4 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

BLASFEMIA USERISTULUI, PEDEPSITA IN AJUN DE BUNAVESTIRE – Judecatoarea Luminita Grancea de la Curtea de Apel Bacau a respins cererea deputatului USR Iulian Bulai de anulare a amenzii de 5.000 lei primite de la CNCD pentru o blasfemie proferata pe Facebook la adresa lui Iisus Hristos si a Fecioarei Maria. Initial, judecatoarea Claudia Popescu de la CA Bacau anulase amenda, insa dosarul s-a intors la rejudecare. Cititi motivarea deciziei prin care ICCJ a dispus rejudecarea (Minuta)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

9 April 2023 12:27
Vizualizari: 4065

Deputatul USR Iulian Bulai (foto 1) – presedintele Comisiei de cultura din Camera Deputatilor – a fost pus la punct pentru o blasfemie proferata public la adresa Mantuitorului Iisus Hristos si a Fecioarei Maria.



La 24 martie 2023 (asadar, in ajunul sarbatorii de Bunavestire), judecatoarea Luminita Grancea de la Curtea de Apel Bacau a respins actiunea prin care Bulai a solicitat anularea amenzii de 5.000 de lei primite in 27 ianuarie 2021 din partea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii. Sanctiunea CNCD a venit dupa ce chiar in ziua de Craciun a anului 2019, USR-istul a scris pe Facebook postarea in care Iisus Hristos era catalogat drept un copil „un copil provenit dintr-o familie foarte ciudata (...), aparut in lume fara ca parintii lui sa fi facut dragoste, cu o mama surogat si un tata care accepta paternitatea fara sa fi contribuit la ea”.

Bulai a contestat amenda si a castigat initial, judecatoarea Claudia Popescu de la CA Bacau dispunand anularea ei la 15 iulie 2021. Problema este ca, asa cum ati citit pe Lumea Justitiei, sentinta a fost motivata sub orice critica, asa-zisa argumentatie a judecatoarei Popescu constand de fapt doar intr-o insailare de citate (click aici pentru a citi). In 29 septembrie 2022, magistratele Carmen Maria Ilie, Doina Visan si Maria Andries de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au admis recursul CNCD, dispunand retrimiterea cauzei la Curtea de Apel Bacau, pentru rejudecare. Intre timp, Claudia Popescu se pensionase la 1 februarie 2022.

In al doilea ciclu procesual, judecatoarea Grancea a dat dreptate Consiliului, respingand actiunea lui Bulai impotriva amenzii.

Pana cand va fi redactata motivarea acestei sentinte, Lumea Justitiei va prezinta motivarea deciziei ICCJ de retrimitere a dosarului la rejudecare. Chiar daca ne-am fi asteptat ca rejudecarea sa fi fost dispusa pe motiv de motivare superficiala a sentintei, hotararea Inaltei Curti se bazeaza pe alt viciu de procedura – si anume: pe faptul ca magistrata Claudia Popescu a refuzat cererea ambelor parti de introducere in cauza a unui tert. Este vorba despre pastorul baptist David Ciucur (foto 2), cel care l-a reclamat pe Bulai la CNCD in 2019. ICCJ s-a limitat la constatarea doar a acestui viciu de procedura, nemaianalizand calitatea argumentatiei din sentinta Claudiei Popescu.


Redam minuta sentintei nr. 32/2023 din dosarul nr. 123/32/2021*:


Respinge exceptia inadmisibilitatii. Respinge cererea, ca nefondata.

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare, cerere ce se va depune la Curtea de Apel Bacau. Pronuntata azi, 24.03.2023, conform. art. 402 teza a II-a Cod procedura civila”.


Reluam postarea de pe Facebook care i-a atras lui Iulian Bulai amenda CNCD:


Un copil. Sarac si provenit dintr-o familie foarte ciudata. Un tata trecut de prima tinerete si o mama adolescenta. Aparut in lume fara ca parintii lui sa fi facut dragoste. Cu o mama surogat si un tata care accepta paternitatea fara sa fi contribuit la ea. Refuzat de comunitate. Nascut fara ca parintii sa fi fost casatoriti, doar logoditi. Nasterea lui arata extradordinarul dar si limitele societatii in care a aparut.

Acum 2000 de ani s-au intamplat cele scrise mai sus. Soarta lui este astazi impartasita de multi copii din Romania, dar care nu au avut alaturi parinti atat de iubitori. Avem peste 50.000 de copii in grija statului. Peste 3000 de copii anual dati spre adoptie. Mai mult de o treime din cei 3000 nu isi gasesc o familie. Anual aprox. 2000 de copii sunt declarati greu adoptabili-nimeni nu ii vrea in Romania. Peste 1000 de copii romani au fost traficati doar in UK pana in 2007. Recent, justitia romana nu a gasit niciun vinovat din cele cateva zeci/ sute care ar fi fost implicati in traficul a aproape 200 de copii din Tandarei. Acesta este cel mai mediatizat caz recent de trafic de fiinte umane din Romania, dar nicidecum singurul.

Asta arata multe comunitati esuate sau cvasi esuate in Romania. Comunitati esuate la fel de mult ca cea din Betleem de acum 2000 de ani. Esuate din lipsa de implicare a celor din jur.

In fata atator comunitati esuate, noi avem sansa de a umple locul pastorilor si magilor care au dat o mana de ajutor acum 2000 de ani. Intr-o Romanie cu multi baronasi si combinatori, politicienii onesti ar trebui sa fie pastorii si magii zilelor noastre care dau o mana de ajutor celor care au nevoie: comunitati esuate cu nevoie de solidaritate, generozitate si buna gestionare a bugetului local. In interesul parintilor si pruncilor.

Pentru mine si despre asta este Craciunul: implicare in comunitatea locala pentru cei mai vulnerabili si masuri de interventie din partea comunitatii dincolo de incapacitatile individului.

Craciun fericit tuturor!”


Prezentam principalul pasaj din motivarea ICCJ privind rejudecarea:


Examinand sentinta recurata prin prisma criticilor invocate in cererea de recurs, a apararilor formulate prin intampinarea depusa de intimatul-reclamant si a dispozitiilor legale incidente, Inalta Curte constata ca recursul paratului este fondat si va fi admis, cu consecinta casarii sentintei de fond atacate, pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare:

In fapt, instanta de contencios administrativ si fiscal a fost investita, pe calea prevazuta de art. 20 alin. (9) din O.G. nr. 137/2000 si art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu o cerere prin care reclamantul Bulai Iulian a solicitat anularea Hotararii nr. 106/2021 emise de paratul Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, precum si exonerarea de la plata amenzii in cuantum de 5.000 RON stabilita in sarcina sa.

Prin Hotararea nr. 106/21.01.2021 emisa de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, a carei anulare se solicita, s-a retinut ca aspectele sesizate de petentul Ciucur David prin petitia nr. 2398 din 24.04.2020, constituie fapte de discriminare potrivit art. 2 alin. (1) si art. 15 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificarile si completarile ulterioare, republicata.

Totodata, potrivit art. 2 alin. (11) si art. 26 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificarile si completarile ulterioare, republicata, coroborat cu art. 8 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, cu modificarile si completarile ulterioare, s-a dispus aplicarea amenzii contraventionale in valoare de 5.000 RON in sarcina persoanei reclamate Bulai Iulian.

Solutionand cererea de anulare a actului administrativ contestat, prin sentinta nr. 74 din 25 iunie 2021, Curtea de Apel Bacau, sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal a respins ca nefondata exceptia inadmisibilitatii actiunii, invocata de parat; a admis actiunea formulata de reclamantul Bulai Iulian in contradictoriu cu paratul Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii si a anulat Hotararea nr. 106 din 27.01.2021 emisa de paratul Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut, in primul rand, ca exceptia inadmisibilitatii actiunii, invocata de paratul Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, nu este intemeiata si a respins-o cu motivarea ca paratul nu a solutionat doar o petitie, ci a emis un act administrativ, respectiv Hotararea nr. 106/21.01.2021, considerand astfel ca sunt aplicabile prevederile Legii nr. 554/2004.

Totodata, a retinut ca pe fondul cauzei paratul a aratat ca persoana care a formulat sesizarea este o victima a discriminarii si a solicitat introducerea sa in cauza, insa a respins aceasta solicitare cu aceeasi motivare, si anume investirea instantei cu analiza legalitatii cererii de anulare a actului administrativ contestat.

Inalta Curte nu poate valida rationamentul instantei de fond, deoarece acesta reflecta pronuntarea hotararii cu incalcarea regulilor de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii, aspect de natura a atrage incidenta motivului de casare prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. cu consecinta casarii sentintei si trimiterii cauzei pentru rejudecare aceleiasi instante.

Analizand sentinta atacata din perspectiva criticilor invocate de partea recurenta sub aspectul neintroducerii in cauza a titularului petitiei adresate Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, si incadrate in motivul de casare prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Inalta Curte retine ca acest motiv de casare este incident in cauza, asa cum s-a aratat in precedent, criticile formulate de parte sub acest aspect fiind, in atare situatie, fondate.

Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotarari se poate cere cand, prin hotararea data, instanta a incalcat regulile de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii, in doctrina si in jurisprudenta recenta statuandu-se ca sub imperiul motivului de casare retinut se pot include mai multe neregularitati de ordin procedural savarsite de instanta, altele decat cele mentionate la pct. 1-4 ale art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., incepand de la nesemnarea cererii de chemare in judecata, judecata pricinii in lipsa partii care nu a fost legal citata, nesemnarea cererii reconventionale, aplicarea gresita a unor texte de lege, precum si incalcarea unor principii ale procesului civil, altele decat cele care sunt sanctionate prin celelalte motive de recurs, cum ar fi dreptul la aparare, nesocotirea principiului publicitatii sedintei de judecata, principiului oralitatii sau principiului contradictorialitatii, inclusiv a principiului disponibilitatii partilor cu privire la derularea procedurii.

Or, incalcarea principiilor procesului civil este asimilata unor norme prevazute sub sanctiunea nulitatii, pricinuindu-se astfel vatamarea dreptului partii prin incalcarea dreptului sau la aparare. Ca urmare, orice pretinsa incalcare a unei reguli de procedura, indiferent de regimul sau juridic, va fi analizata din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., pentru a se constata daca reprezinta sau nu un motiv de casare a hotararii.

In speta, la termenul de judecata din data de 10 iunie 2021, reclamantul Bulai Iulian a depus la dosar, prin avocat, o cerere de introducere in cauza a unei terte persoane, si anume a autorului petitiei adresate Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, petentul Ciucur David, apreciind ca aceasta chestiune ar trebui pusa in discutie prin raportare la jurisprudenta instantei supreme.

Prima instanta, constatand ca aceasta solicitare a fost formulata si de catre paratul Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, prin notele de sedinta depuse la dosar, a pus in discutie cererea de introducere in cauza a petentului Ciucur David si, implicit, exceptia inadmisibilitatii actiunii, invocata de acelasi parat prin raportare la acelasi aspect, si a respins cererea reclamantului si a paratului de introducere in cauza a petentului mentionat, motivat de faptul ca, prin actiunea introductiva se solicita anularea unui act administrativ, iar chemarea in proces a persoanei care a formulat sesizarea nu are relevanta atat timp cat nu s-a formulat o cerere impotriva acesteia ca urmare a admiterii actiunii de anulare a hotararii.

Inalta Curte retine ca in procesul civil opereaza, in primul rand, principiul disponibilitatii partilor cu privire la derularea procedurii, art. 9 din C. proc. civ. prevazand la alin. (1) ca "Procesul civil poate fi pornit la cererea celui interesat sau, in cazurile anume prevazute de lege, la cererea altei persoane, organizatii ori a unei autoritati sau institutii publice ori de interes public", iar la alin. (2) ca "Obiectul si limitele procesului sunt stabilite prin cererile si apararile partilor".

Pe de alta parte, retine ca, in scopul respectarii principiului fundamental al procesului civil al contradictorialitatii si, implicit al dreptului la aparare, art. 153 alin. (1) din C. proc. civ. prevede ca: "Instanta poate hotari asupra unei cereri numai daca partile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, in afara de cazurile in care prin lege se dispune altfel."

Se constata, asadar, ca in cauza a fost nesocotit de catre prima instanta principiul contradictorialitatii si al dreptului la aparare, in conditiile in care judecarea cererii de anulare a Hotararii nr. 106/21.01.2021 emisa de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii tocmai ca urmare a sesizarii formulate de petentul Ciucur David in legatura cu pretinse fapte de discriminare savarsite de persoana reclamata Bulai Iulian, cu incalcarea dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 137/2000, s-a facut fara ca aceasta parte, careia legiuitorul ii recunoaste calitatea de parte a litigiului, ca persoana ce se considera discriminata, conform art. 20 din O.G. nr. 137/2000, sa fie citata in proces.

Se impune aceasta concluzie avand in vedere si faptul ca, in faza administrativ-jurisdictionala desfasurata de paratul Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii in temeiul dispozitiilor art. 20 din O.G. nr. 137/2000, actul dedus judecatii in prezenta cauza a fost adoptat in scopul solutionarii memoriului petentului Ciucur David, constatandu-se discriminarea pe care o sesizare, asa incat este evidenta calitatea sa activa in cadrul acestei proceduri. In concluzie, a fost incalcat, in egala masura, si principiul dreptului la aparare al acestei parti litigante, prin necitarea sa in proces petentul Ciucur David nefiind in masura si neavand astfel posibilitatea sa formuleze aparari si sa invoce eventuale exceptii.

In plus, se retine si o incalcare a principiului disponibilitatii partilor in conditiile in care, atat reclamantul Bulai Iulian, cat si paratul Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, au solicitat introducerea in cauza a titularului petitiei ce a facut obiectul procedurii administrativ-jurisdictionale desfasurate de autoritatea parata si finalizata cu emiterea Hotararii nr. 106/21.01.2021, contestate in cauza, instanta de fond respingand aceasta solicitare de stabilire legala a cadrului procesual cu o motivare gresita, ce nu sustine solutia pronuntata din perspectiva reliefata.

Or, in contextul in care partile au formulat cereri de introducere in cauza a titularului sesizarii, petentul Ciucur David, si tinand cont de cadrul procesual in care s-a desfasurat procedura administrativ-jurisdictionala la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, instanta de fond nu mai era indrituita sa cenzureze acest cadru procesual deja stabilit.

In concluzie, instanta de control judiciar constata ca prin respingerea cererii de introducere in cauza a petentului Ciucur David pe motiv ca prin actiunea introductiva se solicita anularea unui act administrativ, iar chemarea in proces a persoanei care a formulat sesizarea nu are relevanta atat timp cat nu s-a formulat o cerere impotriva acesteia ca urmare a admiterii actiunii de anulare a hotararii, prima instanta a incalcat principiul disponibilitatii partilor, precum si cel al contradictorialitatii si al dreptului la aparare, aspecte de natura a atrage incidenta motivului de casare prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. referitor la incalcarea regulilor de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii.

In cauza, vatamarea procesuala constand in imposibilitatea verificarii legalitatii actului administrativ contestat si in contradictoriu cu petentul Ciucur David, precum si in imposibilitatea acestuia de a formula aparari si a invoca eventuale exceptii, nu poate fi inlaturata decat prin casarea sentintei de fond atacate si trimiterea cauzei pentru rejudecare aceleiasi instante.

In acest context, avand in vedere incidenta motivului de casare anterior mentionat, se constata ca nu se mai impune analizarea celorlalte critici care se circumscriu motivului de casare prevazut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., inclusiv in ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii actiunii, acestea urmand sa fie examinate de instanta de fond cu ocazia rejudecarii cauzei, cand, dispunand introducerea in cauza si citarea petentului Ciucur David, va proceda la cercetarea litigiului si va lamuri in mod corespunzator situatia de fapt si de drept existenta in speta dedusa judecatii, cu luarea in considerare a sustinerilor si apararilor tuturor partilor, precum si a celor statuate in cuprinsul prezentei decizii in referire la aspectul analizat”.


* Cititi aici intreaga decizie ICCJ nr. 4276/2022 din cauza nr. 123/32/2021

Comentarii

# Miruna date 9 April 2023 13:29 +6

Ar trebui tratati cum merita acesti usr-isti nu cu manusi ca prea si-au luat nasul ka purtare. Ei stiu tot, ei trateaza cu flit acest popor dar cand vedem ca il intreaba Parchetul pe Ghinea si il pune sub acuzare de inalta tradare pentru ce a facut cu PNRR ul in ce tara s-a mai dacut asa ceva? Cine ii tine in brate pe acest indivizi domnilor procurori?

# Argus date 9 April 2023 14:45 +1

Bulache asta,la fel ca și Simeon , s a măritat de ochii lumii doar ca sa nu li se afle adevărata orientare. In realitate ei fac parte din gașcă cu Arafat, manciu, Gheorghiță și alți frați de o trăire parandarat

# DODI date 9 April 2023 16:34 0

Ce pretenții poți avea de la BULAI care face dovada că are școala vieții la BULĂU?

# Kluivery date 9 April 2023 19:40 0

Useriștii ăștia sunt niște comuniști jalnici,

# Geo date 9 April 2023 20:51 +2

Se vede dupa figura ca este "lombrozian". Cei cu studii juridice - facute pe bune, nu la "Ecologica", pentru diploma, stiu ce inseamna. Cand mai si vorbeste te convingi.

# nae girimea date 10 April 2023 09:49 +2

Eu il detest pe acest individ . Insa apar dreptul lui de a spune chiar si o idiotenie . Blasfemia poate fi condamnata ( azi doar verbal ) de catre o autoritate eclesiastica. Ce cauta o institutie laica, CNCD in afacerea asta ? Pe cine a discriminat ? Si se mai gaseste si o autoritate a justitiei sa acorde competenta CNCD ului in problema!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 3.03.2024 – Avertismentul DIICOT: copiii au devenit tinte

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva