Fosta judecatoare Lacramioara Axinte (foto) a depus luni, 17 noiembrie 2025, o actiune prin care solicita Curtii de Apel Suceava sa oblige Consiliul Suprem de Aparare a Tarii la desecretizarea stenogramei sedintei din 28 noiembrie 2024, sedinta in care a fost adoptat raportul ce a stat la baza Hotararii nr. 32/2024 de anulare a alegerilor prezidentiale.

Fosta vicepresedinta a Tribunalului Botosani subliniaza ca CSAT nu se numara printre institutiile cu atributii legale in procesul electoral (CCR, BEC, ICCJ, birourile electorale de circumscriptie si birourile electorale ale sectiilor de votare). In plus, potrivit art. 24 alin. 5 din Legea nr. 182/2002 privind informatiilor clasificate, „se interzice clasificarea ca secrete de stat a informatiilor, datelor sau documentelor in scopul ascunderii incalcarilor legii, erorilor administrative, limitarii accesului la informatiile de interes public, restrangerii ilegale a exercitiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezarii altor interese legitime”. Or, in acest caz, Lacramioara Axinte acuza savarsirea a doua infractiuni prevazute de Codul penal:

- impiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercitiu de a alege sau de a fi ales (art. 385 alin. CP);

- uzurparea functiei (art. 300 CP).

De asemenea, judecatoarea Axinte face apel la romani sa completeze modelul de actiune (pe care Lumea Justitiei il anexeaza integral la finalul articolului) si sa-l depuna ei insisi in instante.

Prezentam principalul pasaj din actiune:

„Solicit:

1. Obligarea paratului Consiliul Suprem de Aparare a Tarii sa desecretizeze stenograma sedintei CSAT din 28 noiembrie 2024, intrucat prin secretizarea acesteia s-a urmarit ascunderea incalcarii legii, respectiv impiedicarea exercitarii drepturilor electorale ale cetatenilor romani cu drept de vot, respectiv dreptul de vot (dreptul de a-si alege Presedintele in turul al II-lea al alegerilor prezidentiale din 8 decembrie 2024), dar si dreptul de a fi ales al celor doi candidati care se clasasera pe primele doua locuri, dupa numararea voturilor valabil exprimate in turul I din 24 noiembrie 2024;

2. Obligarea paratului sa publice pe site-ul administratiei prezidentiale in sectiunea dedicata Consiliului Suprem de Aparare a Tarii documentele declasificate;

3. Obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces,

pentru urmatoarele motive:

In fapt:

In sedinta CSAT din 28 noiembrie 2024, fara nicio atributie legala in ce priveste organizarea sau verificarea legalitatii si corectitudinii alegerilor prezidentiale, s-a hotarat in mod fraudulos impiedicarea exercitarii drepturilor electorale ale cetatenilor romani cu drept de vot – hotarare care a avut consecinte deosebit de grave asupra dreptului meu de vot. Mai precis, mi s-a anulat in mod ilegal votul meu valabil exprimat in turul I al alegerilor prezidentiale din 24 noiembrie 2024 si mi s-a anulat in mod ilegal dreptul meu de a vota in data de 8 decembrie 2024 unul din cei doi candidati care fusesera validati prin Hotararea CCR nr. 31 din 2 decembrie 2024.

Faptele desfasurate in ordine cronologica sunt urmatoarele:

La data de 24 noiembrie 2024, in Romania a avut loc primul tur al alegerilor prezidentiale din 2024, organizate in baza in baza Hotararii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Presedintele Romaniei din anul 2024 si a Hotararii Guvernului nr.1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea actiunilor necesare pentru alegerea Presedintelui Romaniei in anul 2024

Dupa anuntarea rezultatului numararii voturilor din primul tur de scrutin din 24 noiembrie 2024, rezultat afisat pe site-ul AEP, potrivit caruia nici unul dintre candidatii partidelor din coalitia de guvernare (PSD-PNL-UDMR) nu s-a clasat pe primele doua locuri, la data de 27 noiembrie 2024 Presedintele Romaniei a convocat o sedinta CSAT, la Palatul Cotroceni, pentru data de 28 noiembrie ora 14, avand pe ordinea de zi 'analiza unor posibile riscuri la adresa securitatii nationale generate de actiunile unor actori cibernetici statali si non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral', asa cum rezulta din comunicatul de presa publicat pe site-ul https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/sedinta-consiliului-suprem-de-aparare-a-tarii1732713491

Potrivit comunicatului de presa, publicat pe site-ul presidency.ro, la data de 28 noiembrie 2024, in sectiunea dedicata Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (https://csat.presidency.ro/ro/comuni/sedinta-consiliului-suprem-de-aparare-a-tarii1732806302), citez:

'28 noiembrie 2024

Joi, 28 noiembrie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, condusa de catre Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis.

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii nu are atributii legate de desfasurarea procesului electoral, insa, in cazul in care exista elemente cu impact asupra securitatii nationale, se impune analiza acestor aspecte in cadrul unei reuniuni a CSAT.

In cadrul sedintei, reprezentantii autoritatilor cu atributii in domeniul apararii, al ordinii publice si al securitatii nationale au prezentat evaluari cu privire la posibile riscuri la adresa securitatii nationale, generate de actiunile unor actori cibernetici statali si non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.

Potrivit documentelor prezentate, membrii Consiliului au constatat ca au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influenta corectitudinea procesului electoral.

De asemenea, a fost confirmat faptul ca, in actualul context de securitate regional si mai ales electoral, Romania, alaturi de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru actiunile ostile ale unor actori statali si non-statali, in special Federatia Rusa, existand din partea acesteia un interes in crestere pentru a influenta agenda publica in societatea romaneasca si coeziunea sociala.

Din analiza documentelor a reiesit, totodata, ca, prin incalcarea legislatiei electorale, un candidat la alegerile prezidentiale a beneficiat de o expunere masiva pe fondul tratamentului preferential pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul ca nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fara a-i cere obligatia de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorala Permanenta la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligatie impusa prin legislatia electorala.

Astfel, vizibilitatea candidatului respectiv a crescut semnificativ in raport cu ceilalti candidati care au fost recunoscuti de algoritmii TikTok drept candidati la alegerile prezidentiale, iar continutul promovat de acestia a fost filtrat masiv, diminuand exponential vizibilitatea acestora la nivelul utilizatorilor platformei.

Acest tratament preferential a fost potentat cu nerespectarea de catre TikTok a Deciziei Biroului Electoral Central, care a constatat ca, in fapt, compania chineza, contrar celor comunicate in mod oficial autoritatilor romane, nu a implementat sub niciun aspect prevederile Deciziei BEC.

Din aceasta perspectiva, CSAT a luat act de faptul ca, in mod cert, reteaua de socializare TikTok, prin neimplementarea Deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementeaza desfasurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia.

In acest sens, membrii Consiliului au cerut autoritatilor cu atributii in domeniul securitatii nationale, celor cu atributii in buna desfasurare a procesului electoral, precum si organelor de urmarire penala sa intreprinda de urgenta demersurile necesare, conform competentelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate in sedinta CSAT'.

In acest comunicat, din 28 noiembrie 2024, se arata foarte clar ca aceasta institutie, respectiv Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, nu are nicio atributie in desfasurarea procesului electoral.

Potrivit Constitutiei Romaniei si Legii nr. 370/2004 privind alegerea presedintelui Romaniei, singurele institutii cu atributii in verificarea legalitatii si corectitudinii procesului electoral al alegerilor prezidentiale sunt: Curtea Constitutionala, Biroul Electoral Central, Inalta Curte de Casatie si Justitie si Autoritatea Electorala Permanenta, pe langa birourile electorale de circumscriptie si birourile electorale ale sectiilor de votare.

Prin Hotararea nr. 31 din 2 decembrie 2024, Curtea Constitutionala a Romaniei a confirmat si validat rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei din primul tur de scrutin de la data de 24 noiembrie 2024 si a stabilit ca se va organiza al doilea tur de scrutin pentru alegerea Presedintelui Romaniei in ziua de duminica, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul Calin Georgescu si doamna Elena-Valerica Lasconi, in aceasta ordine.

La data de 4 decembrie 2024, pe site-ul administratiei prezidentiale, a aparut un comunicat de presa (https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/comunicat-de-presa1733327193), cu urmatorul continut:

'04 decembrie 2024

Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea institutiilor emitente, a informatiilor prezentate de Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe si Ministerul Afacerilor Interne in cadrul sedintei Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, din data de 28 noiembrie 2024.

Totodata, precizam ca Hotararea adoptata de membrii CSAT in sedinta din data de 28 noiembrie 2024 a fost transmisa, la finalul sedintei, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Telecomunicatii Speciale, Autoritatii Electorale Permanente, Biroului Electoral Central, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Ministerului Justitiei si Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii pentru a intreprinde de urgenta demersurile necesare, conform competentelor legale, in vederea clarificarii aspectelor prezentate in sedinta CSAT.

Va prezentam in anexa documentele declasificate:

Document CSAT Ministerul Afacerilor Interne

Document CSAT Serviciul de Informatii Externe

Document CSAT Serviciul Roman de Informatii I

Document CSAT Serviciul Roman de Informatii II

Document CSAT Serviciul de Telecomunicatii Speciale'.

Prin urmare, dupa ce Curtea Constitutionala a Romaniei confirmase si validase rezultatele primului tur al alegerilor prezidentiale din 24 noiembrie 2024, stabilise ca turul al doilea va avea loc la data de 8 decembrie 2024, la care vor participa primii doi candidati clasati potrivit numarului de voturi valabil exprimate, respectiv domnul Calin Georgescu si doamna Elena-Valerica Lasconi, prin acest comunicat de presa din 4 decembrie 2024 am aflat ca au fost declasificate de catre Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, cinci documente clasificate prezentate in sedinta CSAT din 28 noiembrie 2024, la solicitarea institutiilor emitente.

Ca urmare a preluarii acestor documente clasificate de catre institutiile de presa, Curtea Constitutionala a Romaniei, la data de 6 decembrie 2024, pe ascuns, fara a fi anuntat public pe site-ul www.ccr.ro, s-a intrunit in plen si, cu incalcarea Constitutiei Romaniei, a Legii nr. 370/2004 privind alegerea presedintelui Romaniei si Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, s-a sesizat din oficiu si a anulat intregul proces electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei, desfasurat in baza Hotararii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Presedintele Romaniei din anul 2024, dispunand ca Procesul electoral pentru alegerea Presedintelui Romaniei sa fie reluat in integralitate, Guvernul urmand sa stabileasca o noua data pentru alegerea Presedintelui Romaniei, precum si un nou program calendaristic pentru realizarea actiunilor necesare.

In considerentele Hotararii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care s-au anulat alegerile, s-a retinut ca:

'Dupa declasificarea la data de 4 decembrie 2024 a documentelor prezentate in sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii din data de 28 noiembrie 2024 si aducerea acestora la cunostinta publica, Curtea a luat act de continutul lor. Fata de cele prezentate in cuprinsul 'Notelor de informare' ale Ministerului Afacerilor Interne – Directia Generala de Protectie Interna –, ale Serviciului de Informatii Externe, ale Serviciului Roman de Informatii si ale Serviciului de Telecomunicatii Speciale, care au fost inregistrate la Administratia prezidentiala sub nr.DSN1/1741/4.12.2024, nr.DSN1/1740/4.12.2024, nr.DSN1/1742/4.12.2024 si nr.DSN1/1743/4.12.2024, respectiv nr.DSN1/1701/2.12.2024, Curtea constata ca procesul electoral privind alegerea Presedintelui Romaniei a fost viciat pe toata durata desfasurarii lui si in toate etapele de multiple neregularitati si incalcari ale legislatiei electorale care au distorsionat caracterul liber si corect al votului exprimat de cetateni si egalitatea de sanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent si echitabil al campaniei electorale si au nesocotit reglementarile legale referitoare la finantarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esentiale ale alegerilor democratice'.

Prin urmare, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, in sedinta CSAT si 28 noiembrie 2024, a hotarat modalitatea frauduloasa in care urma sa devoaleze in spatiul public informatii si documente, declasificate in mod ilegal, care sa furnizeze Curtii Constitutionale a Romaniei pretextul pentru a dispune, in mod abuziv, ilegal si neconstitutional, anularea intregului proces electoral desfasurat in noiembrie-decembrie 2024, pentru alegerea presedintelui Romaniei.

Scopul ilegal al sedintei CSAT din 28 noiembrie 2024 a fost acela de a impiedica alegerea in functia de Presedinte al Romaniei a unui candidat care nu era sustinut de coalitia de guvernare de la acel moment (respectiv: PSD-PNL-UDMR), scop care a fost realizat prin desecretizarea ilegala de catre Presedintele Romaniei a unor documente clasificate si cu complicitatea Curtii constitutionale a Romaniei, prin adoptarea Hotararii nr. 32 din 6 decembrie 2024.

Desecretizarea de catre Presedintele Romaniei a unor documente clasificate emise de alte autoritati s-a facut cu incalcarea disp. art. 24 alin. 4 cu rap. la art. 15 lit. f) din Legea nr. 182/2002 privind privind protectia informatiilor clasificate, dreptul de a desecretiza aceste documente fiind atribuita legal numai Guvernului Romaniei, la solicitarea motivata a institutiilor emitente (departamente din cadrul serviciilor de informatii).

Citez mai jos art. 24 alin. (4) din Legea nr. 182/2002:

'(4) Informatiile clasificate potrivit art. 15 lit. f) pot fi declasificate prin hotarare a Guvernului, la solicitarea motivata a emitentului'

si art. 15 lit. f) din aceeasi lege:

'f) nivelurile de secretizare se atribuie informatiilor clasificate din clasa secrete de stat si sunt:

- strict secret de importanta deosebita – informatiile a caror divulgare neautorizata este de natura sa produca daune de o gravitate exceptionala securitatii nationale;

- strict secrete – informatiile a caror divulgare neautorizata este de natura sa produca daune grave securitatii nationale;

- secrete – informatiile a caror divulgare neautorizata este de natura sa produca daune securitatii nationale'.

Mentionez ca potrivit art. 24 alin. (5) din Legea nr. 182/2002: 'Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informatiilor, datelor sau documentelor in scopul ascunderii incalcarilor legii, erorilor administrative, limitarii accesului la informatiile de interes public, restrangerii ilegale a exercitiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezarii altor interese legitime'.

Avand in vedere ca, potrivit art. 385 alin. 1 Cod penal, constituie infractiune impiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercitiu de a alege sau de a fi ales, iar potrivit art. 300 Cod penal, constituie infractiunea de uzurparea functiei fapta functionarului public care, in timpul serviciului indeplineste un act ce nu intra in atributiile sale, daca prin aceasta s-a produs o paguba sau o vatamare a intereselor legitime ale unei persoane fizice, secretizarea stenogramei sedintei CSAT din 28 noiembrie 2024 era interzisa, asa cum prevede expres art. 24 alin. (5) din Legea nr. 182/2002.

Totoodata, potrivit art. 20 din Legea 189/2002: 'Orice persoana fizica sau juridica romana poate face contestatie la autoritatile care au clasificat informatia respectiva, impotriva clasificarii informatiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum si impotriva modului in care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestatia va fi solutionata in conditiile legii contenciosului administrativ'.

Mentionez ca am formulat intai contestatie la CSAT, prin care am cerut desecretizarea, dar cererea mea a fost respinsa”.

* Cititi aici intregul model de actiune