28 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Ministrul Justitiei, Titus Corlatean, la Conferinta regionala „Developments in prison and probation in Europe”, pledeaza pentru alternativelor non-custodiale la pedeapsa cu inchisoarea

Scris de: L.J. | pdf | print

14 June 2012 12:31
Vizualizari: 10765

 

La Hotelul Intercontinental a avut loc in 14.06.2012, deschiderea Conferintei Regionale „Developments in prison and probation in Europe: Joint challenges, Joint solutions”, eveniment organizat de Administratia Nationala a Penitenciarelor, Directia de Probatiune din cadrul Ministerului Justitiei si Asociatia Internationala a Penitenciarelor si Centrelor Corectionale (ICPA) in colaborare cu Asociatia Administratiilor Penitenciare Europene (EuroPris) si Organizatia Europeana de Probatiune (CEP). Acest eveniment este foarte important pentru notorietatea reformei din Administratiei Nationale a Penitenciarelor din Romania.


Prezent la deschiderea conferintei, ministrul Justitiei, Titus Corlatean a tinut un discurs in cuprinsul caruia a subliniat urmatoarele:

In contextul in care fenomenul infractional inregistreaza o anumita dinamica, fireasca in conditiile dezvoltarii societatii, ca o prima solutie se prefigureaza sporirea controlului si recurgerea la masuri preventive mult mai stricte. In paralel, preocuparea pentru reducerea costurilor detentei si necesitatea implicarii comunitatii alaturi de persoana sanctionata in procesul de recuperare si reparare a daunelor, a condus la dezvoltarea progresiva a alternativelor la detentie. Aceasta este provocarea majora pentru urmatorii ani, cu siguranta, valabila pentru toate sistemele executionale europene, context in care pot fi evidentiate si cateva paliere de reflectie ce trebuie avute in vedere in edificarea politicilor penale. Cum putem combina capacitatea sistemului de a dezvolta programe de reintegrare sociala a persoanelor private de libertate, de a promova alternative non-custodiale, cu o cerinta tot mai pregnanta a mediului politic si a opiniei publice de a controla strict dinamica infractionala si de a pedepsi cat mai sever prin incarcerare? Cum putem gestiona nevoia de securitate si de control fara a renunta la principii fundamentale pentru dezideratul reintegrarii sociale, cum ar fi normalizare, deschidere si responsabilizare? Aceasta este dilema judecatorului preocupat de individualizarea pedepselor, adaptata gravitatii faptei si particularitatilor infractorului. Aceasta este adevarata arta a mentinerii unui echilibru managerial intre abordarea stricta a executarii pedepselor privative de libertate si cea axata pe dezvoltarea abilitatilor persoanelor private de libertate, in vederea reintegrarii sociale. Aceasta este si provocarea comunitatii pentru a se implica sustinut in reintegrarea sociala a membrilor ei care i-au incalcat normele, la un moment dat”, a declarat ministrul Justitiei.

Seful ANP, Marian Stancovici (foto): ”Securitatea nu poate fi masurata prin numarul de camere video, inaltimea unui gard sau numarul de personal inarmat!”

La randul sau, proaspatul director general al ANP, Marian Stancovici, a tinut un lung expozeu in care a explicat ce se doreste de la un sistem penitenciar modern: ”Exista, in majoritatea sistemelor penitenciare europene, o serie de alti factori care se pot constitui in provocari viitoare si care pot afecta echilibrul intern al unui sistem penitenciar. Infractiunile economice, traficul de droguri si fiinte umane sunt indicatori ai faptului ca sistemele penitenciare se confrunta cu o populatie carcerala mult diferita decat cea de pana acum.

In plus, importanta este atragerea de forta de munca calificata si suficienta. Atunci cand resursele de personal sunt limitate, exista riscul ca echilibrul sa se deplaseze in directia de crestere a controlului si securitatii fizice, astfel incat detinutii vor petrece perioade mai lungi in camerele de detinere, stare determinata si de faptul ca securitatea dinamica si masurile de resocializare necesita mai mult personal. Acest lucru ar putea conduce la o abordare in care tehnologia va prelua mai multe sarcini si, mai mult, ar duce din nou la instrainarea detinutilor sau chiar la limitarea maxima a relationarii personal - detinuti. In astfel de spatii de cazare, in care prezenta fizica a personalului este extrem de limitata, este foarte usor sa apara climate organizationale novice, care implica riscul ca acestea sa fie controlate de catre detinuti. O astfel de situatie ar putea duce la o stare de teama crescuta in randul personalului, deoarece acesta nu stie ce se intampla, nu mai are control asupra evenimentelor, ceea ce ar crea o spirala de auto-alimentare negativa. Sincer, cred ca securitatea nu poate fi masurata prin numarul de camere video, inaltimea unui gard sau numarul de personal inarmat. Securitatea dinamica este la fel de importanta ca si cea fizica, aceasta constand intr-un contact strans intre personal si detinuti, astfel incat personalul sa stie ce se intampla in orice moment. in opinia mea, interactiunea dintre detinuti si angajati este nu numai o conditie necesara pentru un nivel de securitate ridicat, dar si o conditie necesara pentru crearea unui mediu in care exista o sansa ca tratamentul si alte programe de reintegrare sa aiba succes. Apreciez ca acestea sunt unele dintre conditiile prealabile pentru viitorul unui sistem penitenciar eficient. De aceea este atat de important sa se cunoasca arta de a echilibra formele securitatii prezente intr-un sistem penitenciar. Ce libertate de actiune poate avea un serviciu penitenciar in incercarea de a proteja acest echilibru? Ce masuri avem la indemana? In primul rand, trebuie sa recunoastem angajatii nostri - ca fiind resursa noastra majora. Ca organizatie, sistemul penitenciar trebuie sa acorde prioritate satisfactiei profesionale a angajatilor proprii si unui mediu de lucru adecvat. Sistemele penitenciare trebuie sa urmareasca, astfel, atragerea de personal foarte bine calificat si puternic motivat, cu respect si intelegere pentru alte persoane si care sa se concentreze pe gestionarea sarcinilor profesionale. si, nu in ultimul rand, noi trebuie sa cream o cultura in care angajatii nostri sa cunoasca si sa impartaseasca valorile organizationale.

Motivul pentru care acest lucru este atat de important, consta in faptul ca nicio inchisoare nu este mai buna decat personalul sau. Acest lucru este, de altfel, subliniat de catre Comitetul european pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (CPT), care a subliniat in doua Rapoarte Generale faptul ca "nu este probabil nicio garantie mai buna, impotriva relelor tratamente aplicate unei persoane lipsite de libertate, decat un lucrator de penitenciar instruit in mod corespunzator”. Dupa cum bine cunoasteti, o organizatie este mai puternica daca se bazeaza pe valori adanc inradacinate sau pe o cultura organizationala cu traditie. Un alt set de masuri este acela al imbunatatirii infrastructurii.

Un sistem penitenciar modern este acela care este in masura sa aplice cele mai bune sisteme de securitate pana la acea data, nu in scopul de a limita numarul de angajati, dar in asa fel incat cadrul fizic sa sprijine interactiunea intre personal si detinuti, astfel incat siguranta fizica sa sprijine dorinta de normalizare, deschidere si responsabilizare. A treia masura se concentreaza mai mult pe resocializare si deschidere catre oportunitati de reintegrare a detinutilor. Pe viitor, sistemele penitenciare trebuie sa se specializeze in furnizarea de programe adaptate nevoilor individuale ale fiecarui detinut. Planurile adaptate individului, atat pe durata detentiei, cat si post-executional, se constituie in elemente importante in reducerea recidivei. Acelasi lucru este valabil pentru identificarea de locuri de munca pentru detinuti, dupa liberarea acestora. Experienta arata ca aceasta - este o cheie pentru a evita recidiva. si, daca suntem in masura sa implicam comertul privat si industria intr-un parteneriat cu caracter obligatoriu, sansele vor creste semnificativ, experientele noastre fiind dovada succesului unei astfel de abordari. A patra masura identificata este sa dovedim mai multa deschidere, acces si transparenta. Aceasta deschidere poate ajuta un sistem penitenciar sa devina mai transparent, la fel cum, aducerea - in dezbaterea publica - a unor imprejurari de fapt va determina o demistificare a sistemului in care ne desfasuram activitatea. Astfel, dezbaterile politicilor penale ce privesc sistemul penitenciar se vor baza - mai degraba - pe fapte si pe cunoasterea realitatilor profesionale, decat pe emotii si perceptii subiective. (...) Pentru majoritatea sistemelor penitenciare europene, aceasta inseamna ca principiul normalizarii este principiul fundamental. Acest principiu inseamna ca de fiecare data cand ne confruntam cu o problema, in calitate de angajati ai unui sistem penitenciar, si de fiecare data cand trebuie sa stabilim norme general valabile, trebuie sa ne gandim: Cum s-ar fi tratat aceasta situatie, in afara inchisorii? Numai atunci ar trebui sa luam in considerare daca exista motive speciale pentru a alege o alta solutie, doar pentru faptul ca este o inchisoare.Apreciez ca acest mod de gandire este cea mai buna garantie impotriva abordarii obisnuite si care, de multe ori, determina stagnare sau, altfel spus, in loc de a gandi "de ce?", trebuie sa ne obisnuim cu gandirea de tip "de ce nu?". De-a lungul timpului, s-a demonstrat faptul ca in timp ce obtinerea de sprijin pentru un regim de inchisoare mai sever si restrictiv este relativ usoara, este nevoie de mai mult curaj pentru a deschide un sistem penitenciar si pentru a normaliza conditiile pentru detinuti cat mai mult posibil. Dar aceasta este tocmai provocarea noastra majora ca leade-ri de sisteme penitenciare: o provocare care necesita un grad inalt de competenta manageriala, corectionala! Noi pur si simplu trebuie sa ne asumam responsabilitatea sporirii gradului de constientizare a masurilor care sunt eficiente in cadrul unui sistem penitenciar, atunci cand vine vorba de reducerea ratei recidivei si de crearea premiselor dezvoltarii unor modificari comportamentale pozitive la fostii detinuti”.

La eveniment au luat parte directorul Directiei de Probatiune din MJ, Iuliana Carbunaru, presedintele ICPA, Peter van der Sande, presedintele CEP, Marc Ceron, presedintele Europris, Hans Meurisse, alti specialisti din cadrul sistemelor penitenciare si de probatiune.

Comentarii

# oleg date 15 June 2012 12:45 -1

bursucul asta bine hranit de unde a venit???

# Ada date 15 June 2012 13:09 0

Dom.. Ministru , fa un pic de curatenie in justitie . VREM DREPTATE PENTRU AV. BOTA . ESTE NEVINOVAT DE CE LA-tI CONDAMNAT , CAND TOT VOI A_TI DAT SENTINTE DE RECUNOASTERE A CALITATII SI INSTITUTIEI. RUSINE JUSTITIA ROMANA!!!!!!!??????? :zzz

# Poza nu este a lui Titus Corlatean date 16 June 2012 14:29 0

modificati

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 27.03.2024 – Oamenii s-au dus peste „Baronul Lamborghini” (Video)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva