28 iunie 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

DEZROBIREA MAGISTRATILOR – Interviu cu judecatoarea Mihaela Meauca de la Tribunalul Bucuresti, candidata la CSM: „Modul in care e conceput sistemul prin care le sunt repartizate judecatorilor cauzele incalca egalitatea cetatenilor in fata legii si drepturile magistratilor la viata privata si de familie, la concediu de odihna, repaus saptamanal, plata orelor suplimentare. Exista colegi la TMB care spun cu amaraciune ca, prin raportare la volumul de munca, pot fi considerati niste sclavi”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

20 aprilie 2022 19:11
Vizualizari: 4662

Viitorul Consiliu Superior al Magistraturii trebuie sa aiba ca obiectiv primordial normarea muncii (mai exact, impartirea echitabila a cauzelor intre magistrati), astfel incat unii judecatori sa nu se mai trezeasca ingropati pur si simplu de dosare grele, in timp ce altora sa le pice doar cauze usoare. Iar pentru acest obiectiv este necesar ca noul CSM sa se implice temeinic in elaborarea noului sistem ECRIS de repartizare aleatorie a dosarelor.



Este principala idee exprimata de catre judecatoarea Mihaela Meauca (foto), de la Tribunalul Bucuresti, candidata la CSM, in interviul oferit in exclusivitate pentru Lumea Justitiei. Magistrata subliniaza ca vorbeste din propria experienta, nu putini fiind judecatorii TMB care se plang de faptul ca lipsa normarii muncii ii transforma pur si simplu in niste sclavi. Este exact cuvantul despre care candidata sustine ca propriii colegi l-au folosit cu referire la ei insisi. Iar tolerarea acestei situatii incalca nu doar drepturile magistratilor la viata privata si de familie, la concediu etc., ci, in ultima instanta, ii afecteaza si pe justitiabili, prin scaderea calitatii actului de justitie, puncteaza Mihaela Meauca.

In acelasi context, judecatoarea denunta lipsa de reactie a Ministerului Justitiei: desi institutia este obligata de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara sa auditeze sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor inca din anul 2020, MJ s-a tot fofilat, invocand pandemia (click aici pentru a citi). Si actualul CSM s-a dovedit apatic in acest sens, chiar daca unii dintre membrii sai au candidat in 2016 promitand reforme in normarea muncii, acuza Meauca.

Tot in legatura cu actualul CSM: intrebata cum apreciaza actuala stare de lucruri din Consiliul Superior al Magistraturii, candidata a dat de inteles ca situatia nu este deloc in acord cu Constitutia Romaniei: „Ce e pe placul meu ca judecator si ca cetatean? Respectarea Constitutiei, care este redactata in limba romana, intr-un limbaj neechivoc”. Totusi, judecatorii nemultumiti de actualul CSM au o singura varianta: sa iasa la vot in numar cat mai mare, a subliniat Mihaela Meauca.

Alte subiecte despre care Mihaela Meauca a vorbit in interviul acordat Luju vizeaza spatiile improprii in care numerosi judecatori TMB sunt nevoiti sa lucreze (aglomeratie, lipsa luminii naturale, probleme cu termoficarea etc.), ambiguitatea criteriilor pe baza carora este evaluata activitatea magistratilor (CSM neobosindu-se sa adopte un regulament suficient de clar in acest sens), precum si problema salarizarii in functie de promovari (deopotriva efective si pe loc) – o problema care, in opinia candidatei, trebuie rezolvata in conformitate cu principiul „plata egala pentru munca egala”.


Prezentam intregul interviu cu judecatoarea Mihaela Meauca de la Tribunalul Bucuresti:


Care este atmosfera de campanie? Cum au decurs intalnirile de pana acum?


Intervalul de timp stabilit de catre CSM pentru intrunirile cu colegii este mult prea scurt, inclusiv in Saptamana Mare. Le cer scuze colegilor din tara daca nu voi ajunge la toti. Voi face tot ce imi sta in putinta.

Colegii cu care m-am intalnit si-au exprimat nemultumirile legate de situatia din justitie, dezamagirea, unii au gasit taria si energia de a formula ei insisi propuneri pentru imbunatatirea sistemului judiciar. Sunt oameni dedicati profesiei, care mi-au vorbit despre dificultatile pe care le intampina in mod uzual. La Tribunalul Ilfov am gasit niste oameni inimosi, care insa isi desfasoara activitatea intr-o cladire veche, cu diverse cutii depozitate pe hol, fara a avea suficiente sali de judecata. Nu inteleg cum pot unii candidati sa propuna ca bugetul sa ramana tot la puterea executiva.

 

Principalul dumneavoastra punct din proiectul de candidatura (click aici pentru a citi) il reprezinta normarea muncii. In primul rand, va rog sa le explicati mai in detaliu colegilor judecatori de ce este atat de importanta aceasta normare a muncii.


As putea discuta ore intregi despre obiectivul principal al proiectului meu si nu as epuiza subiectul. Nu voi relua propunerile concrete din cadrul proiectului cu privire la modul de calcul al complexitatii cauzelor, intrucat ceea ce doresc este o regandire a sistemului in cazul in care nu poate fi perfectionat la maximum, astfel incat fiecare judecator sa judece un numar egal de cauze cu complexitate mare, medie si mica si sa ajungem in cele din urma la o normare a muncii judecatorului la nivel national. Dezideratul este obtinerea, intr-un viitor cat mai apropiat, a asigurarii unei norme valabile la nivel european – aspect punctat in mod pertinent de catre o colega judecator in cadrul intrunirilor.

Ceea ce sustin este ca modul in care este conceput sistemul prin care le sunt repartizate judecatorilor cauzele incalca pe de o parte principiul egalitatii cetatenilor in fata legii, iar pe de alta parte incalca dreptul la viata privata si de familie, precum si drepturile prevazute de Codul muncii in cazul unor colegi judecatori – cum ar fi: dreptul la concediu de odihna, dreptul la repaus saptamanal, dreptul la plata orelor suplimentare.

In acest moment, exista colegi la Tribunalul Bucuresti care se refera la ei insisi cu amaraciune, spunand ca, prin raportare la volumul lor de munca, pot fi considerati niste sclavi. Nu pot decat sa va spun ca am intrat in birourile lor, unde erau inconjurati de mormane de dosare, unde lucreaza pana tarziu in noapte, le-am vazut fetele obosite, dar si resemnarea, atunci cand mi-au povestit ca au mers la CSM, sa ceara fara succes normarea muncii – normare pe care membrii actualului Consiliu au promis-o inainte de alegeri. In plus, cunosc situatia Tribunalului Bucuresti (unde imi desfasor activitatea din anul 2012), instanta in care a fost adoptata o hotarare a colegiului de conducere prin care se reglementa posibilitatea de a respinge cererile de concediu de odihna formulate de catre judecatori in timpul vacantei judecatoresti, daca acestia aveau hotarari restante.

Daca in sistemul judiciar avem colegi care, prin raportare la volumul de munca, se considera sclavi, iar altii se considera oameni liberi prin raportare la acelasi criteriu, atunci ne mai trebuie cei de rang inalt si vom avea la nivelul anului 2022 o impartire sociala prevazuta de Codul lui Hammurabi.

Inca din anul 2018, cand am facut demersuri la colegiul de conducere al Tribunalului Bucuresti, aratam ca sistemul de repartizare a cauzelor incalca principiul egalitatii cetatenilor in fata legii. Aprecierea caracterului rezonabil al termenului de solutionare a cauzei are in vedere si termenul de redactare a hotararii judecatoresti. In aceste conditii, cetatenii nu au acces in mod egal la justitie, daca ne gandim ca un judecator cu un volum de activitate mai mic motiveaza in termen hotararile, iar un alt judecator cu volum mare de activitate nu are timpul fizic necesar sa motiveze hotararile in termenul legal, pentru motive ce tin de managementul sistemului judiciar.

Am aratat in proiectul de candidatura ca volumul mare de activitate vulnerabilizeaza judecatorul si pune astfel in pericol actul de justitie. Ca un exercitiu de imaginatie, sa facem abstractie de faptul ca vorbim despre judecatori! Sa presupunem ca avem un spital in care lucreaza doar 2 medici, iar un program informatic, ale carui instructiuni nu pot fi incalcate, repartizeaza acestor medici pacientii implicati intr-un accident rutier, care, prin ipoteza, nu pot fi transportati la alte spitale. Unui medic ii sunt atribuite 3 cazuri grave, constand in pacienti cu traumatisme multiple, iar altui medic ii sunt repartizate 3 cazuri de fracturi simple. Medicul salveaza unul dintre cazurile grave, insa nu poate, in limita timpului avut la dispozitie, sa ii salveze pe ceilalti doi pacienti. Prin urmare, ce se intampla cu pacientul? Ce se intampla cu justitiabilul? Omul se afla sau nu in centrul sistemului judiciar?


Tot in legatura cu normarea muncii: ati primit raspuns de la Ministerul Justitiei la adresele pe care le-ati trimis anul trecut in legatura cu auditarea sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor?


Nu am primit decat un singur raspuns in anul 2021, in sensul ca din pricina virusului SARS-Cov-2, este posibil sa intarzie procesul de auditare. Raportul de audit extern nu doar ca ar fi fost util in procesul de regandire a sistemului de complexitati, insa ar fi condus si la o crestere a increderii publicului in sistemul judiciar, indiferent de constatari, pentru ca ar fi existat o transparenta mult mai mare. In plus, fara sa cunoastem situatia pentru Ecris IV, exista posibilitatea ca si Ecris V (ce urmeaza a fi implementat) sa prezinte, cel putin teoretic, aceleasi probleme. Explicam atunci ca Ministerul Justitiei are, potrivit legii, obligatia de a conduce activitatea de auditare externa a sistemului de repartizare aleatorie – activitate ce presupune verificarea tuturor interventiilor efectuate in Ecris care au influentat repartizarea aleatorie, analizarea modului de configurare a fiecarui complet de judecata, constatarea eventualelor erori umane produse, identificarea vulnerabilitatilor programului informatic si a problemelor de securitate la nivel de ”cod-sursa”.

Auditarea externa a sistemelor informatice nu este inventata de legiuitorul roman. Comisia Europeana pentru Eficienta Justitiei a adoptat in anul 2018 Carta etica europeana privind folosirea inteligentei artificiale in sistemele judiciare si in mediul judiciar. Unul dintre principii il constituie autorizarea auditului extern. Daca auditarea externa nu a fost posibila in Romania cu privire la ECRIS (Electronic Court Record Information System), sunt reticenta cu privire la capacitatea autoritatilor romane de a audita algoritmii de inteligenta artificiala de tip deep learning. O justitie digitalizata nu inseamna doar o justitie telemata (adica transmiterea cererilor si a actelor de procedura prin sisteme de comunicare la distanta, dosarul electronic, utilizarea videoconferintei), ci si utilizarea algoritmilor de inteligenta artificiala (AI). Cu privire la AI, eu sunt un realist circumspect, in sensul ca viitorul nu poate fi oprit, preocuparea mea principala fiind legata de felul in care vom apara drepturile fundamentale ale omului (cum ar fi dreptul la un proces echitabil, dreptul la protectia datelor cu caracter personal), asa cum am aratat in cadrul proiectului. Cu privire la protectia datelor cu caracter personal si la obligatiile aferente ale autoritatilor, nu pot decat sa le recomand tuturor colegilor sa citeasca ordinea de zi a sedintei Sectiei pentru judecatori din 17 martie 2022. (n.r. Este vorba despre sedinta in care s-a discutat inlocuirea portalului de jurisprudenta ROLII cu portalul de jurisprudenta REJUST – click aici pentru a citi.)


S-ar putea ca problema salarizarii pe care ati adus-o in discutie in proiectul dumneavoastra de candidatura sa fie una de natura a naste controverse in sistem. Ma refer la partea in care propuneati modificarea legislativa a sistemului de salarizare in functie de grad, astfel incat, de exemplu, un judecator care are grad de curte de apel, insa continua sa activeze la un tribunal, chiar daca exista locuri libere la curtea de apel de care apartine, sa primeasca un salariu comparabil cu colegii cu grad de tribunal, nu un salariu de curte de apel. Va rog sa explicati mai clar aceasta propunere.

