22 septembrie 2021

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

COMPLICITATEA CORINEI – Presedinta Inaltei Curti Corina Corbu a publicat al patrulea raport semestrial de control la Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor, dar se incapataneaza sa treaca sub tacere nelegalitatea functionarii CNIC. Corbu recunoaste ca persista riscul unor interceptari din greseala si se lamenteaza ca romanii percep CNIC ca pe ceva „ocult”. Sefa ICCJ promite triumfalist ca va inspecta Directia Operatiuni Speciale pe model CNIC (Raportul)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

2 septembrie 2021 18:37
Vizualizari: 4782

Oricat am sperat ca macar acum, la a patra editie, judecatoarea Corina Corbu (foto) – presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie – va vorbi despre nelegalitatea existentei si a functionarii Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor (CNIC) – organism aflat in cadrul Serviciului Roman de Informatii –, acest lucru nu s-a intamplat.



Miercuri, 1 septembrie 2021, Corbu a publicat al patrulea raport intocmit in urma vizitei semestriale la CNIC la care o obliga art. 30/1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, in forma valabila din 2018 – anul ultimelor mari modificari la legile justitiei.

Dupa cum spuneam: sefa ICCJ nici de aceasta data nu mentioneaza faptul ca entitatea pe care a inspectat-o de trei ori pana acum fiinteaza fara un cadru legal real. Guvernul Ciolos – prin infama OUG 6/2016 emisa la propunerea ministresei Justitiei Raluca Pruna – a modificat Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii astfel incat sa creeze aparenta ca CNIC ar fi fost infiintat prin aceasta lege. Lumea Justitiei a explicat in detaliu modul smecheresc in care a procedat tandemul Ciolos-Pruna din punct de vedere al legiferarii (gasiti link la final catre primul episod al serialului „Corina Corbu la CNIC”).


Ramane cum am stabilit: putem fi ascultati „din greseala”


Dincolo de tacerea judecatoarei supreme cu privire la nelegalitatea existentei CNIC, Corina Corbu recunoaste si acum ceea ce a spus in primul raport de control – si anume: persista riscul ca entitatile care opereaza CNIC (marile parchete – PICCJ, DNA si DIICOT –, dar si SRI) sa asculte romanii „din greseala”, in cazul in care operatorul introduce alt numar decat cel desemnat prin mandatul de supraveghere tehnica.


Corbu a pierdut SRI-ul pe drum


Remarcam in treacat ca, spre deosebire de editiile precedente, acum Corina Corbu omite sa mentioneze explicit ca SRI este unul dintre cei patru beneficiari ai CNIC. Astfel, daca in prima editie in raport scria fara ocolisuri: „Sistemul administrat de Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor asigura accesul simultan, autonom si independent a patru autoritati de interceptare, trei fiind administrate si utilizate de autoritatile judiciare si cea de-a patra de catre Serviciul Roman de Informatii” (pagina 6 a primului raport), de data aceasta presedinta instantei supreme scrie doar atat: „Configuratia sistemului administrat de CNIC asigura functionarea simultana a patru autoritati independente, trei fiind administrate si utilizate de structurile judiciare (PICCJ, DNA, DIICOT)” (pagina 13 a raportului de fata).


Ce buna ar fi o lege Big Brother!


Mergand mai departe, la pagina 14, observam o pledoarie voalata din partea Parchetului General pentru o lege de tip Big Brother, prin care romanii sa fie interceptati mai indeaproape. Totusi, Corina Corbu se multumeste sa citeze sec aceasta pozitie a PICCJ, fara sa precizeze daca o impartaseste sau nu:

Conform aprecierii Parchetului General, desi cadrul tehnic si legislativ actual asigura accesul nemijlocit si independent al organelor de urmarire penala la sistemele tehnice in scopul punerii in executare a masurii prevazute de art.138 alin.1 lit.a C.p.p., permitand punerea in aplicare a acestei masuri in mod direct, prin personalul propriu care utilizeaza echipamentele tehnice detinute de parchet, autonomia tehnica a marilor parchete in materie de interceptare a comunicatiilor este conditionata de interventia organelor legislative in vederea revizuirii dispozitiilor care reglementeaza obligatiile fumizorilor de retele publice de comunicatii electronice sau fumizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, atributiile institutiilor aflate in relatie cu acestia, precum si resusele logistice, umane si financiare alocate”.


Corina Corbu promite control la DOS


Pe de alta parte, presedinta Inaltei Curti face o promisiune triumfalista la pagina 15 a raportului: se va duce peste Directia Operatiuni Speciale din Ministerul Afacerilor Interne, pentru a se asigura ca si acest serviciu secret respecta legea, dupa cum (nu-i asa?) o fac SRI si al sau CNIC:

Se remarca ca din datele furnizate de catre toate marile parchete, precum si de CNIC, punerea in executare a unei parti dintre masurile de supraveghere tehnica (in special de catre parchetele teritoriale) cu asistenta structurilor tehnice specializate ale Politiei Romane (D.O.S.) presupune respectarea acelorasi garantii tehnice, procedurale si de securitate informatica, aceasta fiind impusa tocmai de volumul ridicat de activitate la nivelul structurilor tehnice de la nivel central. In cadrul verificarilor aferente urmatorului raport semestrial urmeaza ca structura tehnica din cadrul M.A.I. sa faca obiectul unei vizite de documentare similare celei efectuate la nivelul celorlalti beneficiari judiciari ai CNIC.


Romani, terminati cu prostiile!


Ultimele pagini (16 si 18) ale raportului sunt marcate de elogii la adresa Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism in materie de transparenta si de indemnuri la adresa PICCJ si a DNA sa urmeze exemplul colegilor de la DIICOT, astfel incat romanii sa nu mai creada ca Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor ar functiona „ocult”. Altfel spus: sa aiba loc o „demitizare”. Cuvintele dintre ghilimele sunt exact cele folosite de catre Corina Corbu in propriu-i raport:

Desi, din perspectiva bunei desfasurari a anchetelor penale, rezerva marilor parchete de a furniza informatii privind activitatile de interceptare este desigur legitima, trebuie facuta o distinctie neta intre informatiile prejudiciabile pentru folosirea in bune conditii a acestor tehnici de investigare si informatiile statistice, cu caracter general, care pot prezenta interes din perspectiva dreptului de 'control' al societatii cu privire la activitatea oricaror entitati publice. Mai mult, diversificarea si augmentarea continutului datelor statistice furnizate, precum si, poate, folosirea unor modalitati de aducere la cunostinta publica mai sintetizate si cu o mai mare peridiciotate decat un raport de activitate ar servi la cresterea gradului de incredere a publicului in activitatea judiciara si la contracararea mesajelor inca existente in spatiul public privind caracterul 'ocult' al unor astfel de mijloace de obtinere a probelor. Este important ca societatii sa i se ofere suficiente informatii pentru a percepe interceptarea comunicatiilor drept ceea ce este aceasta intr-un stat de drept: un mijloc de obtinere a probelor folosit atunci si numai atunci cand este necesar pentru documentarea unor presupuse activitati infractionale, in functie de circumstantele concrete ale fiecarei cauze in parte (natura infractiunii cercetate, modalitatea de savarsire, imposibilitatea documentarii consecintelor acesteia in alta modalitate etc. constituind elemente obiective care pot conduce la necesitatea folosirii acestor mijloace de ancheta). (...)

La nivelul marilor parchete se manifesta preocupare pentru cresterea gradului de transparenta prin furnizarea unor informatii de interes public, cu caracter general (in special date statistice), in special prin intermediul rapoartelor de activitate. Identificarea unor modalitati de diseminare a acestor date care sa permita un caracter mai actual al acestora si o mai buna periodicitate ar contribui atat la imbunatatirea perceptiei publice asupra sistemului judiciar in general, cat si la 'demitizarea' acestor tehnici de investigatie in constiinta publica. In acest context, ar putea fi generalizate bune practici precum cele implementate in perioada de referinta la nivelul DIICOT.


* Cititi aici intregul raport de control al presedintei ICCJ


Cititi mai jos precedentele episoade ale serialului „Corina Corbu la ICCJ”:


- „Pardon, va ascultam din eroare”;

- „Corina Corbu i-a cerut SRI-ului sa se verifice singur”;

- „Corina Corbu continua sa ignore nelegalitatea”.

Comentarii

# Gilu date 3 septembrie 2021 11:55 +8

Sfatul meu : Stimată doamnă, sa nu purtați uniforma prea scurta ,ca se vede tocul pistolului...

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 21.09.2021 – 30 milioane euro, spaga la oamenii lui Iohannis

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva