19 octombrie 2020

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Ce a spus Avocatul general al CJUE si ce a inteles „statul subteran”

Scris de: prof. dr. Adrian SEVERIN | pdf | print

25 septembrie 2020 12:14
Vizualizari: 2598

Zilele trecute Avocatului general al Curtii de Justitie a UE (CJUE) si-a prezentat concluziile in cauzele ce privesc, printre altele, conformitatea infiintarii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) cu dreptul UE, si caracterul (obligatoriu sau nu) recomandarilor Comisiei europene formulate in aplicarea MCV.


 

Concluziile amintite au fost prezentate deformat publicului romanesc, de propaganda magistratilor #rezist si de aparatul de dezinformare al statului subteran”, cu cartitele sale guvernamentale. “Victorie!” – au strigat acestia. UE ne obliga sa desfiintam SIIJ. „Degeaba a zis CCR ca infiintarea acesteia este constitutionala si degeaba zic unii ca, intrucat dreptul UE este armonizat cu Constitutia Romaniei, ceea ce este admisibil sub aspect constitutional la Bucuresti, nu poate fi inadmisibil potrivit tratatelor europene la Luxemburg. Dreptul european bate Constitutia Romaniei.”


In realitate, avocatul general CJUE formuleaza concluzii care contrazic asemenea sustineri si toarna apa rece peste asteptarile celor care au initiat procedura in fata CJUE.


Cu privire la procedura fac cateva precizari si anume:


  1. Concluziile avocatului general nu sunt o decizie (adica un act cu valoare obligatorie), ci o opinie.

  2. CJUE nu urmeaza a pronunta o decizie de speta cu aplicare directa, ci este chemata sa dea o interpretare generala normelor dreptului UE, care abia apoi urmeaza a fi aplicate in Romania, prin raportare la situatia concreta de aici si pe baza evaluarii acesteia de catre autoritatile romane.

  3. Initiativa privind solicitarea interpretarii dreptului UE a venit din partea celor care se opun existentei SIIJ, intrucat se tem ca astfel, pe de o parte, judecatorii vor scapa de controlul exercitat asupra lor de procurorii DNA, si pe de alta parte, abuzurile comise in exercitarea actului de justitie vor fi cercetate de procurori impartiali, iar nu chiar de colegii celor care le-au savarsit. De asemenea, prin initiativa respectiva s-a urmarit investirea cu caracter obligatoriu a recomandarilor din rapoartele MCV si asezarea acestora deasupra Constitutiei Romaniei. (De ce oare nu s-a cerut si interpretarea dreptului UE cu privire la lipsa bazei legale a MCV?) Asa se explica imprejurarea ca cererea privind interpretarea dreptului UE a fost insotita de informatii false cu privire la situatia de fapt din Romania.

  4. Agentul guvernului Orban care a prezentat pozitia oficiala a Romaniei la audierile CJUE, printr-un adevarat act de tradare, a ascuns faptele pe care s-a bazat infiintarea SIIJ si a adus argumente in sustinerea tezelor celor care proclamau obligativitatea recomandarilor formulate in cadrul MCV (faptul a facut obiectul unei ample analize publicate imediat dupa audieri); aceasta in detrimentul Constitutiei si, deci, al suveranitatii Romaniei. Daca nici Guvernul roman nu apara legile statului, la ce te poti astepta din partea CJUE?!

 

Cu privire la fondul concluziilor Avocatului general al CJUE, fac doua remarci:


  1. Avocatul general, intr-o lectura per a contrario, opiniaza ca SIIJ poate functiona fara a fi in contradictie cu dreptul UE, cu conditia ca: i. volumul abuzurilor savarsite de magistrati (respectiv al infractiunilor din justitie) sa fie semnificativ (si stim ca el este); ii. numirea procurorilor care compun sectia sa nu fie facuta politic (si stim ca ea este facuta de CSM, deci apolitic). Masura in care aceste conditii, care fundamenteaza caracterul socialmente necesar al sectiei, sunt indeplinite, urmeaza a se aprecia de autoritatile romane. Evaluarea trebuie sa priveasca nu doar aspectul cantitativ, ci si cel calitativ, respectiv impactul social al faptelor in discutie.

  2. Avocatul general opiniaza ca statul roman are dreptul de a-si organiza sistemul judiciar si de a stabili procedurile judiciare asa cum crede de cuviinta, aceasta insemnand ca punctele de vedere exprimate de redactorii rapoartelor MCV nu sunt obligatorii si, in nici un caz, nu prevaleaza asupra Constitutiei Romaniei.


Pornind de aici, CJUE urmeaza a se pronunta. La ce ar trebui sa ne asteptam?


Dezlegarea unei probleme de drept, chiar daca ramane la un nivel general – pentru ca nu are ca obiect rezolvarea unui litigiu, ci numai lamurirea intelesului premisei majore a silogismului juridic, cu care va trebui ulterior sa fie confruntata premisa minora (starea de fapt), de catre instantele nationale competente cu solutionarea spetei –, nu poate sa nu se refere, totusi, si la situatia concreta in legatura cu care s-a nascut dubiul referitor la interpretarea corecta a textului de lege aplicabil. in zona aceasta este posibil si, in lumina recentelor experiente negative in raporturile cu institutiile judiciare europene, probabil sa se manifeste jocul politic.


CJUE se afla sub o dubla presiune. Pe de o parte, este presiunea birocratiei bruxelleze si a unor capitale care vor sa isi exercite dominatia asupra Romaniei (si nu numai) si sa subordoneze Constitutia acesteia nu doar dreptului UE, ci si capriciilor lor politice. Pe de alta parte, apare presiunea difuza a personalitatilor federaliste constiente ca noi excese si noi abuzuri pot pune definitiv la pamant constructia europeana deja afectata de Brexit, Covid19, esecul acordului bugetar (falsul consens din Consiliul European nu poate ascunde de privirile natiunilor estice si sudice, sovinismul national al membrilor din vest si nord), criza migratiei, tensiunile geopolitice de la frontiera estica (pontica) si sudica (mediteraneeana) etc., precum si cea concentrata a multor capitale care nu mai accepta eurocratia, diktatul german, neo-napoleonismul francez si, in general, hegemonismul celor care pretind ca optiunile lor juridice sa treaca inaintea Constitutiilor nationale. Judecatorii europeni vor trebui sa concilieze aceste atitudinii aflate in totala contradictie, si chiar daca inteleg ca nu este vreun pericol in a nega suveranitatea Romaniei (caci insisi detinatorii puterii de la Bucuresti o doresc), realizeaza ca un asemenea precedent risca sa genereze isterie in alte locuri si sa devina picatura care revarsa paharul euroscepticismului in crestere galopanta.


Asa se explica de ce, deocamdata la nivelul avizului formulat de Avocatul general al CJUE: i. in loc sa se spuna in ce conditii poate functiona SIIJ (ex. „o sectie speciala a parchetului national pentru magistrati este admisa de dreptul UE cu respectarea urmatoarelor conditii...”), se prefera a se mentiona conditiile in care nu poate functiona („o sectie speciala a parchetului national pentru magistrati NU este admisa de dreptul UE, ... decat daca se respecta urmatoarele conditii...”); ii. se insira argumentele care ar impiedica mentinerea SIIJ, preluate de la cei care, in dorinta de a o vedea desfiintata, au formulat cererea de interpretare, ca si cand ele ar fi fost verificate si confirmate, desi stabilirea situatiei de fapt nu face obiectul acestei proceduri. O atare ambiguitate este, probabil, darul maxim pe care sistemul judiciar european il poate face adversarilor SIIJ si ai Constitutiei romane de la Bucuresti, spre satisfactia papusarilor europeni ai acestora.


Nici avocatul general nici completul care va judeca nu vor putea spune, de pilda, ca au verificat si au stabilit ca procurorii SIIJ sunt numiti printr-o procedura la discretia factorului politic. Nu este asa si nimeni nu isi va asuma raspunderea atestarii unui neadevar, cu posibilitatea de a fi apoi implicat atat intr-un scandal intern romanesc, cat si intr-unul european. Guvernele se schimba si cine stie cine va veni maine la Palatul Victoria sau la Palatul Cotroceni si va intreba la Bruxelles de ce CJUE a mintit, depasindu-si, totodata, competentele. De aceea, se va lucra usor pervers, cu ipoteze, si se va zice, in consens cu detractorii SIIJ, ca aceasta nu respecta dreptul UE „intrucat” (cu intelesul de „daca”) este politizata; luandu-se politizarea ca o simpla ipoteza si nu ca fapt dovedit.


