Au aparut reactiile din partea sefilor PICCJ si DNA, Augustin Lazar (foto stanga) si Laura Kovesi (foto dreapta), dupa ce ministrul Justitiei Tudor Toader a anuntat ca va declansa o evaluare a activitatii celor doua parchete, inclusiv din punct de vedere managerial, vorbind si despre o analiza proprie pe care cei doi ar trebui sa si-o faca. Asa cum era de asteptat, atat Procurorul General Augustin Lazar cat si sefa DNA Laura Kovesi refuza sa isi dea demisia, in pofida abuzurilor comise de PICCJ si DNA care au fost constatate de CCR. Atat Lazar cat si Kovesi il sfideaza, pe fata, ministrul Justitiei Tudorel Toader.

In ceea ce-l priveste pe Augustin Lazar, acestuia, asa cum a declarat luni dimineata 13 martie 2017, nici prin cap nu-i trece sa isi dea demisia. Intrebat daca intentioneaza sa renunte la conducerea PICCJ, Lazar a explicat: „Va spun doar atat: Nu. Nu intru nici in polemici publice”.

Reactia parchetului condus de doctorita Laura Kovesi a fost mai ampla. DNA a emis luni dimineata un comunicat de presa, in care se apara cu o sentinta de redeschidere a dosarului penal privind „Erata CCR”, dosar instrumentat de PICCJ. Cea mai importanta idee din pozitia DNA se regaseste insa la finalul comunicatului: „Avand in vedere statutul si atributiile conferite de Lege si Constitutie, actele si solutiile dispuse de procurori sunt supuse controlului instantelor de judecata, iar evaluarea profesionala a procurorilor este realizata numai de catre Consiliul Superior al Magistraturii”.

Practic, Laura Kovesi ii transmite cat se poate de clar ministrului Justitiei Tudorel Toader ca nu se va supune evaluarii acestuia. In momentul in care precizeaza ca „procurorii reprezinta interesele generale ale societatii, apara ordinea de drept precum si drepturile si libertatile cetatenilor”, DNA face trimitere la art. 131 alin. 1 din Constitutia Romaniei, dar ignora prevederile de la art. 132 alin. 1, potrivit caruia: „Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei”.

Asadar, atat Augustin Lazar, cat si Laura Kovesi activeaza sub autoritatea ministrului Justitiei. Iata insa ca cel putin sefa DNA nu se supune acestei autoritati, refuzand sa se lase evaluata de catre ministrul Justitiei.

Iata comunicatul DNA:

„Cu referire la cauza mediatizata prin comunicatele nr. 190/VIII/3 din 27 februarie 2017 si 126/VIII/3 din 2 februarie 2017, constituita ca urmare a unei sesizari formulate de mai multe persoane fizice cu privire la posibile fapte aflate in competenta de solutionare a Directiei Nationale Anticoruptie, in legatura cu modalitatea de adoptare a unor acte normative,

pentru a raspunde interesului public pe care aceasta cauza l-a suscitat, interes sustinut de amploarea dezbaterilor, in vederea corectei informari a opiniei publice, Biroul de Informare si relatii Publice este abilitat sa prezinte aspecte referitoare la obiectul dosarului penal si masurile dispuse:

1.Dosarul penal a vizat investigarea de fapte prevazute de legea penala descrise in cuprinsul denuntului cu care au fost sesizate organele de urmarire penala. http://www.pna.ro/faces/comunicat.xhtml?id=8044

Cercetarile au fost efectuate de procurori in concordanta cu dispozitiile legale si cu jurisprudenta constanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie care statueaza ca procurorul are obligatia de a desfasura o ancheta efectiva pentru aflarea adevarului, inclusiv in situatiile in care sesizarea priveste adoptarea unor acte publicate in Monitorul Oficial.

Sub acest aspect, sunt relevante considerentele sentintei penale nr. 529 din 4 iunie 2014 a inaltei Curti de Casatie si Justitie, care a aratat ca:

'In cazul in care sustinerile petentului au o baza factuala decurgand din fapte notorii, orice deficienta a anchetei care ii reduce capacitatea de a stabili imprejurarile cauzei sau persoanele responsabile risca sa duca la concluzia ca ea nu corespunde cerintelor unui proces echitabil.

In acest context, cerinta de promptitudine si diligenta rezonabila este implicita.

Mai mult, in circumstante cum sunt cele in speta, in care plangerea vizeaza aspecte care decurg dintr-un act publicat in Monitorul Oficial, este de asteptat o rigoare mai mare din partea autoritatilor in ancheta desfasurata'.

Astfel, respectand dispozitiile legale si practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea stabilirii imprejurarilor cauzei, au fost administrate probe constand in declaratii de martori, ridicari de documente, procurorul avand obligatia de a efectua o ancheta penala efectiva.

2. Aparitia unor decizii ale Curtii Constitutionale care interpreteaza dispozitiile constitutionale intr-o modalitate diferita de cea adoptata de alte institutii reprezinta un eveniment normal in procesul de interpretare a legilor.

Aceste decizii vizeaza principii constitutionale care nu au mai fost analizate pana la acel moment si care pot duce la aparitia unor puncte de vedere diferite, avand in vedere ca nu cuprind norme exprese cu privire la conduita pe care trebuie sa o urmeze reprezentantii institutiilor.

In acest sens, trebuie remarcat ca in perioada anterioara Curtea Constitutionala a constatat existenta unor conflicte de natura constitutionala, determinate de incalcarea unor principii constitutionale, intre:

- Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie si Parlament - Camera Deputatilor si Senat (Decizia nr. 270/2008 publicata in Monitorul Oficial nr. 290 din 15 aprilie 2008);

- Presedintele Romaniei si puterea judecatoreasca, reprezentata de Inalta Curte de Casatie si Justitie (Decizia nr. 1222/2008 publicata in Monitorul Oficial nr. 864 din 22 decembrie 2008);

- Guvernul Romaniei si Parlamentul Romaniei (Decizia nr. 1431/2010 publicata in Monitorul Oficial nr. 758 din 12 noiembrie 2010);

- Guvernul Romaniei si Parlamentul Romaniei (Decizia nr. 1525/2010 publicata in Monitorul Oficial nr. 818 din 7 decembrie 2010).

3. Potrivit Constitutiei, procurorii reprezinta interesele generale ale societatii, apara ordinea de drept precum si drepturile si libertatile cetatenilor.

Avand in vedere statutul si atributiile conferite de Lege si Constitutie, actele si solutiile dispuse de procurori sunt supuse controlului instantelor de judecata, iar evaluarea profesionala a procurorilor este realizata numai de catre Consiliul Superior al Magistraturii”.

UPDATE – Comunicatul PICCJ:

„Avand in vedere solicitarile primite din partea mass-media referitoare la cursul cauzei cunoscuta generic sub denumirea de 'OUG 13', in contextul publicarii motivarii Deciziei Curtii Constitutionale nr. 68 din 27 februarie 2017, precum si unele speculatii aparute in spatiul public pe aceeasi tema, Biroul de informare si relatii publice din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este imputernicit sa faca urmatoarele precizari:

Cauza se afla pe rolul Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, investigatia este in curs si priveste urmatoarele fapte prevazute de legea penala: sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, fals intelectual.

Dosarul a fost inregistrat la Sectia de urmarire penala si criminalistica ca urmare a declinarii acestuia de catre Directia Nationala Anticoruptie. Aceasta structura a fost investita cu o cauza privind savarsirea unor fapte prevazute de legea penala, respectiv: favorizarea faptuitorului; prezentarea cu rea-credinta de date inexacte, Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului, prev. de art. 8 alin 1 lit. b din Legea 115/1999; sustragerea sau distrugerea de inscrisuri; sustragerea sau distrugerea de probe ori inscrisuri; fals intelectual.

Potrivit dispozitiilor legale, procurorul are obligatia de a asigura, pe baza de probe, aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei pe care a fost investit sa o solutioneze, controlul asupra actelor si masurilor dispuse de catre procuror fiind realizat de catre instanta de judecata”.