In cazul concursului de infractiuni, pentru o spaga de cateva sute de lei primita dupa intrarea in vigoare a noilor coduri penale, o persoana gasita vinovata poate executa chiar si cu 15 ani de inchisoare mai mult decat daca ar fi luat mita cateva milioane de euro inainte de 1 februarie 2014. Absurdul situatiei este bine conturat intr-o hotarare de data recenta, pronuntata in dosarul de coruptie judiciara al judecatorului sindic Mircea Moldovan (foto) de la Tribunalul Bucuresti, condamnat in prima instanta la 22 de ani de inchisoare pentru abuz in serviciu si luare de mita. O solutie care, pana acum, nu pare sa contrarieze pe nimeni. Este vorba despre Sentinta nr. 17/02.02.2015 a judecatorului Ciprian Ghita de la Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti, prin care alti trei magistrati - colegi cu Mircea Moldovan la Sectia a VII-a civila a TMB - au primit, tot pentru luare de mita, pedepse cu executare de 3 ani si 8 luni (Ion Stanciu), 5 ani si 10 luni (Elena Roventa) si 5 ani de inchisoare (Ciprian Sorin Viziru), in timp ce afaceristul Dan Adamescu, pentru dare de mita, a fost condamnat la 4 ani si 4 luni de inchisoare.

Cum s-a ajuns la pedeapsa de 22 de ani de inchisoare

Judecatorul Mircea Moldovan a fost gasit vinovat de savarsirea a opt infractiuni, sapte de luare de mita si una de abuz in serviciu. Pentru cele opt fapte – dintre care sapte au fost comise inainte de intrarea in vigoare a noilor coduri penale, iar pentru toate acestea instanta de fond a considerat vechiul Cod penal ca fiind legea mai favorabila – Moldovan a primit pedepse cuprinse intre 6 ani inchisoare si 6 ani si 10 luni inchisoare.

Dupa contopire, la pedeapsa cea mai grea – respectiv, 6 ani si 10 luni inchisoare pentru o infractiune de luare de mita retinuta pe vechiul Cod penal – judecatorul Ciprian Viziru de la CAB a adaugat sporul obligatoriu prevazut de noul Cod penal (o treime din suma celorlalte pedepse stabilite), adica 15 ani si 2 luni. Desi pare incredibil, asa cum se poate observa in pasajul din sentinta prezentat mai jos, fostul judecator sindic Mircea Moldovan s-a ales cu acest spor imens de pedeapsa din cauza ca ultima dintre cele 4 transe in care a primit cherestea cu titlu de mita i-a fost livrata la data de 7 mai 2014, adica dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal.

In motivarea contopirii si sporirii pedepsei pe noul Cod penal in conditiile in care sapte dintre cele opt infractiuni (inclusiv fapta cel mai aspru pedepsita) au fost savarsite inainte de 1 februarie 2014, judecatorul Ciprian Ghita a invocat dispozitiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicarea a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal: "Instanta este obligata sa contopeasca pedepsele ce se vor aplica inculpatului M.M. potrivit art. 38 alin.1 si art. 39 alin.1 lit. b Cod penal, atata vreme cat legiuitorul, prin art. 10 din legea nr. 187/2012, a stabilit ca tratamentul sanctionator al pluralitatii de infractiuni se aplica potrivit legii noi atunci cand cel putin una dintre infractiunile din structura pluralitatii a fost comisa sub legea noua, chiar daca pentru celelalte infractiuni pedeapsa a fost stabilita potrivit legii vechi, mai favorabila".

In opinia judecatorului Ciprian Ghita, faptul ca pedeapsa cea mai grea a fost aplicata pentru o infractiune retinuta pe vechiul Cod penal pentru a fi apoi sporita potrivit noului Cod penal nu a echivalat cu o combinare a unor prevederi din legi succesive – practica de altfel interzisa prin Decizia nr. 265/2014 a Curtii Constitutionale a Romaniei, care impune obligativitatea aplicarii legii penale mai favorabile in mod global.

Iata cum motiveaza judecatorul Ciprian Ghita pedeapsa de 22 de ani inchisoare aplicata judecatorului sindic Mircea Moldovan (pag. 79 si urmatoarele din sentinta atasata la finalul articolului):

"In ceea ce priveste pe inculpatul M.M., instanta constata ca problema determinarii legii penale mai favorabile, priveste infractiunea de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos si primele 6 infractiuni de luare de mita, dar nu priveste ultima infractiune de luare de mita savarsita in forma continuata de inculpat prin pretinderea si primirea de la Hanganu Gabriel, la datele de 18.06.2013, 27.07.2013, 08.08.2013 si 07.05.2014, a unor elemente de cherestea in valoare totala de 6.652 lei.

Acesta deoarece, potrivit art. 13 din c.p. (1968) sau a disp. art. 5 din n.c.p., problema determinarii legii penale mai favorabile se pune in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale.

Conform deciziei de indrumare nr. 1/1987 a fostului Tribunal Suprem, data savarsirii infractiunilor continue si continuate, este data de momentul epuizarii activitatii infractionale care, in cazul ultimei infractiuni de luare de mita savarsita in forma continuata de inculpat prin pretinderea si primirea de la H.G.a unor elemente de cherestea, este data de 07.05.2014 cand inculpatul M.M. a primit ultimele elemente de cherestea.

In cazul acestei ultimei infractiuni de luare de mita comisa de inculpatul M.M., la datele de 18.06.2013, 27.07.2013, 08.08.2013 si 07.05.2014, nu se pune problema aplicarii disp. art. 13 din c.p. (1968) sau a disp. art. 5 din n.c.p., privind determinarea legii penale mai favorabile deoarece aceasta infractiune este considerata a fi savarsita dupa data de 01.02.2015 (n.r. - 01.02.2014), data cand a intrat in vigoare noul cod penal (legea nr. 286/2009).

Faptul ca instanta va contopi pedepsele ce se vor aplica inculpatului M.M. pentru cele doua infractiuni de luare de mita potrivit art. 38 alin.1 si art. 39 alin.1 lit. b Cod penal, nu inseamna o incalcare a deciziei nr. 265/2014 a Curtii Constitutionale a Romaniei, care obliga aplicarea legii penale mai favorabile in mod global, fara combinarea prevederilor din legi succesive.

Cotopirea pedepselor conform art. 38 alin.1 si art. 39 alin.1 lit. b din noul cod penal este o expresie a respectarii de catre instanta a disp. art. 1 alin. 4 si 5, art. 23 alin 12, art. 61 alin. 1 si art. 124 alin. 3 din Constitutia Romaniei, potrivit carora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii iar judecatorii sunt obligati sa se supuna legii in stabilirea si aplicarea pedepselor, respectarea suprematiei Constitutiei si a legilor fiind obligatorie.

Prin urmare, instanta este obligata sa contopeasca pedepsele ce se vor aplica inculpatului M.M. potrivit art. 38 alin.1 si art. 39 alin.1 lit. b Cod penal, atata vreme cat legiuitorul, prin art. 10 din legea nr. 187/2012, a stabilit ca tratamentul sanctionator al pluralitatii de infractiuni se aplica potrivit legii noi atunci cand cel putin una dintre infractiunile din structura pluralitatii a fost comisa sub legea noua, chiar daca pentru celelalte infractiuni pedeapsa a fost stabilita potrivit legii vechi, mai favorabila.

Insa, daca legiuitorul a obligat instanta, prin art. 10 din legea nr. 187/2012, sa realizeze contopirea pedepselor in baza art. 38 alin.1 si art. 39 alin.1 lit. b din noul cod penal, aceasta nu insemana ca, inculpatului M.M., sa i se aplice in mod automat noul cod penal si in ceea ce priveste infractiunea de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos sau primele 6 infractiuni de luare de mita, savarsite in timp ce era in vigoare codul penal de la 1968, care este legea penala mai favorabila.