Magistratii onesti si romanii onesti, in general, se revolta vazand ca la nivelul CJUE nu s-a retinut ca tocmai procurorii SIIJ, spre deosebire de cei ai DNA, sunt numiti fara ingerinta politica. Apararea CJUE este si va fi ca acolo nu s-au judecat faptele, ci doar s-a interpretat legea si, in acest proces, in care guvernul si solicitantii interpretarii au facut referiri la aceleasi fapte, la ele s-au referit si judecatorii europeni, in mod automat. Daca prezentarea faptelor a fost mincinoasa, vina este a celor care au mintit, iar asta a ramas fara consecinte – se va zice – intrucat adevarul urma sa fie stabilit de romani in aplicarea dreptului UE, astfel cum bine a fost interpretat de CJUE. Caci cine ar putea sa nu fie de acord ca o sectie speciala pentru urmarirea infractiunilor comise in cadrul procesului de administrare a justitiei sa fie libera de orice influenta politica?!


In acest context mai este de adaugat ca, potrivit tratatelor, organizarea justitiei nu intra in competenta UE. Ceea ce aceasta are dreptul sa faca, este sa vegheze la respectarea valorilor partajate, astfel cum ele au fost mentionate de tratate; tratate in cadrul carora a fost inclusa, cu putere obligatorie, si Carta europeana a drepturilor fundamentale. Or, independenta justitiei este una dintre aceste valori, iar garantarea ei este o obligatie a tuturor statelor membre. O obligatie, dupa cum se vede, vag definita si care, de aceea, lasa un camp larg de apreciere CJUE, dar care, tot de aceea, ofera si o mare marja de libertate statelor membre. CJUE poate interpreta intelesul principiului amintit, dar nu poate transforma principiul in reguli stricte a caror adoptare se sustrage competentelor ramase in portofoliul suveranitatii nationale.


Asadar, dincolo de facilitarea pescuitului in ape tulburi, oponentii SIIJ nu vor primi de la CJUE altceva decat reiterarea unor principii, deja acceptate si necontestate in Romania, completate cu o serie de explicatii privind intelesul lor in anumite situatii ipotetice. Este maximul a ceea ce se poate obtine si bine si rau, de la o institutie europeana tot mai politizata, dar care incearca sa mentina minima obiectivitate menita a evita decesul iminent al unei (con)federatii bolnave.


Pe acest fundal si cu aceste precizari si remarci, nu pot decat sa ma alatur, cu bucuria de a constata ca inca mai exista magistrati demni de misiunea incredintata lor, chemarii formulate de doamna judecator Adriana Stoicescu, presedinta tribunalului Timis: „Daca va doriti o justitie independenta, luati mainile de pe SIIJ!”

Comentarii

# nae din dealul feleacului date 25 septembrie 2020 17:30 +4

Bravo D-le Prof.Adrian Severin;cine stie carte(si D-vs.stiti carte),stie carte!

# DODI date 25 septembrie 2020 20:15 +16

Revin cu mici observații: 1. pentru ciolaniSS și gașca lui de pupincuriști și trădători de țară nu contează legea și logica înființării SIIJ, 2. orice text care nu dă dreptate apucăturilor lui ciolaniSS nu contează și trebuie criticat; 3. orice text care depășește mai mult de 3 rânduri (cât poate citi ciolniSS într-un mandat) este mult prea mult pentru neuronul său obosit și prins cu foraibăr de carcasa numită pe nemțește caPU LA șeful de stat.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL


    Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home3/luju/public_html/_template/article.php on line 149
    • VERDICTUL ZILEI - Va reusi regimul Iohannis sa desfiinteze SIIJ?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 18.10.2020 – Arafat a ramas nerezolvat

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva