel a fost aparat de catre avocatii Alexandru Morarescu, Andra Ghilenschi si Diana Spiridonescu.

Inainte de a va lasa sa cititi principalele pasaje din motivarea Curtii de Apel Bucuresti, mentionam ca rechizitoriul cauzei nr. 71/P/2020 este opera procurorilor Calin Nistor (foto 2) si Gheorghe-Emil Mota (foto 3), primind confirmarea din partea fostului sef al DNA Crin-Nicu Bologa (vezi facsimil).

Redam cele mai importante fragmente din decizia CAB nr. 1087/2023 din dosarul nr. 25905/3/2020:

„Curtea va analiza fiecare infractiune indicata in actul de sesizare, sintetizand aceasta analiza, in conditiile in care probele administrate in cauza au fost pe larg expuse anterior in considerentele sentintei atacate, urmand ca raportarea instantei de control judiciar sa se faca si la probele administrate in apel.

Infractiunea de abuz in serviciu, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prevazuta de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 309 C.pen.

Curtea constata ca la dosar au fost administrate probe avand ca obiect stabilirea calitatii de autoritate contractanta a CN UNIFARM S.A. – sustinerile acuzarii si apararii fiind diametral opuse.

Ceea ce este esential a fi stabilit in cauza este calitatea de autoritate contractanta a CN UNIFARM S.A., intrucat in raport de aceasta imprejurare depinde chiar existenta infractiunii, in conditiile in care inculpatii sunt trimisi in judecata pentru ca in exercitarea atributiilor de serviciu ar fi incalcat dispozitiile Legii nr.98/2016 si ale O.G. nr.119/1999.

Astfel, inculpatul Ionel Eugen-Adrian a fost trimis in judecata retinandu-se ca, in calitate de director general al CN UNIFARM SA, in exercitarea atributiilor de serviciu, prin incalcarea dispozitiilor legale prevazute de art. 4, art. 7 si art. 68 din Legea 98/2016 privind achizitiile publice si art. 5 si art. 10 din Ordonanta nr.119/1999 ce reglementeaza modalitatea de incheiere a contractelor de achizitii publice de catre autoritatile contractante si persoanele care gestioneaza fonduri publice, procedura de atribuire a contractelor de achizitie publice precum si modalitatea de gestionare a fondurilor publice prin asigurarea legalitatii, regularitatii, economicitatii si eficacitatii utilizarii acestora, a cauzat un prejudiciu in patrimoniul CN UNIFARM SA in cuantum de 2.380.000 lei si un folos necuvenit SC BSG Business Select SRL, in acelasi cuantum.

Inculpata Radu Maria-Lizica-Daniela a fost trimisa in judecata, retinandu-se ca in calitate de sef serviciu comercial al CN UNIFARM SA, in exercitarea atributiilor de serviciu, prin incalcarea dispozitiilor legale prevazute de art. 4, art. 7 si art. 68 din Legea 98/2016 privind achizitiile publice si art. 5 si art. 10 din Ordonanta nr. 119/1999 ce reglementeaza modalitatea de incheiere a contractelor de achizitii publice de catre autoritatile contractante si persoanele care gestioneaza fonduri publice, procedura de atribuire a contractelor de achizitie publice precum si modalitatea de gestionare a fondurilor publice prin asigurarea legalitatii, regularitatii, economicitatii si eficacitatii utilizarii acestora, a semnat contractul de achizitii publice nr. 4424/03.03.2020 incheiat cu SC BSG Business Select SRL, cauzand un prejudiciu in patrimoniul CN UNIFARM SA in cuantum de 2.380.000 lei si un folos necuvenit SC BSG Business Select SRL, in acelasi cuantum.

Pe baza probelor administrate in cauza dar si pe baza interpretarii legislatiei relevante, Curtea retine ca inculpatii Ionel Eugen-Adrian si Radu Maria-Lizica-Daniela nu au incalcat dispozitiile legale care reglementeaza modalitatea de incheiere a contractelor de achizitie publica, iar faptele decrise in sarcina acestora nu exista.

Prin Decizia nr. 405/2016 din 15 iunie 2016 a Curtii Constitutionale referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 246 din Codul penal din 1969, ale art. 297 alin. (1) din Codul penal si ale art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, publicata in Monitorul Oficial nr. 517 din 8 iulie 2016, a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate si s-a constatat ca dispozitiile art. 246 din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma 'indeplineste in mod defectuos' din cuprinsul acestora se intelege 'indeplineste prin incalcarea legii'.

Analizand dispozitiile criticate, Curtea a constatat ca fapta incriminata trebuie sa fie savarsita in exercitarea atributiilor de serviciu. Curtea retine ca neindeplinirea unui act si indeplinirea defectuoasa a unui act reprezinta modalitati de realizare a elementului material al laturii obiective a infractiunii de abuz in serviciu. Astfel, Curtea apreciaza ca acestea sunt elemente care contribuie la configurarea infractiunii de abuz in serviciu. Din aceasta perspectiva, Curtea observa ca, privitor la indatoririle legate de o anumita functie sau de un anumit loc de munca, exista un complex de norme, unele cuprinse in acte normative cu caracter general, privind indatoririle angajatilor in genere, altele, in acte normative cu caracter special. Indeplinirea unei atributii de serviciu implica manifestarea de vointa din partea persoanei in cauza, care se concretizeaza in actiunile efective ale acesteia si care are ca scop ducerea la bun sfarsit/realizarea obligatiei prescrise. Realizarea acestui demers se raporteaza atat la un standard subiectiv/intern al persoanei care exercita atributia de serviciu, cat si la un standard obiectiv. Standardul subiectiv tine de forul intern al persoanei respective, iar masura in care acesta este atins tine de autoevaluarea actiunilor intreprinse. Standardul obiectiv are ca element de referinta principal normativul actului care reglementeaza atributia de serviciu respectiva.

Avand in vedere specificul dreptului penal, Curtea a apreciat ca, desi propriu folosirii in alte domenii, termenul 'defectuos' nu poate fi privit ca un termen adecvat folosirii in domeniul penal, cu atat mai mult cu cat legiuitorul nu a circumscris existenta acestui element al continutului constitutiv al infractiunii de abuz in serviciu de indeplinirea anumitor criterii. Cu alte cuvinte, legiuitorul nu a operat o circumstantiere expresa in sensul precizarii elementelor fata de care defectuozitatea trebuie analizata. Curtea observa ca doctrina a apreciat ca prin sintagma 'indeplineste in mod defectuos' se intelege indeplinirea facuta altfel decat se cuvenea sa fie efectuata, defectuozitatea in indeplinire putand privi continutul, forma sau intinderea indeplinirii, momentul efectuarii, conditiile de efectuare etc. Totodata, Curtea observa ca jurisprudenta a receptat cele reliefate in doctrina, fara a stabili insa criteriile ce trebuie avute in vedere la stabilirea defectuozitatii indeplinirii atributiilor de serviciu, aceasta rezumandu-se, in general, la a arata ca subiectii activi ai infractiunii au indeplinit in mod defectuos atributii de serviciu, fie prin raportare la dispozitiile legii, fie prin raportare la mentiuni regasite in hotarari ale Guvernului, ordine ale ministrilor, regulamente de organizare si functionare, coduri deontologice sau fise ale postului. Astfel, ca termenul 'defectuos' nu este definit in Codul penal si nici nu este precizat elementul in legatura cu care defectuozitatea este analizata, ceea ce determina lipsa de claritate si previzibilitate a acestuia. Aceasta lipsa de claritate, precizie si previzibilitate a sintagmei 'indeplineste in mod defectuos' din cadrul dispozitiilor criticate creeaza premisa aplicarii acesteia ca rezultat al unor interpretari sau aprecieri arbitrare.

Avand in vedere aceste aspecte, precum si faptul ca persoana care are calitatea de functionar in sensul legii penale trebuie sa poata determina, fara echivoc, care este comportamentul ce poate avea semnificatie penala, Curtea a constatat ca sintagma 'indeplineste in mod defectuos' din cuprinsul dispozitiilor art. 246 din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal nu poate fi interpretata decat in sensul ca indeplinirea atributiei de serviciu se realizeaza 'prin incalcarea legii'. Aceasta este singura interpretare care poate determina compatibilitatea normelor penale criticate cu dispozitiile constitutionale referitoare la claritatea si previzibilitatea legii (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 336 din 30 aprilie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 342 din 19 mai 2015, paragraful 48). Totodata, Curtea apreciaza ca raportarea la prescriptia normativa trebuie realizata si in ipoteza analizei neindeplinirii unui act, cu atat mai mult cu cat, in domeniul penal, o inactiune dobandeste semnificatie ilicita doar daca aceasta reprezinta o incalcare a unei prevederi legale exprese care obliga la un anumit comportament intr-o situatie determinata.

In considerarea acestei decizii, Ministerul Public a sustinut ca inculpatii ar fi incalcat, in exercitarea atributiilor de serviciu, dispozitiile legale prevazute de art. 4, art. 7 si art. 68 din Legea 98/2016 privind achizitiile publice si art. 5 si art. 10 din Ordonanta nr. 119/1999. (...)

Instanta de fond a retinut ca prin statut se mentioneaza ca obiectul de activitate al companiei il constituie, printre altele 'asigurarea retelei sanitare cu medicamente, produse farmaceutice si parafarmaceutice, produse tehnico medicale, aparatura si echipamente sanitare, seruri si vaccinuri, reactivi si alte produse din productia interna, proprie si din import, inclusiv asigurarea prin achizitii de nevoi speciale a medicamentelor strict necesare retelei sanitare si/sau dificil de procurat'.

In argumentarea solutiei, instanta de fond a mai retinut ca prin adresa nr. 4861/04.05.2020, Agentia Nationala pentru Achizitii Publice a stabilit ca CN UNIFARM SA are calitate de autoritate contractanta potrivit Legii nr. 98/2016 privind achizitiile publice. In acest sens, s-a retinut ca CN UNIFARM SA a fost infiintata pentru a satisface nevoi de interes general, fiind indeplinite toate cele trei conditii prevazute de art. 4 alin. 2 din Legea nr. 98/2016, din care rezulta calitatea de autoritate contractanta a acesteia.

In cauza s-a efectuat o expertiza si conform concluziilor raportului de expertiza contabila judiciara, 'valoarea contractului nr. 4424/03.03.2020 este de 27.125.000 lei fara TVA si de 32.728.750 lei cu TVA; nefiind autoritate contractanta, CN UNIFARM SA putea utiliza la data de 03.03.2020 orice procedura de achizitie, conform obiectului ei de activitate din Actul Constitutiv si nefiind indeplinite cumulativ cele trei conditii referitor la incadrarea ca organism de drept public, rezulta ca CN UNIFARM SA nu avea calitatea de autoritate contractanta la data la care s-a incheiat contractul'.

Potrivit opiniei separate a expertului-parte numit de D.N.A., in concluzii se arata ca: avand in vedere valoarea contractului incheiat intre CN UNIFARM SA si SC BSG Business Select SRL, respectiv 27.125.000 lei, fara TVA, coroborat cu precizarile Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice din adresa nr. 4861/04.05.2020 conform carora CN UNIFARM SA a fost infiintata pentru a satisface nevoi de interes general, fiind indeplinite toate cele trei conditii prevazute de art. 4 alin. 2 din Legea nr. 98/20196 privind achizitiile publice, din care rezulta calitatea de autoritate contractanta a acesteia in temeiul prevederilor art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, expertiza concluzioneaza ca procedura de atribuire a contractului nr. 4424/03.03.2020 incheiat intre CN UNIFARM SA si SC BSG Business Select SRL, era 'negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare', reglementata de prevederile art. 68 alin. 1 lit. f coroborat cu art. 69 alin. 4 si art. 104 alin. 1 lit. c din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, cu modificarile si completarile ulterioare, iar durata contractului nu trebuia sa depaseasca perioada necesara pentru a face fata situatiei de urgenta care a determinat aplicarea procedurii de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, iar concluziile obiectivului 2: din analiza informatiilor existente la dosarul cauzei, concluzia formulata la prezentul obiectiv este aceea ca CN UNIFARM SA, societate pe actiuni, cu unic actionar statul roman, are personalitate juridica si satisface nevoi de interes general, cu caracter social-sanitar, ca parte integranta a sistemului de ocrotire a sanatatii, este autoritate contractanta, astfel ca la data incheierii contractului nr. 4424/03.03.2020 ii erau opozabile si obligatorii dispozitiile Legii privind achizitiile publice (filele 138 – 141, vol. 3).

Pentru aceste considerente, aratate in opinia separata a expertului, instanta de fond nu a retinut concluziile din raportul de expertiza, constatand ca in cauza sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 4 alin. 2 din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, din care rezulta calitatea de autoritate contractanta a CN UNIFARM SA.

Contrar acestei concluzii, Curtea constata ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 4 alin. 2 din Legea nr. 98/2016, potrivit carora prin 'organisme de drept public' in sensul alin. (1) lit. b) se intelege orice entitati, altele decat cele prevazute la alin. (1) lit. a) care, indiferent de forma de constituire sau organizare, indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii:

a) sunt infiintate pentru a satisface nevoi de interes general, fara caracter comercial sau industrial;

b) au personalitate juridica;

c) sunt finantate, in majoritate, de catre entitati dintre cele prevazute la alin. (1) lit. a) sau de catre alte organisme de drept public ori se afla in subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea ori controlul unei entitati dintre cele prevazute la alin. (1) lit. a) sau ale unui alt organism de drept public ori mai mult de jumatate din membrii consiliului de administratie/organului de conducere sau de supraveghere sunt numiti de catre o entitate dintre cele prevazute la alin. (1) lit. a) ori de catre un alt organism de drept public.

Din anul 1998 si pana in prezent, H.G. nr. 892/1998 privind infiintarea Companiei Nationale 'Unifarm' – S.A. a fost modificata doar prin:

- Hotararea Guvernului nr. 475/2022 din 6 aprilie 2022 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 892/1998 privind infiintarea Companiei Nationale 'Unifarm' – S.A., publicata in Monitorul Oficial nr. 356 din 11 aprilie 2022. (...)

Curtea retine ca, in cauza, calitatea de autoritate contractanta nu poate fi determinata in principal pe baza opiniei exprimate de Agentia Nationala pentru Achizitii Publice si nici chiar pe baza opiniilor expertilor, ci numai prin analiza legislatiei in materie si a statutului acestei companii.

Or, CN Unifarm SA este o entitate care urmareste obtinerea de profit si functioneaza intr-o piata concurentiala, avand gestiune economica proprie si autonomie financiara, potrivit statutului propriu, anexa la Hotararea de Guvern.

Compania Nationala 'Unifarm' – S.A. este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate pe actiuni, si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu prezentul statut (cap. I art.2).

Compania Nationala 'Unifarm' – S.A. desfasoara o activitate cu caracter social- sanitar, ca parte integranta a sistemului de ocrotire a sanatatii, ceea ce nu o transforma insa in autoritate contractanta, intrucat nu sunt intrunite toate conditiile prevazute de art.4 alin.2 din Legea nr.98/2016.

Aceasta nu se incadra nici in entitatile mentionate la alin.1 al art.4, care cuprinde autoritatile si institutiile publice centrale sau locale, precum si structurile din componenta acestora care au delegata calitatea de ordonator de credite si care au stabilite competente in domeniul achizitiilor publice, organismele de drept public, asocierile formate de una sau mai multe autoritati contractante dintre cele prevazute la lit. a) sau b) si nici in entitatile mentionate la alin.2 al art.4, care defineste organismele de drept public, in sensul alin. (1) lit. b), ca fiind orice entitati, altele decat cele prevazute la alin. (1) lit. a) care, indiferent de forma de constituire sau organizare, indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii:

a) sunt infiintate pentru a satisface nevoi de interes general, fara caracter comercial sau industrial (….).

Asadar, in mod cert, Compania Nationala 'Unifarm' – S.A. functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara si desfasoara o activitate cu caracter comercial. De altfel, potrivit art. 28, 'prevederile prezentului statut se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, ale Codului comercial si ale celorlalte acte normative in materie comerciala'.

Chiar daca lista autoritatilor contractante din Romania notificata Comisiei Europene nu este considerata ca avand caracter exhaustiv (adresa Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice – fila 200 vol.3 dosar fond), nu poate fi neglijat faptul ca C.N. 'Unifarm' – S.A. nu s- a regasit pe aceasta lista.

Mai mult, conform Actului Constitutiv, art.6, activitatea principala este 'Comert cu ridicata al produselor farmaceutice' (cod CAEN 4646). Totodata, Compania Nationala 'Unifarm' – S.A. este o societate care urmareste obtinerea de profit si isi suporta singura pierderile din profituri (art.46), proportional cu aportul actionarilor la capitalul social si in limita capitalului social subscris.

Astfel, din punct de vedere concurential, Compania Nationala 'Unifarm' – S.A. activeaza pe piata distributiei produselor farmaceutice, preturile produselor determinandu-se in mod liber, pe baza cererii si ofertei.

Mai mult, in Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizitiile publice si de abrogare a Directivei 2004/18/CE se arata ca notiunea de 'autoritati contractante' si, in special, notiunea de 'organisme de drept public' au fost examinate in mod repetat in jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Pentru a clarifica faptul ca domeniul de aplicare ratione personae al prezentei directive ar trebui sa ramana neschimbat, este adecvat sa se mentina definitia pe care Curtea s-a bazat si sa se incorporeze un anumit numar de clarificari oferite de jurisprudenta respectiva ca o cheie a unei mai bune intelegeri a definitiilor propriu-zise, fara intentia de a modifica intelegerea conceptului astfel cum a fost elaborat in jurisprudenta. In acest scop, ar trebui sa se clarifice ca un organism care functioneaza in conditii normale de piata, care urmareste obtinerea unui profit si care suporta pierderile care rezulta din exercitarea activitatii sale nu ar trebui sa fie considerat ca fiind un 'organism de drept public', deoarece necesitatile de interes general, pentru indeplinirea carora a fost creat sau pentru care i s-a incredintat sarcina de a le indeplini, pot fi considerate a avea caracter industrial sau comercial (10).

Asa cum s-a aratat, calitatea de autoritate contractanta nu putea fi stabilita printr-o adresa emisa de A.N.A.P. La fila 8 din rechizitoriu, se retine tocmai acest aspect, aratandu-se ca Agentia Nationala pentru Achizitii Publice a stabilit prin adresa nr.4861 din data de 04.05.2020 ca CN 'Unifarm' – S.A. are aceasta calitate, iar prin adresa nr.5922 din data de 27.05.2020, cu referire la contractul de achizitie nr.4424/03.03.2020, s-a precizat ca erau aplicabile prevederile legislatiei in domeniul achizitiilor publice. Instanta de fond, la fel ca si Ministerul Public, s-a raportat la aceste adrese, prin care s-ar fi stabilit calitatea de autoritate contractanta pentru CN 'Unifarm' – S.A. Se mai impune precizarea ca atat in faza de urmarire penala, cat si in cursul judecatii, apreciindu-se ca situatia nu ar fi fost clara cu privire la aceasta calitate, s-a apelat la cunostintele unor specialisti / experti, fiind intocmit un raport de constatare in cursul urmaririi penale si un raport de expertiza in faza de judecata.

Se retine astfel ca, in realitate, era vorba despre o situatie incerta, pentru clarificarea careia organele judiciare au avut nevoie de opiniile specialistilor si totusi, in aceste imprejurari, li s-a imputat inculpatilor faptul ca la data incheierii contractului nu au respectat dispozitiile din actele normative privind achizitiile publice.

Relevant este si continutul adresei emise de CN 'Unifarm' – S.A., alaturi de inscrisurile anexate (filele 59-70 vol. 2 dosar apel), potrivit careia in perioada 1998 – martie 2020, in cadrul companiei nu a functionat un birou / departament de achizitii publice, iar CN Unifarm nu a implementat / aplicat dispozitiile legale in materie privind achizitiile publice.

Astfel, conform Organigramei aprobate prin Decizia Consiliului de Administratie nr.13/25.03.2021, a fost infiintat Compartimentul Achizitii Publice.

Aceste aspecte au fost confirmate si de martora Petrica Camelia, care incepand din noiembrie 2018 a lucrat ca economist la CN UNIFARM SA, iar din ianuarie 2019 pana la sfarsitul lui aprilie 2020 a fost sef Serviciu financiar contabil, incepand din iulie 2020 fiind sef Serviciu contabilitate.

Martora a declarat ca: 'Nu se aplica legea privind achizitiile publice, din februarie 2021 a inceput sa se aplice. Stiu ca au fost mai multe corespondente cu ANAF, cu Ministerul Sanatatii si in baza raspunsurilor primite de la aceste institutii, compania a inceput sa aplice legea achizitiilor publice si a infiintat un serviciu de achizitii publice' (fila 208, vol. 2 dosar fond).

Or, in aceste conditii, avand in vedere ca pana in luna martie 2020 compania nu procedase la aplicarea dispozitiilor legale in materie privind achizitiile publice, inculpatii, in calitate de functionari, in sensul legii penale, nu puteau determina, fara echivoc, ca faptele lor ar fi putut avea semnificatie penala si ca ar imbraca forma abuzului in serviciu. Din moment ce nicio institutie cu atributii de control sau vreo persoana responsabila nu constatase sau reclamase vreodata ca CN Unifarm SA, pe parcursul unei perioade foarte lungi de timp, in care efectuase multiple achizitii, ar fi trebuit sa aplice dispozitiile legale privind achizitiile publice, inculpatii nu cunoasteau existenta unor imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei.

Potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, art. 7 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care consacra principiul legalitatii incriminarii si pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege), pe langa interzicerea, in mod special, a extinderii continutului infractiunilor existente asupra unor fapte care, anterior, nu constituiau infractiuni, prevede si principiul potrivit caruia legea penala nu trebuie interpretata si aplicata extensiv in defavoarea acuzatului, de exemplu, prin analogie. Rezulta astfel ca legea trebuie sa defineasca in mod clar infractiunile si pedepsele aplicabile, aceasta cerinta fiind indeplinita atunci cand un justitiabil are posibilitatea de a cunoaste, din insusi textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretarii acesteia de catre instante si in urma obtinerii unei asistente judiciare adecvate, care sunt actele si omisiunile ce pot angaja raspunderea sa penala si care este pedeapsa pe care o risca in virtutea acestora. (...)

In concluzie, Curtea constata, pe baza acestei analize, ca CN 'Unifarm' – S.A. nu avea calitatea de autoritate contractanta, in sensul Legii nr. 98/2016, astfel incat nu se poate retine o incalcare a dispozitiilor din acest act normativ.

Pe de alta parte, avand in vedere faptul ca nu erau aplicabile procedurile aplicabile pentru atribuirea contractelor de achizitie publica, reglementate de dispozitiile Legii nr. 98/2016 privind achizitiile publice (respectiv art.68 alin.1 lit.f – prin coroborare cu art.69 alin.4 si art.104 alin.1 lit.c), inculpatii, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu au incalcat dispozitiile acestei legi ori ale O.G. nr.119/1999.

Pe cale de consecinta, nu se poate retine existenta elementului material al infractiunii de abuz in serviciu, fata de lipsa calitatii de autoritate contractanta a Companiei Nationale Unifarm S.A.

In raport de aspectele aratate privind lipsa calitatii de autoritate contractanta, nu se mai impune analiza apararilor referitoare la existenta / inexistenta prejudiciului.

Se impune totusi o precizare privind neconformitatea mastilor la care a facut referire prima instanta, preluand practic aspectele din rechizitoriu, in sensul ca aceasta are la baza o simpla presupunere, in conditiile in care nu s-a efectuat o constatare / expertiza care sa aiba ca obiect calitatea mastilor, iar imprejurarea referitoare la restituirea unei cantitati relativ reduse de masti (raportat la numarul celor achizitionate, in contextul aparitiei pandemiei) nu justifica retinerea caracterului neconform al acestora. Pe de alta parte, este de mentionat ca mastile achizitionate de CN 'Unifarm' – S.A. au fost mai departe vandute cu un adaos comercial foarte mic, tocmai in considerarea conditiilor deosebite din acea perioada, neputand fi primita sustinerea acuzarii in sensul ca nu s-a urmarit obtinerea unui profit, iar aspectul privind vanzarea cu un adaos redus nu ar putea fi interpretat in niciun caz in defavoarea inculpatilor.

Pentru aceste motive, Curtea va dispune achitarea inculpatilor in temeiul art.16 alin.1 lit.a Cod procedura penala, care are prioritate in raport de alte temeiuri care ar fi justificat achitarea si la care s-a facut referire mai inainte.

Infractiunile de luare de mita si complicitate la trafic de influenta.

Acuzatiile aduse inculpatului Ionel Eugen-Adrian constau in aceea ca:

- in calitate de director general, cunoscand intelegerea dintre Andre Jaderian si reprezentantii SC BSG Business Select SRL, prin modalitatea concreta in care a actionat, l-a ajutat pe acesta sa pretinda suma de 5.810.175 lei, reprezentand un procent de 18% din valoarea contractului, prin acceptarea negocierii clauzelor contractului si a pretului echipamentelor de protectie, semnarea contractului, a anexelor si a procesului verbal, fara a solicita prezenta reprezentantului legal al societatii, sa creeze convingerea reprezentantilor SC BSG Business Select SRL ca are influenta asupra functionarilor din CN UNIFARM SA si ca ii va determina pe acestia sa incheie contractul, ceea ce potrivit rechizitoriului intruneste elementele constitutive ale infractiunii de complicitate la trafic de influenta, prev. de art.48

Cod penal rap. la art. 291 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

- in calitate de director general al CN UNIFARM SA, i-a pretins in mod direct lui Andre Jaderian, pentru sine, suma de 750.000 euro pentru combinezoane de protectie si 10.000 euro pentru masti de protectie, in total 760.000 euro, in legatura cu incheierea de catre CN UNIFARM SA a unui contract de furnizare a echipamentelor de protectie sus aratate cu SC BSG Business Select SRL, ceea ce potrivit rechizitoriului intruneste elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita, prev. de art.289 alin.1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

In speta, instanta de fond a retinut ca inculpatul IONEL EUGEN ADRIAN, in calitate de director general al CN Unifarm SA, i-a pretins in mod direct, pentru sine, martorului Jaderian Andre suma de 750.000 euro pentru combinezoane de protectie si 10.000 euro pentru masti de protectie, deci in total suma de 760.000 euro, in legatura cu incheierea de catre CN Unifarm SA a unui contract de furnizare a echipamentelor de protectie cu SC BSG Business Select SRL.

De asemenea, inculpatul, in calitate de director general al CN Unifarm SA, cunoscand ca Jaderian Andre este un intermediar si ca urmare intre el si reprezentantii SC BSG Business Select SRL exista o intelegere constand intr-un contract de intermediere vanzare produse si servicii, prin modalitatea concreta in care inculpatul a actionat, l-a ajutat pe Jaderian Andre sa pretinda suma de 5.810.175 lei, reprezentand un procent de 18% din valoarea contractului, prin acceptarea negocierii clauzelor contractului si a pretului echipamentelor de protectie, semnarea contractului, a anexelor si a procesului verbal, fara a solicita prezenta reprezentantul legal al societatii, Jaderian Andre creand convingerea reprezentantilor SC BSG Business Select SRL ca are influenta asupra functionarilor din CN Unifarm SA si ca ii va determina pe acestia sa incheie contractul intruneste elementele de tipicitate ale infractiunii de complicitate la trafic de influenta.

Intregul mecanism infractional pus la cale de Jaderian Andre de a-l convinge pe Yousefi Jouybari Alireza ca are influenta asupra conducerii CN UNIFARM SA, s-a bazat atat pe inducerea convingerii ca singur nu ar fi putut obtine un astfel de contract, cat si faptul ca nu i-a permis acestuia sa interactioneze direct cu reprezentantii CN UNIFARM SA. Cu privire la aceasta situatie, desi Jaderian Andre a incheiat un contract de intermediere pentru a crea o aparenta de legalitate a primirii banilor, instanta a constatat ca reprezentantii unei institutii a statului, insarcinati cu achizitionarea unor echipamente vitale pentru salvarea unor vieti omenesti, au actionat cu ocazia incheierii contractului, fara ca macar sa il vada pe administratorul firmei si, mai ales, fara ca intermediarul sa aiba depusa o imputernicire sau macar contractul de intermediere la CN UNIFARM SA. Toate aceste aspecte, efect direct al actiunii inculpatului IONEL EUGEN ADRIAN, i-au creat convingerea lui Alireza Yousefi ca Andre Jaderian are o influenta asupra functionarilor CN UNIFARM SA, care aveau atributii in incheierea contractului.

Contrar celor retinute anterior de prima instanta, Curtea apreciaza ca din probele administrate in cauza nu rezulta existenta acestor fapte, criticile inculpatului fiind intemeiate referitor la aceste acuzatii.

In analiza probelor administrate in cauza si a aptitudinii acestora de a fundamenta o solutie de condamnare a inculpatului pentru aceste infractiuni, Curtea retine ca potrivit dispozitiilor art. 103 alin. (1) din Codul de procedura penala, 'Probele nu au o valoare dinainte stabilita prin lege si sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare in urma evaluarii tuturor probelor administrate in cauza'.

Astfel cum s-a aratat in jurisprudenta Curtii Constitutionale, 'In baza principiului liberei sau intimei convingeri a judecatorului, acesta va aprecia liber mijloacele de proba administrate in cauza, neexistand o ordine de preferinta, referitor la forta probanta a acestora. Totodata, organele judiciare au dreptul sa aprecieze in mod liber atat valoarea fiecarei probe administrate, cat si credibilitatea lor; probele nu au o valoare a priori stabilita de legiuitor, importanta acestora rezultand in urma aprecierii lor de organele judiciare consecutiv analizei ansamblului materialului probatoriu administrat in mod legal si loial in cauza. In luarea deciziei asupra existentei infractiunii si a vinovatiei inculpatului, instanta hotaraste motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea, renuntarea la aplicarea pedepsei si amanarea aplicarii pedepsei se dispun doar atunci cand instanta are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala rezonabila.' (Decizia nr. 108 din 25 februarie 2020, publicata in Monitorul Oficial nr. 402 din data de 15 mai 2020).

Prin urmare, aprecierea probelor, ca operatiune finala a activitatii de probatiune judiciara, permite judecatorului sa determine masura in care ele care reflecta adevarul. Prin aprecierea tuturor probelor administrate, in ansamblul lor, judecatorul isi formeaza convingerea cu privire la temeinicia sau netemeinicia acuzatiei, dar si la masura in care prezumtia de nevinovatie a fost sau nu inlaturata prin probe certe de vinovatie.

Fata de criteriul legaturii lor cu obiectul probatiunii, probele pot fi directe si indirecte. Prin probe directe se inteleg acele elemente factuale care, prin ele insele, au aptitudinea de a demonstra vinovatia sau nevinovatia inculpatului, pe cand probele indirecte sunt cele care nu furnizeaza informatii ce pot dovedi existenta faptei ori vinovatia inculpatului, dar care, prin coroborarea lor cu alte probe directe sau indirecte, pot conduce la anumite concluzii in cauza penala.

Legea procesual-penala nu ierarhizeaza normativ valoarea probelor administrate in procesul penal, solutia data cauzei impunandu-se a fi rezultatul aprecierii concrete, de catre organele judiciare, a ansamblului probator administrat in desfasurarea procesului penal. Este necontestat ca, pentru stabilirea existentei faptei prevazute de legea penala si a vinovatiei unei persoane, o singura proba directa poate fi suficienta, dupa cum este necontestat si faptul ca o singura proba indirecta nu are o forta echivalenta, fiind necesar ca ea sa se coroboreze intotdeauna cu alte elemente probatorii, din care sa rezulte cu certitudine imprejurarile esentiale pentru completa lamurire a cauzei.

Se mai impune a se mentiona faptul ca de principiu, utilizarea unor prezumtii de fapt in procesul penal nu este absolut interzisa. Asa cum s-a subliniat in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, utilizarea unor prezumtii de fapt sau de drept pentru a stabili vinovatia unei persoane nu contravine prezumtiei de nevinovatie. Prezumtiile de fapt si de drept opereaza in orice sistem de drept, iar Conventia nu le interzice in principiu. Cu toate acestea, este necesar ca, in procesul penal, statele parti sa recurga la prezumtii de fapt sau de drept in limite rezonabile, luand in considerare miza procesului si cu respectarea dreptului la aparare. In orice caz, recurgerea la prezumtii de fapt trebuie sa pastreze un raport de proportionalitate rezonabila cu scopul legitim urmarit. (...)

Sub aspectul situatiei de fapt, prin hotararea apelata se retine ca la data de 02.03.2020, martorul Jaderian Andre s-a intalnit cu Memet Turan la localul Barlogul Lupilor in sectorul 6 din municipiul Bucuresti, ocazie cu care martorul a aflat de la Memet Turan ca are posibilitatea sa aduca in tara masti de protectie. Jaderian Andre si-a adus aminte ca il cunoaste pe inculpatul Ionel Eugen Adrian, directorul CN Unifarm SA, despre care credea ca este un lant de farmacii, ulterior afland ca este o companie a statului.

In declaratia data in cursul urmaririi penale, martorul Jaderian Andre a declarat, la data de 19.05.2020: 'Il cunosteam pe acesta (pe inculpat), intrucat eram membri ai grupului de francmasoni, nefacand parte din aceeasi loja'.

Inculpatul Ionel Eugen Adrian a sustinut ca nu il cunostea pe Jaderian Andre si a declarat ca pana la data de 02.03.2020, CN UNIFARM SA nu a primit nicio oferta reala si concreta de materiale de protectie prin intermediul ambasadelor sau consulatelor Romaniei in strainatate, iar solicitarea era ca termenul scurt de achizitie si cantitatile foarte mari de produse sa reprezinte principalele criterii de oferte. De asemenea, inculpatul a aratat ca martorul Jaderian Andre a deschis subiectul, spunandu-i ca are masti de vanzare direct de la producator.

In seara aceleiasi zile, martorul Jaderian Andre l-a contactat, prin intermediul aplicatiei WhatsApp, pe inculpatul Ionel Eugen Adrian, spunandu-i ca are posibilitatea sa importe masti si au stabilit o intalnire pentru a doua zi, fapt ce s-a si intamplat.

Cei doi s-au intalnit la Starbucks Mall Vitan, in municipiul Bucuresti, in afara sediului CN UNIFARM SA, inculpatul intrebandu-l pe Jaderian Andre daca are un loc unde ii e comod si neincercand nicio clipa sa-i propuna ca intalnirea sa aiba loc la sediul companiei.

Se retine ca, in cadrul discutiei, Jaderian Andre i-a spus lui Ionel Eugen Adrian ca avea posibilitatea sa-i furnizeze un numar de 12 milioane masti, acesta din urma spunandu-i ca poate achizitiona in prima faza doar 3 milioane de masti, la un pret de 2 lei/bucata. Jaderian Andre i-a comunicat acestuia ca va fi recunoscator pentru incheierea contractului, fara a intra insa in detalii despre ce ar fi insemnat 'recunostinta'.

Totodata, cei doi au stabilit sa faca demersurile necesare pentru incheierea contractului, fapt pentru care IONEL EUGEN ADRIAN l-a pus in legatura cu RADU MARIA LIZICA DANIELA, sef serviciu comercial in cadrul companiei si persoana care ii tinea locul atunci cand inculpatul nu se afla in cadrul unitatii.

Dupa primirea mail-ului, Jaderian Andre l-a transmis mai departe lui Memet Turan, caruia i-a cerut sa ii trimita datele de identificare ale SC BSG BUSINESS SELECT SRL si administratorului de drept al societatii, in scopul retransmiterii catre CN UNIFARM SA, datele fiind necesare pentru incheierea contractului. Ulterior, Jaderian Andre s-a intalnit cu Memet Turan la o benzinarie din Bucuresti, ocazie cu care i-a remis lui Memet Turan si Yousefi Jouybari Alireza contractul pentru a fi semnat de administratorul societatii si au discutat despre folosul pe care trebuia sa il primeasca Jaderian Andre ca urmare a exercitarii influentei pe care a lasat sa se creada ca o are asupra functionarilor CN UNIFARM SA, cuantumul si modalitatea de remitere, acestia stabilind forma unui contract de intermediere.

In aceeasi seara, 03.03.2020, Jaderian Andre a fost sunat de IONEL EUGEN ADRIAN, care i-a solicitat sa se intalneasca, context in care cei doi s-au intalnit la Barlogul Lupilor, un restaurant din Bucuresti, imprejurare in care au discutat si despre achizitionarea unor combinezoane de protectie. La aceeasi intalnire, Jaderian Andre i-a spus ca avea posibilitatea sa ofere combinezoanele la pretul de 12,5 euro, dar IONEL EUGEN ADRIAN era dispus sa accepte un pret mai mare, respectiv 85 lei pentru o bucata.

Instanta de fond mai retine ca, in schimbul atribuirii contractului, IONEL EUGEN ADRIAN a pretins o suma de 2,5 euro pentru fiecare combinezon, bani pe care urma sa ii primeasca dupa receptionarea produselor si finalizarea contractului. De asemenea, acesta a pretins bani si pentru achizitia mastilor, dar Jaderian Andre i-a spus ca nu poate sa dea pentru achizitionarea acestora decat maxim suma de 10.000 euro, intrucat profitul la masti era foarte mic, sume pe care IONEL EUGEN ADRIAN le-a acceptat.

Dupa intalnirea pe care cei doi au avut-o, in seara zilei, la ora 22:19, Jaderian Andre i-a cerut lui IONEL EUGEN ADRIAN sa confirme aspectele anterior discutate: 'Bro, e ok?', 'Ce am vb?', primind confirmarea din partea lui IONEL EUGEN ADRIAN sub forma unui emoticon.

Astfel, prima instanta a constatat ca cele declarate de Jaderian Andre referitor la data intalnirii, continutul acesteia, precum si intelegerea lor sunt veridice, dovedind ca IONEL EUGEN ADRIAN a pretins si a acceptat 760.000 euro, bani pe care trebuia sa ii primeasca cu titlu de mita de la Jaderian Andre pentru atribuirea contractului.

In contextul in care discutia din fata restaurantului nu s-ar fi purtat asupra unei intelegeri frauduloase in ceea ce priveste pretinderea unei sume de bani pentru acordarea contractului de achizitie masti si combinezoane, conversatiile ulterioare nu ar fi trebuit sa contina lamuriri despre respectiva intelegere.

Ulterior, retine instanta de fond, urmare a discutiilor purtate si intelegerilor dintre inculpat si martorul Jaderian Andre, la data de 04.03.2020, SC BSG BUSINESS SELECT SRL a emis factura nr. 0001 pentru masti chirurgicale, in valoare de 238.000 lei, cu TVA, si factura nr. 0002 pentru combinezoane protectie chimica, in valoare de 1.005.550 lei.

La aceeasi data, a fost incheiat contractul de intermediere vanzare produse si servicii nr. 001/03.03.2020 intre THE JADERIANS SRL, in calitate de intermediar, reprezentata de administratorul Carmen Elena Varzaru si SC BSG BUSINESS SELECT SRL, reprezentat de Yousefi Jouybari Alireza, avand ca obiect identificarea de catre intermediar a unor cumparatori pentru bunurile comercializate de beneficiar, respectiv 3.000.000 masti de protectie si 250.000 combinezoane de protectie, in schimbul achitarii de beneficiar a unui comision in cuantum de 18% din valoarea totala a tranzactiei, respectiv 27.125.000 lei, fara TVA (32.278.750 lei, cu TVA), deci comisionul de 18% din valoarea totala a contractului reprezinta 5.810.175 lei.

In contract se arata ca pretul produselor urma sa fie achitat de clientul CN UNIFARM SA, iar 'intermediarul va incasa comisionul de la beneficiar, dupa ce beneficiarul va incasa de la cumparator plata integrala a fiecarei transe prevazuta in Anexa 1'.

Cu privire la faptul ca Jaderian Andre era un intermediar, acesta sustine ca i-a spus inculpatului: 'Tot la aceasta intalnire (din 03.03.2020) i-am precizat ca eu sunt un intermediar si am intrebat daca se poate incheia contractul in 3, respectiv furnizor, intermediar (adica eu) si UNIFARM, mi-a spus ca este exclus asa ceva cu statul, nu se poate incheia in trei' (fila 204, vol. I).

Inculpatul, in cursul cercetarii judecatoresti, a sustinut ca nu cunostea faptul ca Jaderian Andre este un intermediar, declarand ca 'mi-a indus senzatia ca Jaderian Andre este asociat in firma SC BSG Business Select SRL sau ceva asemanator', fara a preciza ce poate fi asemanator unui asociat in cadrul unei societati cu raspundere limitata, deci admite si faptul ca nu este asociat, in cursul urmaririi penale a declarat: 'Am fost contactat de catre Andre Jaderian, acesta cerandu-mi sa ne intalnim pentru a discuta cu privire la importul si vanzarea catre CN UNIFARM SA a unor masti si combinezoane de protectie pe care le putea importa din Turcia, prin intermediul unei firme, fara sa mentioneze care era acea firma', deci cunoaste ca achizitia se facea prin intermediul unei firme, si nu prin firma lui Jaderian Andre.

Instanta de fond a constatat ca sustinerile inculpatului referitoare la faptul ca nu avea cunostinta ca Jaderian Andre este un intermediar nu pot fi retinute, nici prin prisma faptului ca, cu ocazia incheierii contractului de vanzare cumparare nr. 4424/03.03.2020, SC BSG BUSINESS SELECT SRL a fost reprezentata de martorul Yousefi Jouybari Alireza, in calitate de vanzator. Nici cu ocazia incheierii si semnarii contractului mentionat, inculpatul nu a clarificat situatia, in sensul de a verifica motivul pentru care contractul este semnat de Yousefi Jouybari Alireza si nu de Jaderian Andre, ceea ce duce la concluzia ca inculpatul cunostea aspectele referitoare la faptul ca Jaderian Andre este doar un intermediar.

Mai mult, cu ocazia audierii, intrebat fiind de reprezentantul Ministerului Public, daca la momentul cand a fost contactat de Jaderian Andre a solicitat actul de identitate al acestuia, acte privind societatea si acte privind raporturile dintre acesta si societatea cu care a incheiat contractul, inculpatul a raspuns ca nu, ca directorul general al oricarei societati nu are in atributii solicitarea de documente si verificarea acestora, acestea cazand in sarcina departamentelor specializate. Intrebat fiind daca departamentele specializate au stiut ca s-a intalnit cu martorul Jaderian Andre si daca au facut verificari, inculpatul a raspuns ca da, dar nu poate preciza cine a transmis si ca s-au efectuat verificari, fiindu-i dat draftul de contract.

Prima instanta retine ca aceste aspecte nu rezulta din dosarul cauzei, inculpatul nu a putut indica nici un departament care ar fi fost anuntat si nici o persoana, iar in ceea ce priveste draftul de contract, atat martorul Jaderian Andre, cat si inculpata RADU MARIA LIZICA DANIELA au aratat ca la data de 03.03.2020, in timp ce inculpatul era cu Jaderian Andre a sunat-o la telefon pe d-na Daniela (inculpata) si i-a solicitat sa faca un draft de contract.

Niciunul din martorii angajati ai CN UNIFARM SA, audiati in cursul urmaririi penale si in cursul judecatii, nu au declarat ca au fost anuntati de incheierea contractului sau ca li s-ar fi solicitat efectuarea de verificari cu privire la societatea comerciala cu care s-a incheiat contractul privind achizitia de masti.

La data de 03.03.2020, ora 05:29 pm, martora Ionita Cerasela ii trimite un mail inculpatei RADU MARIA LIZICA DANIELA, continand in anexa un draft al contractului de vanzare-cumparare precum si o anexa la respectivul contract. In atasament, se regaseste contractul de vanzare-cumparare intre SC BSG Business Select SRL si CN Unifarm SA, dar o parte din datele vanzatorului, respectiv cele bancare nu sunt mentionate in contract, iar pentru vanzator nu este trecut reprezentantul societatii, aspect ce denota ca se avea cunostinta ca nu Jaderian Andre era reprezentantul societatii, ci o alta persoana, Jaderian fiind un intermediar.

De asemenea, anexa 1 la contract cuprinde 3 milioane bucati masti de protectie cu 3 straturi la un pret de 2 lei per bucata. Imediat dupa primirea acestui mesaj, al ora 05:30 pm, inculpata RADU MARIA LIZICA DANIELA l-a directionat catre adresa de mail jaderian_andre2000@yahoo.com, dar si, spre stiinta, catre adresa de mail ionel.adrian@unifarm.ro.

La data de 04.03.2020, la ora 11:38, inculpata RADU MARIA LIZICA DANIELA a primit de la Ionita Cerasela un mail avand atasata o anexa la contract, care facea referire la cantitatea de 300.000 bucati combinezoane, la un pret de 84,5 lei per bucata. La ora 11:42, inculpata RADU MARIA LIZICA DANIELA redirectioneaza mesajul catre adresa de mail jaderian_andre2000@yahoo.com, dar si, spre stiinta, catre adresa de mail ionel.adrian@unifarm.ro.

La ora 12:09, inculpata RADU MARIA LIZICA DANIELA a primit un alt email de la Ionita Cerasela avand aceiasi anexa la contract, dar modificata in sensul ca la denumirea produsului, in loc de combinezon a fost trecut 'combinezon de protectie TP 63, cod 1967, cat. III', iar cantitatea a fost modificata de la 300.000 la 250.000 bucati, pretul ramanand acelasi.

La ora 12:11, dupa ce a primit mail-ul mai sus enuntat, inculpata RADU MARIA LIZICA DANIELA l-a redirectionat catre adresa de mail jaderian_andre2000@yahoo.com, dar si, spre stiinta, catre adresa de mail ionel.adrian@unifarm.ro.

La data de 05.03.2020, la ora 11:46, inculpata RADU MARIA LIZICA DANIELA a transmis un mail catre bianca.vasilescu@unifarm.ro, avand ca atasament 'draft contract de vanzare-cumparare CN Unifarm SA 1', iar in data de 06.03.2020, la ora 04:16 a transmis un mail catre ionel.adrian@unifarm.ro cu subiectul 'BSG' avand atasat 'draft contract de vanzare-cumparare CN Unifarm SA 1'.

La data de 05.03.2020, a fost incheiat contractul de vanzare cumparare nr. 4424, datat 03.03.2020, intre SC BSG BUSINESS SELECT SRL, reprezentata de Yousefi Jouybari Alireza, in calitate de vanzator si CN UNIFARM SA, reprezentata de IONEL EUGEN ADRIAN, in calitate de cumparator, avand ca obiect achizitionarea unui numar de 3.000.000 bucati masti de protectie cu 3 straturi la un pret de 2 lei pe bucata, fara TVA si 250.000 bucati combinezoane de protectie TP63 cod 1967 cat. III la un pret de 84,5 lei bucata, fara TVA, valoarea totala a contractului fiind de 27.125.000, fara TVA, produsele urmand a fi livrate in 3 transe.

Pretul a fost stabilit in urma procesului-verbal de negociere nr. 4291/03.03.2020, incheiat intre reprezentantii celor doua societati contractante.

La data de 09.03.2020, SC BSG BUSINESS SELECT SRL a primit in contul deschis la Banca Transilvania suma de 1.243.550 lei de la CN UNIFARM SA, ca urmare a contractului nr. 4424/03.03.2020.

Dupa incheierea contractului intre SC BSG BUSINESS SELECT SRL si CN UNIFARM SA, la data de 10.03.2020, Yousefi Jouybari Alireza si Memet Turan i-au contactat pe Ciulavu Simona si Ionescu Robert Constantin pentru a le propune sa se asocieze in contractul incheiat cu CN UNIFARM SA, intrucat ei nu dispuneau de capacitatea financiara sa contracteze produsele din Turcia.

La data de 11.03.2020, conform intelegerii, Ciulavu Simona a devenit asociat in SC BSG BUSINESS SELECT SRL cu un procent de 60%, in schimbul creditarii societatii, mentiuni inregistrate la RECOM la data de 16.03.2020.

La data de 13.03.2020, a fost incheiat contractul nr. 1 intre HG PROMOSYON TEKSTIL SANAYI DIS TICARET LIMITED SIRKETY HESAP, din TURCIA, si SC BSG BUSINESS SELECT SRL, pentru achizitionarea unui numar de 3.000.000 masti de protectie si 250.000 combinezoane de protectie.

La data de 16.03.2020, CN UNIFARM SA a emis Notificarea 5668, prin care a reziliat contractul nr. 4424/03.03.2020 incheiat cu SC BSG Business Select SRL.

La data de 19.03.2020, SC BSG Business Select SRL a emis factura nr. 0003 catre CN UNIFARM SA privind vanzarea unui numar de 1.000.000 masti si 25.920 combinezoane, in valoare totala de 3.742.835 lei.

La data de 19.03.2020, a fost incheiat procesul-verbal de predare-primire nr. 1 privind receptionarea produselor mai sus enuntate.

Cu ocazia intalnirii care a avut loc in data de 09.04.2020 in municipiul Bucuresti, la sediul SC AKYLE SECURITY SRL, intre Ciulavu Simona, Ionescu Robert Constantin, Memet Turan si Yousefi Jouybari Alireza, acestia au discutat despre modalitatea in care a fost incheiat contractul dintre SC BSG Business Select SRL si CN UNIFARM SA.

Astfel, Yousefi Jouybari Alireza si Ionescu Robert Constantin au facut referiri la contractul de intermediere dintre SC BSG Business Select SRL si THE JADERIAN`S, context in care Yousefi Jouybari Alireza ii spune interlocutorului ca o perioada de cateva zile l-a blocat pe telefon pe Jaderian Andre si nu a mai luat legatura cu el. Raportat la aceasta afirmatie, Ionescu Robert Constantin ii spune acestuia ca din aceasta cauza Jaderian Andre ii transmite zilnice mesaje si ii cere bani.

Dorind sa clarifice situatia, Ionescu Robert Constantin l-a intrebat pe Yousefi Jouybari Alireza cum au fost incheiate cele doua contracte, respectiv cel cu UNIFARM si cel cu JADERIAN: 'Ca el a semnat cu dumneavoastra da` a... atunci cum a fost? A... Dumneavoastra ati semnat intai contractul cu el sau cum? Cu Unifarm?'

In momentul in care Ionescu Robert Constantin a intrebat despre cum imparte banii cu cei de la UNIFARM: 'Da` v-a spus cum isi imparte banii cu dumneavoastra, cum a zis? Cu Unifarm-ul, cum a zis?', Yousefi Jouybari Alireza a recunoscut ca Jaderian Andre i-a spus ca din banii pe care acesta din urma trebuia sa ii primeasca, o parte, al carei cuantum nu i-a fost precizat, urma sa ajunga la conducerea UNIFARM, fara insa a mentiona vreun nume:

'YOUSEFI JOUYBARI ALIREZA: A... A zis ca ce ia el... IONESCU ROBERT CONSTANTIN: Hm.

YOUSEFI JOUYBARI ALIREZA: Si el la randul lui trebuie sa-i imparta cu ceilalti. IONESCU ROBERT CONSTANTIN: Da' n-ati intrebat, care ceilalti de la UNIFARM? YOUSEFI JOUYBARI ALIREZA: Nu, nu, n-a vrut sa dea detalii. Si care cand

mergeam noi, cand am semnat noi contractul, a trebuit sa semnez dupa aceea cei de la

UNIFARM.

IONESCU ROBERT CONSTANTIN: Deci, cum s-a intamplat? V-a adus dumneavoastra, ati semnat...

YOUSEFI JOUYBARI ALIREZA: Am semnat contract... a zis ca el, dupa aia, a zis ca a doua zi, ne intalnim acolo.

IONESCU ROBERT CONSTANTIN: Unde?

YOUSEFI JOUYBARI ALIREZA: Langa strada aproape de UNIFARM, nu inauntru. IONESCU ROBERT CONSTANTIN: Ihm.

YOUSEFI JOUYBARI ALIREZA: Si merge la sefu' acolo vorbeste, stampileaza si vine el inapoi.

IONESCU ROBERT CONSTANTIN: Si asa a facut? YOUSEFI JOUYBARI ALIREZA: Da. Asa a facut. IONESCU ROBERT CONSTANTIN: Ihm.

YOUSEFI JOUYBARI ALIREZA: Deci, nici nu m-a lasat sa vin in contact direct cu ei. El a intrat acolo.

IONESCU ROBERT CONSTANTIN: Stai jos, stai jos!

YOUSEFI JOUYBARI ALIREZA: Zice:,'E un sistem care... cum sa spun...'. IONESCE ROBERT CONSTANTIN: Hm?

YOUSEFI JOUYBARI ALIREZA: 'Inchis, cum ar veni.'

IONESCU ROBERT CONSTANTIN: Un sistem inchis, asa v-a dat el de inteles. YOUSEFI JOUYBARI ALIREZA: Da. Asa a zis. Deci, n-a vrut sa... niciun caz sa vin in

contact cu ADRIAN IONEL sau cu altii de acolo.

IONESCU ROBERT CONSTANTIN:N-a vrut sa va puna in contact cu aia. YOUSEFI JOUYBARI ALIREZA: Nu, nu, nu.

IONESCU ROBERT CONSTANTIN: Da' el avea...

YOUSEFI JOUYBARI ALIREZA: El s-a intors, iar s-a intors acolo, iar a plecat inapoi si am vorbit..[neinteligibil]...

IONESCU ROBERT CONSTANTIN: Da' el, el avea a... relatia directa cu cei de la

UNIFARM?

YOUSEFI JOUYBARI ALIREZA: Cred ca da. IONESCU ROBERT CONSTANTIN: Cu cine de acolo? YOUSEFI JOUYBARI ALIREZA: Nu stiu!

IONESCU ROBERT CONSTANTIN: Ihm. YOUSEFI JOUYBARI ALIREZA: Nu stiu cu cine.

IONESCU ROBERT CONSTANTIN: Da' contractul vi l-a adus semnat inapoi de catre cine de la UNIFARM era?

YOUSEFI JOUYBARI ALIREZA: A, directorul general, unde scrie... IONESCU ROBERT CONSTANTIN: A, directorul general. YOUSEFI JOUYBARI ALIREZA: ADRIAN...

IONESCU ROBERT CONSTANTIN: ADRIAN IONEL. Ihm.

YOUSEFI JOUYBARI ALIREZA: Da. Ala e semnatura lui si pe asta o stiam. Acuma... IONESCU ROBERT CONSTANTIN: Bun, da'...

YOUSEFI JOUYBARI ALIREZA: Nu stiu cu cine a mai avut legaturi… (filele 275 –

312, vol. 3, DUP).

Cu ocazia discutiei purtate in data de 10.04.2020, in municipiul Bucuresti, la sediul SC AKYLE SECURYTI SRL, intre Ciulavu Simona si Jaderian Andre, cel din urma arata faptul ca Memet Turan este implicat in activitatea firmei, reafirmand ca Alireza Yousefi este doar o persoana interpusa: 'Multe discutii d-astea inutile. Minciuni... (...) din partea lui Memet (...) In fiecare zi cand ma... il sun, cand vorbesc cu el 'Maine rezolvam, iubitu`, maine nu stiu ce!' iubitu`! De unde dracu` iubitu`, atata iubitu` in sus, iubitu` in jos? (…) Si dupa aceea cand il sun a doua zi nu mai raspunde la telefoane...'

Cand martora Ciulavu Simona i-a spus lui Jaderian Andre ca Alireza Yousefi i-a comunicat ca nu a fost la sediul CN UNIFARM SA cand a fost semnat contractul, acesta i-a explicat ca Alireza Yousefi a fost la sediul UNIFARM, dar intr-adevar, nu a intrat in cladire si nu a discutat cu IONEL EUGEN ADRIAN intrucat acesta era plecat, contractul fiind semnat de alti reprezentanti ai institutiei. Cu toate acestea, Jaderian Andre, recunoaste fara echivoc, ca pentru obtinerea contractului, a discutat cu directorul general CN UNIFARM SA:

'ANDRE JADERIAN: Eu am dat ordin sa treaca bariera si sa intre in curte la

UNIFARM.

CIULAVU SIMONA: El asa a spus, ca nu a intrat niciodata si ca nu l-a vazut pe domnul

ADRIAN IONEL.

ANDRE JADERIAN: Pai, o sa... pai, da' pe domnul ADRIAN IONEL n-a vazut, corect! CIULAVU SIMONA: Da.

ANDRE JADERIAN: Pentru ca nici domnul ADRIAN IONEL atunci nu era acolo. CIULAVU SIMONA: Am inteles.

ANDRE JADERIAN: Si au semnat sa... fetele de la contabilitate contractul. CIULAVU SIMONA: Am inteles.

ANDRE JADERIAN: Ati inteles? Dar eu am urcat, am coborat de zece ori.

CIULAVU SIMONA: Dar dumneavoastra... Am inteles. Dar dumneavoastra cu

ADRIAN IONEL ati vorbit?

ANDRE JADERIAN: Cum?

CIULAVU SIMONA: Dumneavoastra ati vorbit cu ADRIAN IONEL, zic, sau cu fetele? ANDRE JADERIAN: Eu cu el am vorbit initial.

CIULAVU SIMONA: Am inteles.

ANDRE JADERIAN: Deci, toata chestia asta cu el am facut, bineinteles. Cine decida, altcineva in afara de ADRIAN?

CIULAVU SIMONA: Da, am inteles. Da.

ANDRE JADERIAN: Am si comunicarile cu...' (filele 217 – 272, vol. 3, DUP).

Desi succesiunea contactelor dintre inculpati si martorul Jaderian Andre, legate de incheierea contractului privind achizitiile de masti si combinezoane de protectie a fost retinuta in esenta in mod corect de catre prima instanta, concluzia privind existenta infractiunilor de luare de mita si complicitate la trafic de influenta a fost rezultatul unei interpretari eronate a probelor administrate in cauza si a avut la baza, intr-o proportie determinanta, declaratiile date de martorul Jaderian Andre, care este un martor denuntator.

Asa cum a retinut si Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 108/2020 din 25 februarie 2020, denuntatorii pot fi impartiti in doua grupe, dupa cum urmeaza: a) denuntatori care nu au niciun beneficiu din perspectiva tragerii lor la raspundere penala; b) denuntatori care au un beneficiu din perspectiva tragerii lor la raspundere penala. In acest context, Curtea a observat ca la nivelul majoritatii statelor europene exista reglementata o obligatie generala de a denunta savarsirea sau pregatirea savarsirii unor infractiuni. Aceasta poate fi reglementata ca o obligatie generala sau ca o obligatie expresa prevazuta pentru anumite categorii de persoane.

Curtea a distins doua situatii, dupa cum exista sau nu exista un interes in obtinerea unui beneficiu din perspectiva tragerii acestora la raspundere penala. Astfel, in cazul in care denuntatorul nu are niciun beneficiu din perspectiva tragerii sale la raspundere penala, declaratia sa data in calitate de martor este comparabila, din perspectiva procesuala, cu declaratia oricarui alt martor, beneficiind de acelasi tratament. In cazul in care denuntatorul are un beneficiu din perspectiva tragerii sale la raspundere penala, fiind interesat de satisfacerea propriilor interese, apare ca, din aceasta perspectiva, pozitia sa se aseamana intr-o oarecare masura cu cea a persoanei vatamate, a partii civile si a partii responsabile civilmente. Referitor la acestia din urma s-a precizat ca, fiind interesati in proces, acestia actioneaza pentru apararea intereselor lor legitime; ca urmare, declaratiile lor in legatura cu cauza in care au calitate procesuala principala sunt, de principiu, concentrate in sustinerea pozitiei pe care o au, ceea ce ii poate determina sa faca declaratii necorespunzatoare adevarului.

Desi organele de urmarire penala au intocmit un proces-verbal de sesizare din oficiu, la dosar se afla si denuntul formulat de Jaderian Andre (filele 12-16 vol.I d.u.p.), facut in conditiile in care acesta era cercetat pentru infractiunea de trafic de influenta.

In raport de aceste imprejurari, hotararea de condamnare nu se poate intemeia in mod determinant pe declaratiile martorului denuntator Jaderian Andre, care de altfel a incheiat un acord de recunoastere a vinovatiei cu Ministerul Public si cu privire la a carui credibilitate exista serioase indoieli. De altfel, la momentul la care a formulat denuntul, la data de 19.05.2020, martorul era interesat in a-si imbunatati situatia juridica, deoarece avea deja calitatea de suspect pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta, fiind cercetat de catre Directia Nationala Anticoruptie. Astfel, prin ordonanta din data de 22.04.2020 se dispusese efectuarea in continuare a urmarii penale fata de suspectul Andre Jaderian, pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta prev. de art. 291 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Trimiterea in judecata a inculpatului Ionel Eugen-Adrian si condamnarea pronuntata de prima instanta pentru infractiunile de luare de mita si complicitate la trafic de influenta s-au bazat in mod determinant pe continutul unor discutii care au fost relatate de catre martorul denuntator, ale carui declaratii nu sunt insa sustinute de nicio alta proba administrata in cauza.

Retinand aceste aspecte, Curtea apreciaza ca probele administrate nu sunt suficiente pentru a fundamenta o solutie de condamnare pentru infractiunea de luare de mita, intrucat din actele dosarului nu rezulta ca inculpatul ar fi pretins vreo suma de bani in imprejurarile descrise prin rechizitoriu.

Continutul unei discutii despre pretinsa luare de mita, la care nu a asistat nicio alta persoana, relatata de martor, dar negata de inculpat, coroborat cu emoticonul 'de confirmare' trimis de inculpat sunt insuficiente pentru a fundamenta o solutie de condamnare in cauza de fata.

Apelativul 'bro' nu poate fi considerat ca reflectand o legatura de prietenie, ci pare folosit in raport de apartenenta ambilor la masonerie.

Nu exista probe ca inainte de perioada avuta in vedere in rechizitoriu inculpatul se cunostea personal cu martorul Jaderian Andre, ca acestia s-ar fi intalnit, ar fi avut vreo relatie de prietenie sau afacere cu acesta.

Desi reale, sustinerile Ministerului Public in sensul ca intalnirile legate de incheierea contractului nu au avut loc la sediul Unifarm (de altfel, in conditiile in care acest lucru nu era obligatoriu) si ca nu s-ar fi efectuat verificari privind situatia firmei care aducea in tara produsele solicitate, in contextul deosebit legat de necesitatea asigurarii unor echipamente de protectie pentru cetatenii Romaniei la momentul martie 2020, imprejurarile mentionate nu prezinta nicio relevanta din perspectiva acuzatiilor aduse inculpatului.

Criticile apelantului sunt fondate, in contextul in care din declaratiile constante ale martorului Memet Turan, rezulta ca acesta se intelesese verbal cu Jaderian Andre inainte de semnarea contractului de achizitie ca profitul sa fie impartit in mod egal in trei parti, intre Jaderian Andre (intermediar), Memet Turan (furnizor) si Yousefi Jouybari Alireza. Conform declaratiilor martorului Memet Turan, acesta nu a avut nicio intelegere cu Jaderian Andre referitor la remiterea vreunei mite sau cu privire la o eventuala pretindere a vreunei sume de bani de catre directorul Unifarm, ulterior facand precizarea ca Jaderian Andre i-a cerut suma de 30.000 euro, pe care acesta a cheltuit-o in interes personal.

De altfel, nu este verosimil ca la momentul pretinderii presupusei sume sa nu fi existat vreo intelegere cu privire la modalitatea de remitere a acesteia, in conditiile in care nici dupa semnarea contractului nu au existat discutii sau propuneri legate de modalitatea de remitere a vreunei sume de bani. Totul se rezuma, potrivit acuzarii, la existenta unor discutii confirmate doar de martorul denuntator, care, asa cum s-a aratat, era o persoana interesata in cauza.

De asemenea, in declaratia data in fata instantei de apel la termenul din 20.12.2022, martorul a aratat ca nu l-a informat pe inculpat despre acceptul lui Memet de a plati pretinsa mita, ca i-a adus la cunostinta inculpatului pozitia sa fata de BSG sau Unifarm, ca nu isi mai aminteste despre discutia cu Memet Turan in acest sens, a sustinut ca inculpatul nu l-a intrebat despre aceasta mita (sau dupa parerea sa doar indirect, prin Ghenciu Adrian, care facea parte din aceeasi fratie), ca nu mai era o alta persoana de fata si ca nu isi mai aminteste daca lucrurile au stat asa cum s-a consemnat in denunt, in sensul ca i-ar fi cerut lui Memet Turan suma de 30000 euro pentru a-i da mai departe.

Avand in vedere contradictiile intre propriile declaratii ale martorului si caracterul vag al declaratiei date in apel, Curtea apreciaza ca nu se poate stabili, dincolo de orice indoiala rezonabila, existenta vreunei pretinderi a unor sume de bani din partea inculpatului Ionel Eugen-Adrian in modalitatea descrisa in rechizitoriu si nici un ajutor in comiterea infractiunii de trafic de influenta.

In plus, la evaluarea fortei probante a declaratiilor martorului, Curtea are in vedere si concluziile raportului de constatare criminalistica nr.251.019 din 05.06.2020 (filele 189-195 vol.33 d.u.p.), in concret neputand fi stabilita o concluzie de certitudine privind comportamentul simulat al martorului, in urma raspunsurilor date de catre acesta la intrebarile relevante, cu ocazia testarii poligraf.

Curtea retine asadar ca declaratiile martorului sunt insuficiente pentru a conduce la concluzia realitatii continutului discutiilor cu inculpatul. De altfel, desi in declaratia data in fata primei instante la termenul din 16.04.2021 (filele 204-207 vol.1), Jaderian Andre arata ca ar fi transmis pretentiile materiale ale inculpatului Ionel Eugen-Adrian catre Memet Turan ('am luat legatura cu Memet, i-am comunicat de aspectele cu banii, de acel comision, respectiv de 2,5 euro/bucata combinezon si 10.000 euro pentru masti'), aceasta sustinere nu se coroboreaza cu declaratia martorului Memet Turan, data in fata instantei de fond la termenul din 11.06.2021, in care, la intrebarea daca a avut discutii cu Jaderian despre vreo suma de bani solicitata de directorul general Unifarm in legatura cu contractul, a raspuns ca nu a vorbit despre vreo suma si nu avea nevoie de 'spaga' pentru a-si vinde marfa.

Totodata, Memet Turan declara ca 'Nu stiu daca Jaderian a dat sau nu a dat spaga la UNIFARM. Nu am vazut asa ceva si nici in prezenta mea nu a purtat astfel de discutii cu vreo persoana referitoare la spaga, tot ceea am aratat sunt relatarile lui Jaderian. Nu am avut discutii cu Jaderian referitoare la modul in care va da spaga la UNIFARM' (fila 165, vol.2).

Referitor la infractiunea de complicitate la trafic de influenta, instanta de control judiciar apreciaza ca nu se poate retine teza ca inculpatul l-ar fi ajutat pe Jaderian Andre sa pretinda suma prevazuta in contractul de intermediere, prin acceptarea negocierii clauzelor contractului si a pretului echipamentelor de protectie, semnarea contractului, a anexelor si a procesului verbal, fara a solicita prezenta reprezentantul legal al societatii.

Considerentele expuse anterior cu privire la evaluarea declaratiilor martorului sunt valabile si in ceea ce priveste aceasta infractiune.

Totodata, nu se poate retine ca acesta l-ar fi ajutat in aceasta modalitate pe Jaderian Andre sa pretinda un procent din valoarea contractului sau ca ar fi cunoscut intelegerea existenta intre Jaderian Andre si reprezentantii SC BSG BUSINESS SELECT SRL, pentru a crea convingerea acestora in sensul ca Jaderian Andre are influenta asupra functionarilor din CN UNIFARM SA (printre care se afla chiar inculpatul) si ca ii va determina pe acestia sa incheie contractul.

Cu exceptia declaratiei martorului Jaderian Andre, nu exista nicio proba ca inainte sau concomitent cu semnarea contractului, inculpatul Ionel-Eugen Adrian ar fi cunoscut calitatea de intermediar a lui Jaderian Andre sau continutul contractului de intermediere.

De altfel, nici din analiza comunicarilor purtate prin intermediul aplicatiei WhatsApp intre martorul Jaderian Andre si inculpatul Ionel-Eugen Adrian nu rezulta ca acesta din urma cunostea calitatea de intermediar a martorului.

Din probele administrate in cauza, rezulta cu certitudine ca aceasta calitate de intermediar a numitului Jaderian Andre era cunoscuta doar de reprezentantii SC BSG BUSINESS SELECT SRL, respectiv Memet Turan si Yousefi Jouybari Alireza, nefiind aspecte cunoscute de inculpat.

Curtea retine si declaratiile martorului Jaderian Andre prin care arata ca s-a intalnit cu inculpatul si 'am discutat cu acesta, spunandu-i ca am posibilitatea sa furnizez 12 milioane masti (s.n.), Adrian Ionel spunandu-mi ca poate achizitiona in prima faza 3 milioane de masti la un pret de 2/lei bucata', iar in aceeasi seara au avut o discutie referitoare la combinezoanele de protectie, 'eu spunandu-i ca am posibilitatea sa le ofer la pretul de 2,5 euro, Adrian Ionel fiind de acord sa plateasca 85 lei pentru o bucata' (fila 11 vol.31 d.u.p.).

In aceasta declaratie, data in cursul urmaririi penale (contrar declaratiei date in apel), nu se face vreo referire la faptul ca Jaderian Andre ar fi actionat ca intermediar, ci reiese ca actiona in nume propriu, astfel incat nu poate fi sustinuta ideea ca inculpatul ar fi avut reprezentarea faptului ca negocia cu un intermediar, ci dimpotriva, cu o persoana care administra in fapt societatea si pe care o controla.

Conform acuzatiei, s-a retinut ca prin modalitatea prin care a actionat, inculpatul l-ar fi ajutat pe Jaderian Andre sa creeze convingerea reprezentantilor SC BSG Business Select SRL ca are influenta asupra functionarilor din CN UNIFARM SA, insa nu rezulta ca martorul i-ar fi solicitat sprijinul inculpatului in acest sens, nu rezulta acceptul inculpatului de a-l sprijini pe martor in activitatea de traficare de influenta sau metodele convenite pentru sprijinirea acestuia, neexistand nicio intelegere privind traficarea influentei.

Criticile apelantului sunt de asemenea fondate in privinta argumentului ca din declaratii rezulta ca modalitatea de impartire a profitului a fost preexistenta semnarii contractului iar acesta putea fi incheiat si in lipsa traficantului de influenta, neexplicandu-se de ce inculpatul nu ar fi acceptat sa negocieze clauzele contractuale cu administratorul statutar al SC BSG Business Select SRL.

Astfel, fapta nu exista, intrucat nu rezulta ca inculpatul Ionel Eugen-Adrian a inlesnit sau ajutat la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, neexistand elementul material al infractiunii.

Potrivit legii, pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public si care promite ca il va determina pe acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri, constituie infractiunea de trafic de influenta.

Faptul ca Jaderian Andre a fost condamnat (n.r. la 3 ani de inchisoare cu suspendare) sub aspectul savarsirii infractiunii de trafic de influenta prin sentinta penala nr. 1363/F/16.11.2020, pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia I Penala in dosarul nr. 25899/3/2020, ramasa definitiva (n.r. acord de recunoastere a vinovatiei, ramas definitiv prin neatacare), nu justifica retinerea existentei complicitatii la aceasta infractiune, in prezenta cauza.

Curtea retine ca prezumtia de nevinovatie prevazuta de 4 Cod procedura penala consta in aceea ca orice persoana este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei printr-o hotarare penala definitiva. Totodata, art. 6 pct. 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului statueaza ca orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata pana ce vinovatia sa va fi legal stabilita.

Prezumtia de nevinovatie trebuie analizata prin prisma incidentei a doua principii fundamentale: cel al aprecierii probelor administrate in scopul aflarii adevarului si principiul in dubio pro reo ( indoiala profita inculpatului).

Astfel, art. 103 alin. 1 Cod procedura penala stabileste ca probele nu au valoare dinainte stabilita si sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare in urma evaluarii tuturor probelor administrate in cauza.

De asemenea, se retine ca inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si nu este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia, iar potrivit art. 103 alin. 2 teza a II-a Cod procedura penala, condamnarea se dispune doar atunci cand instanta are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala rezonabila.

Pentru aceste motive, Curtea va dispune achitarea inculpatului pentru ambele infractiuni, in temeiul art.16 alin.1 lit.a Cod procedura penala.

Infractiunea de folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane

Inculpatul Ionel Eugen-Adrian este acuzat ca, in calitate de membru si presedinte al Consiliului de Administratie al Companiei Nationale Unifarm SA, in exercitarea atributiilor de serviciu, a votat in cadrul sedintei din aceeasi data, numirea sa in calitate de director general al CN UNIFARM SA, a emis si a semnat Decizia nr. 46 din 06.06.2016, in urma careia a obtinut venituri nete in cuantum de 498.722 lei.

La termenul din 01.02.2023, inculpatul a aratat ca solicita continuarea procesului penal in ipoteza in care s-ar constata intervenita prescriptia raspunderii penale pentru aceasta infractiune.

Curtea retine ca la data de 25.08.2015 (stampila aplicata pe inscris mentionand eronat anul 2016) a fost inregistrat la CN 'Unifarm' – S.A., sub nr. 1190, mandatul special prin care Ion Maranda, membru in Consiliului de Administratie al Companiei Nationale Unifarm SA, il mandateaza pe dl. Adrian Eugen Ionel – membru in Consiliul de Administratie al Companiei Nationale Unifarm SA, sa il reprezinte si sa voteze pentru toate punctele analizate in cadrul sedintelor de CA ce vor urma. Totodata, il mandateaza sa semneze in numele sau si pentru el orice document, pentru orice suma cuvenita, dar fara a se limita la acest tip de document, semnand in acest sens – fila 273 vol.7 d.u.p.

Prin decizia nr. 36/04.09.2015 (fila 124 vol.32 d.u.p.), Consiliul de administratie al companiei decide ca, incepand cu data de 04.09.2015, contractul de mandat al Directorului General al Companiei Nationale UNIFARM SA, dl. Adrian Eugen Ionel, se suspenda, acesta urmand sa preia cu aceeasi data pozitia de presedinte al Consiliului de Administratie. Potrivit art. 2 din aceeasi decizie, incepand cu data de 04.09.2015, dl. Ion Maranda este ales de catre membrii Consiliului de Administratie al Companiei Nationale Unifarm SA in functia de Director General al companiei; incepand cu aceeasi data, dl. Ion Maranda va indeplini functia de membru al Consiliului de Administratie al Companiei Nationale Unifarm SA, functia de Presedinte al Consiliului de Administratie fiind ocupata incepand cu aceeasi data de catre dl. Adrian Eugen Ionel.

Conform procesului verbal al sedintei Consiliului de Administratie al CN UNIFARM SA din data de 06.06.2016, membrii Consiliului de Administratie al CN UNIFARM SA au hotarat, la punctul 2, ca incepand cu data de 14.07.2016, se numeste in functia de Director General dl. Ionel Eugen Adrian, acesta ramanand membru CA, conform OUG 109, cu mandat pentru patru ani, preluand integral drepturile si obligatiile predecesorului sau, dl. Ion Maranda Ion. Acesta revine in CA, ales pe pozitia de Presedinte Ca incepand cu data de 14.07.2016. Procesul verbal al sedintei a fost semnat de membrii Ghenciu Adrian, IONEL EUGEN ADRIAN si Ion Maranda, prin mandatarul Ionel Eugen Adrian.

Prin decizia nr. 46/06.06.2016, Consiliul de Administratie al CN Unifarm SA a decis la art. 2 ca incepand cu data de 14.07.2016 se numeste in functia de Director General, cu un mandat de 4 ani, pana la data de 14.07.2020, dl. Ionel Eugen Adrian, conform prevederilor art. 9 alin. 2 din OUG 109/2011, modificata si republicata. Planul de administrare al companiei asumat de catre Directorul general este acelasi cu planul de administrare asumat de catre Consiliul de Administratie, in functie de competente. Incepand cu aceeasi data, cu un mandat pentru 4 ani, este ales in functia de Presedinte al Consiliul de Administratie, dl. Ion Maranda (fila 315 vol.7 d.u.p.).

La data de 06.06.2016, a fost emisa Decizia 461 prin care se decide 'incepand cu data de 14.07.2016, dl. Ionel Eugen Adrian, numit in functia de Director General conform prevederilor art. 9 alin. 2 din OUG 109/2011 modificata si republicata, isi reia activitatea in baza contractului de mandat nr. 269/28.01.20, valabil pana la data de 01.11.2016. Incepand cu data de 14.07.2016, inceteaza suspendarea acestui contract de mandat pronuntata prin Decizia nr. 36/04.09.2015' (fila 128, vol.32 d.u.p.).

Asa cum rezulta din procesul verbal al sedintei din 06.06.2016, la acea sedinta nu s-au pus in discutie aspectele continute de decizia nr. 461/06.06.2016, care de altfel reprezinta un caz singular in cronologia numerelor acordate deciziilor Consiliului de administratie al CN UNIFARM SA.

Asadar, prima instanta a retinut in mod intemeiat ca la data de 06.06.2016, inculpatul Ionel Eugen-Adrian avea calitatea de membru al Consiliului de Administratie al CN UNIFARM SA si ocupa functia de presedinte al Consiliului de Administratie. Din aceasta pozitie, inculpatul a decis, alaturi de celalalt membru al Consiliului de Administratie, Ghenciu Adrian, dar si pentru Ion Maranda, prin mandat, numirea sa in functia de director general al aceleiasi companii.

In aceste conditii, inculpatul a actionat in sensul numirii sale in functia de director general al CN UNIFARM SA.

Conform art. 35 alin. 3 din Ordonanta de Urgenta nr. 109/2011 din 30 noiembrie 2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice, presedintele consiliului de administratie al societatii nu poate fi numit si director general.

Totodata, prin adresa nr. 8641/25.05.2020, CN UNIFARM SA a comunicat faptul ca in perioada 14.07.2016 – 25.05.2020, inculpatul Ionel Eugen-Adrian a obtinut venituri nete in valoare de 498.722 lei, in functia de director general.

In aceste conditii, solicitarea de achitare a inculpatului nu este intemeiata, insa pentru aceasta infractiune a intervenit prescriptia raspunderii penale.

Curtea retine ca, potrivit art.154 alin.2 Cod penal, termenele de prescriptie incep sa curga de la data savarsirii infractiunii.

Prin Decizia nr.358/2022 (publicata in Monitorul Oficial nr.565 din data de 09 iunie 2022), Curtea Constitutionala a statuat ca dispozitiile art.155 alin.1 din Codul penal sunt neconstitutionale, aratand, in considerentele acesteia, pe de o parte, ca, pe perioada cuprinsa intre data publicarii Deciziei nr.297/2018 (25 iunie 2018) si pana la intrarea in vigoare a unui act normativ care sa clarifice norma respectiva, prin reglementarea expresa a cazurilor apte sa intrerupa cursul termenului prescriptiei raspunderii penale (fapt realizat prin OUG nr.71/2022, publicata in Monitorul Oficial nr.531 din data de 30 mai 2022), fondul activ al legislatiei nu contine vreun caz care sa permita intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale (parag.73), iar, pe de alta parte, ca ratiunea care a stat la baza pronuntarii Deciziei nr.297/2018 nu a fost inlaturarea termenelor de prescriptie a raspunderii penale sau inlaturarea institutiei intreruperii cursului acestor termene, ci alinierea dispozitiilor art.155 alin.1 din Codul penal la exigentele constitutionale, astfel ca termenele de prescriptie generala reglementate in art.154 din acelasi cod nu sunt afectate de deciziile Curtii Constitutionale (parag.74).

Decizia nr.358/26.05.2022 pronuntata de Curtea Constitutionala are drept efect direct lipsirea de forta juridica a prescriptiei speciale, cu consecinta revenirii la termenul general, reglementat de art.154 Cod penal, care nu poate fi prelungit, insa poate fi afectat de cauze de suspendare.

Prin Decizia nr.67/2022 din 25 octombrie 2022, publicata in Monitorul Oficial nr. 1141 din 28 noiembrie 2022, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a admis sesizarile formulate de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a II-a penala in dosarele nr. 1.341/1/2022 (pct. I.1), nr. 1.344/1/2022 (pct. IV.1.1), nr. 1.346/1/2022 (pct. IV.2.1), nr. 1.348/1/2022 (pct. IV.3.1), nr. 1.396/1/2022 (pct. IV.4) si nr. 1.495/1/2022 (pct. IV.10.2), respectiv Curtea de Apel Brasov – Sectia penala in Dosarul nr. 1.465/1/2022 (pct. IV.7.1), si a stabilit ca: “Normele referitoare la intreruperea cursului prescriptiei sunt norme de drept penal material (substantial) supuse din perspectiva aplicarii lor in timp principiului activitatii legii penale prevazut de art. 3 din Codul penal, cu exceptia dispozitiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevazut de art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, si art. 5 din Codul penal'. (...)

In consecinta, in raport cu criteriile aratate, dispozitiile art. 155 alin. (1) din Codul penal, in forma in vigoare anterioara Deciziei Curtii Constitutionale nr. 297/2018, constituie o norma de drept penal material, iar nu o norma de procedura penala. (...)

In ceea ce priveste solicitarea Ministerului Public de a nu se da eficienta deciziilor Curtii Constitutionale si ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie in materie de prescriptie si de a se da prioritate dreptului comunitar, aceasta nu poate fi primita. (…)

In raport de considerentele expuse mai sus, instanta de apel apreciaza ca principiul legalitatii, in al carui domeniu de aplicare intra si institutia prescriptiei raspunderii penale, impune instantei nationale sa aplice legislatia nationala in forma existenta ca urmare a deciziilor Curtii Constitutionale a Romaniei pronuntate in materia prescriptiei raspunderii penale si nu se pune problema lasarii neaplicate a acestor decizii, asa cum a solicitat Ministerul Public cu prilejul dezbaterilor. Mai mult, trebuie subliniat faptul ca, in prezenta cauza, infractiunea de care este acuzat inculpatul nu este una care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene sau o infractiune de coruptie la nivel inalt, ci se retine incidenta dispozitiilor art.301 Cod penal, inclusa de legiuitor in cadrul infractiunilor de serviciu.

In consecinta, instanta de apel constata ca termenul de prescriptie a raspunderii penale este de 5 ani, conform art.154 alin.1 lit.d Cod penal, si curge incepand cu data de 06.06.2016, astfel incat acesta s-a implinit la data de 05.06.2021.

Infractiunea de fals intelectual/instigare la fals intelectual

In sarcina inculpatului Ionel Eugen-Adrian s-a retinut ca, din functia pe care o ocupa, a determinat-o pe numita Radu Maria-Lizica-Daniela, sef serviciu comercial, sa ateste in mod nereal pe contractul de vanzare cumparare nr. 4424/03.03.2020, anexa 1 si anexa 2, procesul verbal de negociere nr. 4491/03.03.2020, data de 03.03.2020, in conditiile in care nu in acea zi au fost redactate, incheiate si semnate inscrisurile si sa ateste in procesul verbal de negociere sus mentionat ca negocierea s-a efectuat cu reprezentantul SC BSG Business Select SRL, Yousefi Jouybari Alireza, in situatia in care acest fapt nu s-a intamplat in realitate.

In sarcina inculpatei Radu Maria-Lizica-Daniela s-a retinut ca, in exercitarea atributiilor de serviciu, sef serviciu comercial la Unifarm S.A. si in baza deciziei prin care fusese autorizata sa semneze in numele directorului general al CN Unifarm, a atestat in mod nereal pe contractul de vanzare cumparare nr. 4424/03.03.2020, anexa 1 si anexa 2, procesul verbal de negociere nr. 4491/03.03.2020, data de 03.03.2020, in conditiile in care nu in acea zi au fost redactate, incheiate si semnate inscrisurile si a atestat, in procesul verbal de negociere sus mentionat, ca negocierea s-a efectuat cu reprezentantul SC BSG Business Select SRL, Yousefi Jouybari Alireza, in conditiile in care acest fapt nu s-a intamplat in realitate.

Conform art.321 alin. (1) Cod penal, falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia, de catre un functionar public aflat in exercitarea atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului ori prin omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani.

Curtea retine ca din probele administrate in cauza rezulta, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca faptele retinute in sarcina inculpatilor exista si au fost savarsire de acestia. Nu pot fi retinute nici apararile in sensul ca imprejurarile necorespunzatoare adevarului nu ar fi fost apte sa produca consecinte juridice si nici nu este incidenta cauza justificativa prevazuta de art.21 Cod penal (in privinta inculpatei Radu).

Prima instanta a retinut in mod judicios situatia de fapt sub acest aspect, coroborand inscrisurile aflate la dosarul cauzei, continutul comunicarilor, declaratiile martorilor Yousefi Joubari Alireza, Memet Turan, Servici Mariana, Vasilescu Bianca Mihaela, precum si declaratiile inculpatilor.

La data de 05.03.2020, in intervalul 10:44 – 11:06, inculpata Radu Maria-Lizica-Daniela i-a transmis inculpatului Ionel Eugen-Adrian urmatoarele mesaje: 'A venit dnul Andree / Cel cu mastile / Am semnat contractul in original/ 3000000 masti / 250000 combinezoane', la aceste mesaje Ionel Eugen-Adrian raspunzand, in intervalul 11:06 – 11:07, 'Su0er / Schimbari prima pagina / Sa scrie doar pe calculator datele / Faceti p vb de negociere / Cu data de alaltaieri'.

La ora 11:07, Radu Maria-Lizica-Daniela si-a dat acceptul, trimitand mesajul 'Bun'.

La ora 11:49, i-a transmis lui Ionel Eugen-Adrian o imagine a procesului verbal de negociere nr. 4291/03.03.2020 si mesajul 'E ok asa', la ora 11:56 primind acceptul acestuia: 'Da'.

Totodata, Yousefi Jouybari Alireza, audiat in calitate de suspect, in cursul urmaririi penale, la data de 22.04.2020 a declarat: 'Am fost sunat de catre Andre Jaderian care mi- a cerut sa ne intalnim a doua zi in apropierea unui spital, respectiv Spitalul Elias, din cate imi dau seama. Am mers cu un prieten care a mers cu autoturismul sau … In acelasi loc era parcata si masina lui Andre Jaderian, intalnindu-ma cu acesta in autoturismul sau. Acesta mi-a cerut sa asteptam in masina cu care venisem si a plecat cu contractul pentru a fi semnat de conducerea UNIFARM. In timp ce il astepta, am fost sunat de Andre Jaderian si mi-a cerut sa semnez si sa stampilez toate foile din contract, intrucat prima data omisesem sa semnez si sa stampilez pe o parte din ele', la fel declarand si in fata instantei: '… m-a sunat Memet Turan si mi-a spus ca trebuie sa ne intalnim cu Jaderian, care merge la birou la UNIFARM, pentru a semna si stampila contractul. La data de 03.03.2020 am semnat contractele la benzinarie, iar la data de 04 sau 5 martie am plecat cu Metin Yougul sa ma intalnesc cu Jaderian care urma sa semneze actele la UNIFARM. Ne-am intalnit in zona Spitalului Elias cu Jaderian, spunandu-ni-se ca sediul UNIFARM este in apropiere, am ramas cu Metin acolo, cat Jaderian a ramas la UNIFARM, s-a intors si a trebuit sa mai semnez niste acte… la un moment dat, ne-a sunat Jaderian si ne-a spus sa ne deplasam cu masina in curtea UNIFARM, pentru ca un document nu a fost semnat si stampilat, spunandu-ne totodata sa il asteptam in curtea UNIFARM pentru ca el va cobori, lucru care s-a si intamplat. Dupa ce am semnat contractele si le-am stampilat, eu am plecat'.

In acelasi sens este si declaratia martorului Memet Turan data in cursul urmaririi penale, in calitate de suspect, la data de 09.07.2020: 'Fac precizarea ca dl. Yousefi Jouybari Alireza nu a discutat cu cei de la CN UNIFARM SA niciodata pentru contractul privind materialele de protectie, singura legatura cu CN UNIFARM SA era Andre Jaderian, iar cu ocazia cercetarii judecatoresti a declarat: 'Alireza mi-a spus ca nu s-a intalnit niciodata cu conducerea UNIFARM pentru ca Jaderian era cel care se intalnea cu conducerea UNIFARM si ii aducea contractul'.

Semnarea contractului, anexei si procesului verbal de negociere, in data de 05.03.2020, este probat si de inregistrarile ambientale efectuate in cauza. De asemenea, toate actele in legatura cu CN Unifarm SA nu au fost semnate la sediul companiei, fiind aduse si puse la dispozitie de Jaderian Andre.

Lipsa reprezentantului legal al SC BSG Business Select SRL la semnarea contractului, anexelor si a procesului verbal de negociere a fost confirmata si de martora Vasilescu Bianca Mihaela, care a spus ca Jaderian Andre a facut mai multe drumuri in curtea companiei, avand asupra sa mai multe inscrisuri, dupa fiecare revenire mergand la Radu Maria Lizica Daniela. Cu ocazia audierii in fata instantei, a declarat: 'Nu cunosc cine a semnat contractul din partea firmei furnizoare a mastilor. L-am vazut pe Jaderian o singura data. O singura data s-a prezentat la sediul firmei atunci cand cobora cu documentele. Din cate imi amintesc Jaderian a purtat discutii cu doamna Radu. Nu-mi aduc aminte ce a discutat cu aceasta'.

Din continutul procesului verbal de negociere nr. 2491/03.03.2020, rezulta ca la data respectiva a avut loc o negociere intre administratorul Yousefi Jouybari Alireza si reprezentantul CN UNIFARM SA, inculpata Radu Maria-Lizica-Daniela, a tarifului pentru 'masca chirurgicala de protectie cu 3 straturi', care a fost stabilit la 2 lei plus TVA si 'combinezon de protectie TP63, cod 1967 cat. III', care a fost stabilit la 84,5 lei plus TVA.

Din probele administrate, a rezultat asadar ca la data de 03.03.2020 inca nu era stabilita achizitia combinezoanelor de protectie, aceasta avand loc la data de 04.03.2020, iar la acea data administratorul SC BSG Business Select SRL nu a fost prezent in sediul CN UNIFARM SA.

Mai mult, pretul a fost stabilit de directorul Ionel Eugen-Adrian impreuna cu Jaderian Andre, procesul verbal avand un caracter nereal, atat in ceea ce priveste data intocmirii, cat si locul unde a fost semnat.

Totodata, anexa 2 la contractul nr. 4424, datata 03.03.2020, nu a fost semnata la acea data, intrucat in data de 04.03.2020 discutiile dintre Jaderian Andre si Ionel Eugen-Adrian releva ca acestia inca negociau asupra cantitatii si a pretului, anexa 2 fiind intocmita la data de 04.03.2020.

Mai mult, aplicarea vizei de CFP la data de 05.03.2020 sustine teza probatorie potrivit careia anexa nu a fost incheiata in data de 03.03.2020, viza CFP aplicandu-se de functionarul desemnat, pe un proiect de act, iar nu dupa semnarea actului de persoanele autorizate.

In aceeasi situatie se regasesc si contractul nr. 4424/03.03.2020 si anexele la acest contract, in sensul ca data trecuta pe acele inscrisuri nu este conforma cu realitatea, atestand in mod nereal ca a fost incheiata la acea data, iar in ceea ce priveste prezenta lui Yousefi Jouybari Alireza in biroul de la CN Unifarm SA pentru semnare, nicio proba administrata nu a indicat faptul ca acesta ar fi semnat aceste inscrisuri in prezenta reprezentantului companiei.

De asemenea, si aceste inscrisuri poarta viza CFP si data de 05.03.2020 ca data a aplicarii ei, ceea ce arata ca acestea nu au fost semnate in data mentionata pe contract.

De altfel, la data de 22.07.2020, fiind audiata in calitate de inculpata, Radu Maria- Lizica-Daniela a declarat ca: 'Cu certitudine contractul nu a fost semnat pe data de 03.03.2020, nici procesul verbal de negociere, acestea fiind semnate in aceeasi data, respectiv foarte posibil pe data de 05.03.2020. Am convingerea ca acest contract a fost semnat pe 05.03.2020 intrucat poarta viza de control financiar preventiv pe data de 05.03.2020' (fila 13, vol.30 d.u.p.).

In ceea ce priveste absenta reprezentantului SC BSG Business Select SRL la semnarea contractului, cu aceeasi ocazie, in cursul urmaririi penale, inculpata a declarat: 'Eu am semnat acel proces verbal de negociere si contractul avand in vedere faptul ca in acel moment directorul general al CN Unifarm SA nu se afla in unitate. Dupa modificarea contractului si semnarea contractului de catre mine si restul reprezentantilor CN Unifarm SA, stiu ca Andre Jaderian a mers cu contractul sa il semneze administratorul statutar al societatii pentru ca acesta nu era in birou cu noi, fiind in apropiere. Acesta era foarte suparat de faptul ca a trebuit modificat contractul trebuia sa faca mai multe drumuri (sapte). Stiu ca acesta s-a intors cu procesul verbal de negociere si contractul semnat'.

Elementul material al laturii obiective a infractiunii de fals intelectual se prezinta sub modalitatea falsificarii unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia – prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului.

De asemenea, se impune precizarea ca mandatul in baza careia actiona inculpata Radu Maria-Lizica-Daniela si indicatiile primite din partea inculpatului Ionel Eugen-Adrian legate de modalitatea intocmirii inscrisurilor nu sunt suficiente pentru retinerea dispozitiilor art.21 alin.2 Cod penal, prin functia detinuta inculpata avand reprezentarea faptului ca solicitarile coinculpatului vizau aspecte care erau vadit ilegale.

Contractul de vanzare-cumparare nr. 4424/03.03.2020, anexele 1 si 2 la acest contract si procesul verbal de negociere nr. 4291/03.03.2020 au fost falsificate, cu privire la data, pentru ca la data de 04.03.2020 au fost emise facturile de catre SC BSG Business Select SRL. Or, facturile trebuia sa para ca au fost emise in baza contractului de vanzare-cumparare, iar contractul de vanzare-cumparare incheiat dupa negociere. Asadar, dupa incheierea contractului de negociere.

In ceea ce priveste individualizarea pedepselor, Curtea va constata criticile Ministerului Public ca fiind nefondate, in conditiile in care s-au dispus solutii de achitare cu privire la toate infractiunile, mai putin cele de fals intelectual / instigare la fals intelectual.

De asemenea, in aceste conditii raman fara obiect motivele de apel constand modalitatea de contopire a pedepselor sau neconcordantele cu privire la pedepsele complementare / accesorii.

Referitor la pedeapsa care va fi stabilita pentru inculpatul Ionel Eugen-Adrian sub aspectul savarsirii infractiunii de instigare la fals intelectual, respectiv pedeapsa care va fi stabilita pentru inculpata Radu Maria-Lizica-Daniela sub aspectul savarsirii infractiunii de fals intelectual, Curtea apreciaza ca instanta de fond a individualizat in mod temeinic aceste pedepse la 1 an de inchisoare pentru fiecare inculpat, respectiv minimul legal.

Curtea are in vedere criteriile inscrise in art.74 Cod penal, respectiv gravitatea concreta a infractiunilor savarsite, imprejurarile si modul de comitere a acestora, natura si gravitatea rezultatului produs, motivul savarsirii infractiunilor si scopul urmarit, conduita dupa savarsirea infractiunilor si in cursul procesului penal, nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala a inculpatilor.

Pedeapsa, ca masura de constrangere, are pe langa scopul sau represiv si un scop de exemplaritate concretizata in dezaprobarea legala si juridica atat in ceea ce priveste fapta penala savarsita, cat si in ceea ce priveste comportarea faptuitorului. Pe de alta parte, pedeapsa trebuie sa fie individualizata in asa fel incat inculpatul sa se convinga de respectarea legii penale iar pe viitor sa nu mai savarseasca alte fapte prevazute de legea penala. Pentru a- si indeplini functiile care ii sunt atribuite in vederea realizarii scopului sau legal, pedeapsa trebuie sa corespunda, sub aspectul naturii si duratei, atat gravitatii faptei si potentialului de pericol social pe care il prezinta aceasta, cat si persoanei infractorului, in ceea ce priveste posibilitatea sa de a se indrepta sub influenta pedepsei.

Or, in acord cu instanta de fond, Curtea are in vedere gravitatea faptelor pusa in balanta cu varsta inculpatilor, situatia familiala si profesionala a acestora, lipsa antecedentelor penale, apreciind ca sunt intrunite toate conditiile legale pentru a se dispune amanarea aplicarii pedepselor, cu stabilirea corelativa a termenului de supraveghere si a masurilor de supraveghere corespunzatoare.

Astfel, atat pentru inculpatul Ionel Eugen-Adrian cat si pentru inculpata Radu Maria- Lizica-Daniela sunt intrunite urmatoarele conditii, prevazute de art. 83 alin. 1 lit.a – d Cod penal:

a) pedeapsa stabilita este amenda inchisoarea de cel mult 2 ani;

b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii;

c) infractorul si-a manifestat acordul de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii;

d) in raport de persoana infractorului, de conduita avuta anterior savarsirii infractiunii, de eforturile depuse de acesta pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, precum si de posibilitatile sale de indreptare, instanta apreciaza ca aplicarea imediata a unei pedepse nu este necesara, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioada determinata”.

* Cititi aici intreaga decizie CAB din dosarul lui Adrian Ionel

sursa foto Adrian Ionel: Agerpres

sursa foto Calin Nistor: Mediafax