O astfel de interpretare a art. 10 din legea nr. 187/2012 ar contraveni dispozitiilor art. 7 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale care impune, in cazul legilor penale succesive, alegerea globala a legii penale mai favorabile, interzicand aplicarea legii penale mai severe in mod retroactiv. (cauza Maktouf si Damjanovic impotriva Bosniei si Hertegovina, paragraful 70)

In concluzie, problema determinarii legii penale mai favorabile si aplicarii art. 13 din c.p. (1968) sau art. 5 din n.c.p., se pune doar in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, adica, in cazul inculpatului M.M., doar in privinta infractiunii de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos si in privinta primelor 6 infractiuni de luare de mita, nu si in privinta ultimei infractiuni de luare de mita comisa de inculpatul M.M. la datele de 18.06.2013, 27.07.2013, 08.08.2013 si 07.05.2014.

In ceea ce priveste primele 6 infractiuni de luare de mita comise inainte de data de 1 februarie 2014, instanta apreciaza ca legea penala mai favorabila inculpatului M.M., in cazul caruia pedepasa se va orienta sub mediu, deci mai aproape de minim decat de maxim, este reprezentata de art. 254 alin. 1 si 2 C. pen. (1968) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 13 C. pen. (1968) care prevede un minim de 3 ani inchisoare spre deosebire de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 si 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 care are un minim de 4 ani inchisoare.

-Prin urmare, instanta apreciaza ca, fapta inculpatului M.M. constand in aceea ca, la data de 23.12.2013, a desemnat societatile EXPERT INSOLVENTA SPRL si RODICOM IPURL, in calitate de administratori judiciari provizorii in dosarul nr. 21687/3/2013, pe care il avea repartizat spre judecata, prin incalcarea dispozitiilor art. 11 pct. 1 lit. c din Legea 85/2006, vatamand astfel interesele celorlalti participanti la procedura selectiei de oferte si generand obtinerea unui folos necuvenit reprezentantilor EXPERT INSOLVENTA SPRL si RODICOM IPURL, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 246 C. pen. (1968) cu aplic. art. 13 C. pen. (1968).

Avand in vedere faptul ca, potrivit deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 265/2014, legea penala mai favorabila se determina in mod global, fara combinarea prevederilor din legi succesive, dar si faptul ca, pentru cele 6 infractiuni de luare de mita comise de inculpatul M.M. inainte de data de 1 februarie 2014, instanta a apreciat ca legea penala mai favorabila este codul penal de la 1968, se va dispune si schimbarea incadrarii juridice a infractiunii de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit din infractiunea prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. in infractiunea prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 246 C. pen. (1968) cu aplicarea art. 13 C. pen. (1968).

-Fapta inculpatului M.M. constand in aceea ca a primit, in data de 12.01.2014, de la PREDA ILIE un televizor marca SAMSUNG, in legatura cu desfasurarea procedurii insolventei in dosarul nr. 21867/3/2013, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita, prev. de art. 254 alin. 1 si 2 C. pen. (1968) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 13 C. pen. (1968)

-Fapta inculpatului M.M. constand in aceea ca s-a folosit in interes propriu de dispozitiile legale prevazute art. 11 alin. 1, lit. c din Legea 85/2006, care ii confereau dreptul de a desemna prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa compatibili care au depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cauzei, administratorul judiciar provizoriu sau, dupa caz, lichidatorul care va administra procedura pana la confirmarea sa, pentru a-i pretinde denuntatoarei CANDEA CRISTINA ELENA sa o angajeze pe C.A.M. in cadrul LEGAL RECOVERY IPURL, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita, prev. de art. 254 alin. 1 si 2 C. pen. (1968) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 13 C. pen. (1968)

-Fapta inculpatului M.M. constand in aceea ca a pretins si primit, produse alimentare - in data de 13.12.2012, suma de 3.000 lei - in data de 08.05.2013, suma de 1.800 lei - in data de 18.06.2013 si un telefon mobil marca Iphone 4S, in decembrie 2012, de la A.I., pentru solutionarea favorabila a dosarului nr. 43077/3/2007, privind pe S.C. ARGIROM INTERNATIONAL S.A., pe care il avea repartizat spre solutionare, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita, in forma continuata (4 acte materiale) prev. de art. art. 254 alin. 1 si 2 C. pen. (1968) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen. (1968) si art. 13 C. pen. (1968)

-Fapta inculpatului M.M. constand in aceea ca a pretins si primit in luna martie 2013, un ceas marca Longines, in valoare de 7.960 lei si respectiv suma de 8.000 lei, in 3 iulie 2013, de la P.F.I., pentru solutionarea favorabila a dosarului nr. 47292/3/2012, privind S.C. Operativ Logistic SRL, dosar aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti – sectia a VII-a civila, la judecatorul M.M., intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita in forma continuata (2 acte materiale), prev. de art. art. 254 alin. 1 si 2 C. pen. (1968) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen. (1968) si art. 13 C. pen. (1968).

-Fapta inculpatului M.M. constand in aceea ca a primit in data de 05.12.2013, in baza unei pretinderi anterioare, un covor de la POSTELNICU EMANOIL, prin intermediul lui A.D. Dragos, pentru a da solutii favorabile in dosarele nr. 34768/3/2013, nr. 1797/3/2012 si nr. 53553/3/2010, in care LEX COMPANY IPURL a fost desemnat in calitatea de lichidator judiciar, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita, prev. de art. 254 alin. 1 si 2 C. pen. (1968) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 13 C. pen. (1968)

-Fapta inculpatului M.M. constand in aceea ca a pretins suma de 2.800 lei si a primit 4.100 lei, in data de 17.06.2013, de la practicianul in insolventa POSTELNICU EMANOIL, in vederea solutionarii favorabile a dosarelor nr. 1797/3/2012 si nr. 53553/3/2010 in care LEX COMPANY IPURL a fost desemnat lichidator judiciar, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita prev. de art. 254 alin. 1 si 2 C. pen. (1968) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 13 C. pen. (1968).

In conditiile in care, prin actul de sesizare a instantei, incadrarea juridica data primelor 6 fapte de luare de mita mai sus-mentionate, a fost aceea prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 si 7 lit. b din Legea nr. 78/2000, instanta va face aplicarea disp art. 386 c.p.p. si va schimba incadrarea juridica data primelor 6 fapte de luare de mita ale inculpatului M.M. prin actul de sesizare a instantei din infractiunea prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 si 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 in infractiunea prev. de art. 254 alin. 1 si 2 C. pen. (1968) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 13 C. pen. (1968), din infractiunea prev. de art. 289 C.pen. rap. la art. 6 si 7 lit. b din Legea 78/2000 in infractiunea prev. de art. 254 alin. 1 si 2 C. pen. (1968) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 13 C. pen. (1968), din infractiunea prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 si 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 C. pen. (4 acte materiale) in infractiunea prev. de art. 254 alin. 1 si 2 C. pen. (1968) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen. (1968) si art. 13 C. pen. (1968), din infractiunea prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 si 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. (2 acte materiale) in infractiunea prev. de art. 254 alin. 1 si 2 C. pen. (1968) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen. (1968) si art. 13 C. pen. (1968 ), din infractiunea prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 si 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 in infractiunea prev. de art. 254 alin. 1 si 2 C. pen. (1968) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 13 C. pen. (1968) si din infractiunea prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 si 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 in infractiunea prev. de art. 254 alin. 1 si 2 C. pen. (1968) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 13 C. pen. (1968).

In sarcina inculpatului M.M. se retin dispozitiile art. 254 alin. 1 si 2 C. pen. (1968), privind savarsirea infractiunii de luare de mita de catre un functionar cu atributii de control, intrucat, infractiunile de luare de mita au fost comise de inculpat in legatura cu activitatea de judecator sindic in cadrul Tribunalului Bucuresti.

Or, potrivit art. 11 alin. 2 din legea 85 din legea 85/2006, in forma in vigoare la momentul savarsirii infractiunii de luare de mita de catre inculpatul Stanciu, atributiile judecatorului-sindic constau in controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei.

Pozitia reprezentantului D.N.A. in sensul ca in speta nu e vorba de o adevarata schimbare a incadrarii juridice, ci de o stabilire sau identificare a legii penale mai favorabile, este corecta insa instanta apreciaza ca nu se poate dispune condamnarea inculpatului M.M., in baza altor dispozitii legale decat cele mentionate in actul de sesizare a instantei decat in urma recurgerii la vehicului procedural prevazut de art. 386 c.p.p.

-Fapta inculpatului M.M. constand in aceea ca a pretins si primit, prin intermediul practicianului in insolventa Preda Ilie, de la H.G.la datele de 18.06.2013, 27.07.2013, 08.08.2013 si 07.05.2014 elemente de cherestea, respectiv „elem. 3X5” 2,5 metri cubi in valoare de 1.375 lei, „astereala rindeluita 100 mp” 2 metri cubi in valoare de 1.100 lei, „astereala rindeluita” 1,2 metri cubi, „lanti 3X5, 300 buc” 1,35 metri cubi - in total 2,55 metri cubi, in valoare de 1.402 lei si 5 metri cubi cherestea in valoare de 2.775 lei – valoarea totala fiind de 6.652 lei, pentru a-l favoriza pe acesta in dosarele nr. 13172/3/2009 si 13172/3/2009/a1, privind procedura falimentului S.C. ECOMED INTERNATIONAL S.R.L., intruneste elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita in forma continuata (4 acte materiale), prev. de art. 289 alin. 1 C. pen. rap. la art. 6 si art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 C. pen.

Avand in vedere faptul ca, potrivit deciziei de indrumare nr. 1/1987 a fostului Tribunal Suprem, data savarsirii infractiunilor continue si continuate, este data de momentul epuizarii activitatii infractionale, instanta constatat ca, in privinta acestei infractiuni de luare de mita, in forma continuata, este aplicabil noul cod penal, intrucat data savarsirii ei este data de 07.05.2014, cand inculpatul Moldovan a primit ultimele elemente de cherestea de la inculpatul H.G.prin intermediul inculpatului Preda Ilie.

Constatand, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca faptele pentru savarsirea carora au fost trimisi in judecata inculpatii exista, au fost savarsite de acestia si constituie infractiuni, instanta va dispune condamnarea inculpatilor.

C. 1. La individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpatului M.M. pentru infractiunea de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos si pentru primele 6 infractiuni de luare de mita, instanta va avea in vedere criteriile generale prevazute de art. 72 c.pen. (1968), iar la individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului pentru infractiunea de luare de mita comisa, la datele de 18.06.2013, 27.07.2013, 08.08.2013 si 07.05.2014, criteriile prevazute de art. 74 din noul cod penal.

In acest sens va fi avuta in vedere gravitatea deosebita a infractiunilor savarsite de inculpatul M.M., infractiuni circumscrise faptelor de coruptie care au un impact negativ major in randul societatii, in conditiile in care au fost comise in legatura cu activitatea inculpatului de judecator in cadrul Tribunalului Bucuresti, privitor la pronuntarea unor hotarari in dosarele cu solutionarea carora era investit, impactul negativ fiind amplificat si creand o tulburare insemnata in randul opiniei publice prin punerea sub semnul indoielii a credibilitatii si autoritatii actului de justitie.

Aceste consecinte, avand in vedere specificitatea si modul de organizare al sistemul judiciar, pe langa urmarile produse asupra celor care le comit, arunca o umbra greu de inlaturat asupra intregului sistem judiciar care se afla in situatia de a reactiona cu fermitate impotriva unor asemenea infractiuni.

Faptul ca un judecator isi incalca atributiile de serviciu, pretinzand si primind bani sau alte foloase care nu i se cuvin, constituie, in mod cert, o imprejurare care determina reactii justificate de neincredere a populatiei in sistemul judiciar si in corectitudinea actului de justitie.

Prin conduita sa profesionala, inculpatul M.M. a contribuit la consolidarea curentului de opinie cristalizat deja la nivelul societatii romanesti ca, pentru persoanele care au bani si un sistem relational, justitia functioneaza pe alte criterii decat cele prevazute in Constitutie si legi, aspect de natura sa genereze o stare de neincredere in actul de infaptuire a justitiei in randul opiniei publice, avand in vedere si amploarea ingrijoratoare a faptelor de acest fel cu consecinte deosebite asupra increderii in corectitudinea institutiilor judiciare si impactul negativ al faptelor de coruptie in randul cetatenilor.

Situatia de fapt mai sus expusa, dovedeste clar ca inculpatul M.M. privea profesia de judecator ca un mijloc de inavutire si se considera indreptatit sa pretinda de la persoanele implicate in mod direct sau indirect in cauzele pe care le avea de solutionat bani dar si orice ale avantaje, de la cherestea, ceasuri de firma, televizoare de ultima generatie la produse alimentare sau angajarea unor rude.

Interesele de ordin patrimonial erau realizate de inculpatul M.M. intr-o maniera organizata prin folosirea unor persoane interpuse precum practicienii in insolventa Preda Ilie si Borza Monica, inculpatul nezitand sa-si implice in actul infractional rude cum ar fi C.A.M. sau M.M. A., caruia ii incredinta sarcina de a prelua foloasele activitatii infractionale.

Gravitatea faptelor savarsite de inculpatul M.M. este pusa in evidenta de modul in care acesta intelegea sa se foloseasca de functia de judecator pentru satisfacerea doleantelor de ordin patrimonial, reflectat perfect in dialogul purtat de judecatorul M.M. cu practicanul in insolventa Borza Monica, apropiata sa.

Acest dialog, redat la filele filele 9-10 din volumul volum 7 al dosarului de urmarire penala, reflecta modul in care M.M. judeca dosarele pe care le avea repartizate si criteriile pe care le avea in vedere pentru exercitarea atributiunilor de serviciu, ghidandu-se dupa principiul ”serviciu contra serviciu” iar cei care incalcau aceasta regula aveau parte de atitudini exprimate in cuvinte de genul 'sa vezi ce i-o trag eu!' sau 'Nu merge asa'.

Atitudinea procesuala a inculpatului M.M. a fost una de o rea credinta evidenta, putand fi interpretata doar ca o dorinta a impiedicarii bunei desfasurari a procesului penal in scopul zadarnicirii sau intarzierii semnificative a tragerii sale la raspundere penala.

Instanta retine si interventia inculpatului M.M. care, in sedinta de judecata din 19.01.2015, dupa ce a adresat martorului M.A. Sergiu intrebarile pe care le-a dorit, a incercat sa opreasca audierea acestuia, pentru a determina amanarea judecatii, invocand motive medicale care ar fi impiedicat martorul sa dea declaratie, motive care nu fusesera invocate niciodata anterior.

Inculpatul M.M. a folosit orice mijloc pentru a tergiversa solutionarea cauzei, invocand, atat la termenul din 09.01.2015 cat si la cel din 19.01.2015, ca nu a avut posibilitatea sa vizioneze suportii optici pusi la dispozitie de instanta, desi intrase in posesia acestora imediat ce a solicitat, la 05.12.2014 si desi se afla in stare de arest la domiciliu.

Semnificativ este si faptul ca inculpatul a continuat si in fata instantei atitudinea din faza de urmarire penala, refuzand, intr-o maniera insidioasa, la toate termenele de judecata din camera preliminara si sedinta publica sa faca declaratii si uzitand in exces formula 'imi rezerv dreptul' pentru a conditiona acordarea unui alt si alt termen.

In ceea ce priveste lipsa antecedentelor penale ale inculpatului M.M., instanta apreciaza ca aceasta imprejurare reprezinta o stare de normalitate si o conditie impusa de lege pentru indeplinirea functiei de judecator, neputand fi calificata drept circumstanta atenuanta.

Insa, la stabilirea pedepselor ce se vor aplica inculpatului M.M. pentru cele 8 infractiuni savarsite, instanta va tine seama de varsta acestuia (57 de ani), in lumina principiului umanismului si in conditiile in care potrivit vointei legiuitorului, exprimata in art. 10 din legea 187/2012, contopirea pedepselor urmeaza sa se faca potrivit art. 39 din noul cod penal, care presupune aplicarea pedepsei celei mai grele la care se adauga un spor obligatoriu de 1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite.

