DNA a incercat sa il infunde pe preotul Bogdan Moise (foto), decanul Facutatii de Teologie din Constanta, fara sa existe impotriva acestuia probe certe privind comiterea infractiunilor de fals intelectual si complicitate la instigare la abuz in serviciu pentru care fusese trimis in judecata. Aceasta este concluzia Curtii de Apel Constanta, care a dispus definitiv achitarea preotului Moise, mentinand sentinta de achitare a Tribunalului Constanta.

Lumea Justitiei prezinta Decizia nr. 9 pronuntata in 8 ianuarie 2020 in dosarul 7438/118/2017 prin care Curtea de Apel Constanta l-a achitat definitiv pe decanul Facultatii de Teologie din Constanta, preotul Bogdan Moise. Achitarea a fost dispusa in baza art. 16. alin.1 lit.b teza a II-a din Codul de procedura penala - “fapta nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”. 

Preotul a fost acuzat de DNA ca, in calitate de decan al Facultatii de Teologie si persoana insarcinata de catre Senatul Universitatii cu obligatia de a declara pe propria raspundere indeplinirea criteriilor de promovare stabilite la nivelul universitatii de catre candidatii pe posturile didactice scoase la concurs, “a procedat cu intentie indirecta la atestarea unor imprejurari nereale in cuprinsul declaratiei din 3.09.2013, cum ca, dosarul candidatului C. B. F. este complet si indeplineste conditiile de promovare prevazute de legislatia in vigoare pentru postul de lector universitar, in conditiile in care in continutul fisei de verificare a indeplinirii standardelor universitatii pentru postul de lector acesta a declarat in fals ca a indeplinit media 8,20, media minima stabilita de consiliul facultatii fiind de 8.00, insa in realitate media anilor de studii universitare de licenta fiind de 7.86”.

Sentinta de la fond a fost mentinuta in apel

La fond, Tribunalul Constanta a dezvaluit in sentinta de achitare a preotului Moise ca nu se poate retine intentia acestuia de a comite infractiunea de fals intelectual, atata timp cat, prevederile din regulament si anexele la acesta, in baza carora preotul a actionat, erau evazive si echivoce. Instanta de fond preciza ca probele administrate in cauza nu dovedesc o legatura sau intelegere intre fostul decan si candidatul respectiv. In prealabil, judecatorul a schimbat incadrarea din fals intelectual si complicitate la instigare la abuz in serviciu intr-o singura fapta, cea de fals intelectual.

Achitarea a fost mentinuta si de Curtea de Apel Constanta, care desfiinteaza DNA si arata ca nu se contureaza date certe privind existenta infractiunilor de fals intelectual si complicitate la instigare la abuz in serviciu cu privire la acuzatiile aduse preotului Bogdan Moise. In plus, instanta de apel precizeaza ca DNA nu a reusit sa dovedeasca vinovatia preotului, convingerea de vinovatie trebuind sa fie certa.

Iata pasaje din decizia Curtii de Apel Constanta, pe care o atasam integral la finalul articolului:


"Analizand probatoriul administrat in cauza, atat in faza de judecata, cat si in faza de urmarire penala, Curtea constata ca nu se contureaza date certe privind existenta infractiunilor de fals intelectual si complicitate la instigare la abuz in serviciu in forma participatiei improprii.

Ca atare, savarsirea cu vinovatie a unei fapte prevazute de legea penala si care prezinta pericol social trebuie stabilita pe baze de probe, convingerea de vinovatie trebuind a fi certa. Cu alte cuvinte, trebuie sa se dovedeasca, fara echivoc, vinovatia inculpatului si ca acesta este autorul faptei, deoarece dubiile existente se interpreteaza in favoarea acestuia, conform principiului in dubio pro reo.

Avand in vedere ca, la adoptarea unei solutii, organul judiciar trebuie sa-si intemeieze convingerea vinovatiei inculpatului pe baza de probe sigure, certe si intrucat in cauza probele in acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete, lasand loc unei nesigurante in privinta vinovatiei acestuia, Curtea apreciaza ca se impune a se da eficienta regulii potrivit careia orice indoiala este in favoarea inculpatului’. (in dubio pro reo).

(...)

Concluzionand, avand in vedere neclaritatea dispozitiilor legale evidentiate, discutiile existente referitoare la interpretarea acestora, faptul ca alte persoane responsabile de verificarea dosarului candidatului din cadrul Compartimentului Juridic nu s-au seiszat cu privire la neindeplinirea criteriului de medie, in mod corect instanta de fond a apreciat ca nu se poate retine ca inculpatul M____ B_____ a actionat cu forma de vinovatie a intentiei.
In consecinta, nu se poate retine nici faptul ca inculpatul M____ B_____ ar fi actionat in calitate de complice la actele de instigare savarsite de catre candidatul C________ B_____ fata de rectorul universitatii, nefiind dovedita vinovatia acestuia”.

* Cititi aici integral decizia Curtii de Apel Constanta