In consecinta, instanta va aplica inculpatului pedeapsa principala de 6 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 246 C. pen. (1968) cu aplic. art. 13 C. pen. (1968), pedeapsa de 6 ani si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 254 alin. 1 si 2 C. pen. (1968) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 13 C. pen. (1968), pedeapsa de 6 ani si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 254 alin. 1 si 2 C. pen. (1968) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 13 C. pen. (1968), pedeapsa de 6 ani si 9 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 254 alin. 1 si 2 C. pen. (1968) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen. (1968) si art. 13 C. pen. (1968), pedeapsa de 6 ani si 10 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 254 alin. 1 si 2 C. pen. (1968) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 C. pen. (1968) si art. 13 C. pen. (1968), pedeapsa de 6 ani si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 254 alin. 1 si 2 C. pen. (1968) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 13 C. pen. (1968), pedeapsa de 6 ani si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 254 alin. 1 si 2 C. pen. (1968) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 13 C. pen. (1968) si pedeapsa de 6 ani si 9 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 289 alin. 1 C. pen. rap. la art. 6 si art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. 1 C. pen.

Curtea apreciaza ca natura si gravitatea faptelor savarsite de inculpatul M.M., astfel cum a fost mai sus descrisa, conduc la concluzia nedemnitatii acestuia de a exercita dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a exercita orice profesie juridica care ii vor fi interzise, ca pedeapsa complementara, in baza art. 65 C. pen. (1968) si a art. 66 alin 1 c.p. dar si a dreptului de a ocupa o functie de conducere in cadrul unei persoane juridice de drept public care ii va fi interzis, ca pedeapsa complementara, in baza art. 65 C. pen. (1968).

Interdictia de a exercita orice profesie juridica va fi aplicata inculpatului M.M., avand in vedere faptul ca acesta a savarsit infractiunile de luare de mita si abuz in serviciu in exercitarea functiei de judecator si folosindu-se de aceasta.

Pe durata executarii pedepsei principale, ca pedeapsa accesorie, se va interzice, inculpatului, in baza art. 71 C. pen. si a art. 65 c.pen., dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat si dreptul de a exercita orice profesie juridica dar si dreptul de a ocupa o functie de conducere in cadrul unei persoane juridice de drept public care va fi interzis, ca pedeapsa accesorie, in baza art. 65 C. pen.

In ceea ce priveste pedeapsa accesorie, tinand seama de decizia nr. LXXIV/2007 pronuntata de I.C.C.J., instanta nu va dispune interzicerea dreptului de a alege intrucat infractiunile savarsite nu au implicatii electorale si nu exista o legatura intre dreptul de a vota si prevenirea infractiunilor sau scopul reinsertiei sociale a inculpatului M.M.

Avand in vedere ca infractiunile pentru care este condamnat inculpatul M.M., in numar de 8, au fost savarsite sub forma concursului, in aplicarea art. 10 din legea 187/2012, instanta va proceda la contopirea pedepselor aplicate inculpatului, in baza art. 38 alin. 1 rap. la art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, si va aplica pedeapsa cea mai grea, de 6 ani si 10 luni inchisoare, la care va adauga un spor de 15 ani si 2 luni inchisoare (o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite), astfel incat inculpatul M.M. va executa in final pedeapsa de 22 de ani inchisoare.

In baza art. 45 alin. 2 Cod penal si art. 10 din legea nr. 187/2012, se va aplica inculpatului, alaturi de pedeapsa principala, pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g si k C.pen., respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, de a exercita orice profesie juridica si de a ocupa o functie de conducere in cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o durata de 4 ani dupa executarea pedepsei principale.

In baza art. 45 alin. 5 Cod penal rap. la art. 45 alin. 2 Cod penal si art. 10 din legea nr. 187/2012, se va aplica inculpatului, alaturi de pedeapsa principala, pedeapsa accesorie constand in interzicerea exercitarii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g si k C.pen., respectiv dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, de a exercita orice profesie juridica si de a ocupa o functie de conducere in cadrul unei persoane juridice de drept public, pe durata executarii pedepsei principale.

Fata de cuantumul pedepsei rezultante aplicata inculpatului M.M., de 22 de ani inchisoare, instanta va dispune executare acesteia in regim privativ de libertate, nefiind indeplinite conditiile prevazute de lege pentru suspendarea executarii".

*Cititi aici integral Sentinta penala nr. 17/02.02.2015 pronuntata de judecatorul Ciprian Ghita de la Curtea de Apel Bucuresti