 



Nu cred ca va naste controverse salarizarea diferentiata in functie de gradul instantei. Nu am explicat in detaliu, pentru ca ma adresam colegilor care cunosc deja situatia salarizarii. Eu doar am aratat care este solutia legislativa, la problemele mentionate de altfel si de alti candidati.

Asa cum am aratat in proiect (prin mentionarea art. 74 din Legea nr. 303/2004), precum si in cadrul intalnirilor cu judecatorii, trebuie respectat principiul nediminuarii drepturilor salariale ale judecatorilor, pentru ca salarizarea judecatorilor trebuie sa se bucure de stabillitate si previzibilitate.

Ceilalti doi candidati de la Tribunalul Bucuresti au facut referire in proiect la revizuirea drepturilor salariale cel putin o data la 3 ani, fara diminuari, respectiv la incurajarea salariala a activitatii efective la instanta superioara, fara diminuari. Cu privire la una dintre propuneri, mentionez ca in cazul in care judecatorul de la judecatorie cu grad de tribunal va promova la tribunal cu o majorare salariala, acesta va avea o indemnizatie mai mare decat judecatorul cu grad profesional de tribunal care functioneaza deja la tribunal, deci se va incalca principiul „plata egala pentru munca egala”.

Ceea ce sustin eu in proiect este ca in cuprinsul Legii nr. 303/2004 se prevede ca magistratii trebuie sa fie salarizati in baza unei legi speciale. In ipoteza in care se adopta o lege, ar fi normal ca aceasta lege sa fie una echitabila. De aceea am facut referire la cateva principii care ar trebui respectate pentru a evita grevarea instantelor cu noi litigii si pentru a diminua deficitul de personal de la instantele superioare. Este vorba despre principiul nediminuarii drepturilor salariale, principiul „plata egala pentru munca egala” si principiul salarizarii diferentiate in functie de gradul instantei. Noua lege de salarizare nu exclude posibilitatea promovarii pe loc prevazuta de Legea nr. 303/2004 (care trebuie mentinuta) si nici nu va conduce la o diminuare a drepturilor salariale deja obtinute pana la acea data. Cu bunavointa si inteligenta, se vor gasi la un moment dat resurse bugetare pentru o lege buna, magistratii fiind constienti ca nu se poate face abstractie de realitatea economica si sociala, avand in vedere imprejurarile exceptionale pe care le traim in ultimii doi ani.


V-ati exprimat in termeni duri la adresa Regulamentului privind evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor, mergand chiar pana la a propune abrogarea Hotararii nr. 1113 din 7 octombrie 2021, prin care Sectia pentru judecatori a CSM a aprobat respectivul regulament. Ce va nemultumeste mai exact la acest regulament?


Evaluarea judecatorilor avea loc, pana la adoptarea Hotararii nr. 1113/2021, in baza Regulamentului privind evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor, adoptat prin Hotararea CSM nr. 676/2007, astfel cum a fost republicat, in anul 2016. Prin urmare, va exista in continuare o evaluare a activitatii profesionale a judecatorilor, care insa are aceleasi deficiente cu privire la indicatorul cantitativ.

Problema principala semnalata si de ceilalti candidati a fost indicatorul „calitatea activitatii”, la care se mentioneaza „numarul hotararilor modificate / desfiintate / casate din motive imputabile”. In trecut, judecatorii erau mult mai influentati de practica instantei de control judiciar, modificandu-si uneori propria practica judiciara, pentru a nu figura cu multe casari imputabile. Acesta este unul dintre motivele pentru care am sustinut ca va fi pusa in pericol independenta judecatorului, cu consecinte negative asupra actului de justitie. Sunt mai multe probleme legate de acest aspect al casarilor / desfiintarilor imputabile, insa fac referire doar la imposibilitatea fizica a judecatorului cu volum mare de activitate de a contesta caracterul imputabil al fiecarei casari / desfiintari si la faptul ca uneori instanta de control judiciar acorda o interpretare gresita normelor de drept material. Si ma refer in acest caz la dezlegarea ulterioara a problemei de drept de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si la deciziile date asupra recursului in interesul legii, prin care se confirma interpretarea data legii de catre judecatorul de fond.

Am vorbit despre abrogare, pentru ca nu rezulta, din expunerea de motive a hotararii, felul in care Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit ca a rezolvat problema normarii muncii, astfel incat sa fie necesare noi reguli de evaluare a activitatii profesionale a judecatorilor. Sa discutam despre indicatorii STATIS in conditiile actuale, mai ales la instantele cu volum mare de activitate, este profund gresit. In dreptul muncii, angajatorul este cel care asigura salariatului conditiile sa isi defasoare activitatea si abia apoi are cerinte de la salariat. De aceea, in acest moment, consider oportuna abrogarea acestei hotarari.


Activati la una dintre cele mai mari instante din tara, raportat la numarul de dosare inregistrate. Care sunt problemele cu care se confrunta in prezent Tribunalul Bucuresti?


Am aratat deja ca Tribunalul Bucuresti are un volum foarte mare de activitate, cauzat nu numai de deficitul de personal, ci si de complexitatea mare a cauzelor si numarul mare al dosarelor inregistrate, avand in vedere normele de competenta materiala si teritoriala. Nu a existat o posibilitate de a acoperi schemele de personal, avand in vedere numarul mare de cereri de pensionare. Suntem in fata unui cerc vicios, intrucat judecatorii nu vin la instanta noastra pentru ca este un volum mare de activitate, iar volumul mare de activitate este cauzat partial si de faptul ca ei nu vin la tribunal. Spun: „partial”, intrucat exista si alte cauze care determina un volum mare de activitate la care am facut deja referire.

Apoi avem problema sediului instantei din bulevardul Unirii. Si in prezent exista judecatori si grefieri care isi desfasoara activitatea in birouri fara lumina naturala. Dorim extinderea proiectului-pilot cu privire la asistentul judecatorului, cu reglementarea statutului profesional al acestuia, insa vom avea nevoie de spatii suplimentare pentru personalul nou-angajat.

Anul acesta, dupa multi ani, a inceput si este in curs activitatea de renovare a birourilor (zugravire), activitate care a continuat si in perioada intrunirilor candidatilor cu judecatorii. Insa in timpul sezonului rece nu am avut caldura, astfel incat unii colegi au lucrat peste 8 ore zilnic imbracati cu paltoanele. Nu sunt o solutie nici sursele alternative de incalzire, care ar putea suprasolicita reteaua electrica, pentru ca in Romania exista zicala „lasa ca merge si asa”, pana se intampla o tragedie, dupa care suntem anuntati la televizor ca avem un stat esuat.


Unii dintre candidati si-au exprimat in proiectele dumnealor nemultumirea cu privire la modul in care mass media reflecta ceea ce se intampla in CSM si, in general, in sistem. In opinia dumneavoastra, reprezinta presa o vulnerabilitate la adresa independentei judecatorului? Considerati o problema criticile fondate aduse de catre jurnalisti?


Nu vad o problema, atat timp cat criticile jurnalistilor sunt fondate. Nu consider ca presa in sine reprezinta o vulnerabilitate la adresa independentei judecatorului, aceasta avand un rol foarte important intr-o societate democratica. Totodata, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii trebuie sa isi aduca la indeplinire cu maxima responsabilitate atributia prevazuta de Legea nr 317/2004, cu privire la apararea judecatorului impotriva oricarui act de natura sa aduca atingere independentei sau impartialitatii acestuia in infaptuirea justitiei. Trebuie subliniat insa ca sistemul judiciar si presa au un punct in comun: in sensul ca, atat timp cat nu sunt subminate sau aduse la tacere, acestea reprezinta o amenintare pentru regimurile corupte sau antidemocratice, oriunde s-ar afla acestea in lume.


Este evident ca unul dintre subiectele care nu pot fi evitate este actualul CSM. Cum vedeti ceea ce se intampla acum in CSM? Va place?


Ce e pe placul meu ca judecator si ca cetatean? Respectarea Constitutiei, care este redactata in limba romana, intr-un limbaj neechivoc.


In opinia dumneavoastra, ce ar trebui sa se intample, astfel incat CSM sa nu mai ajunga in situatia de astazi, fiind condus de catre un presedinte interimar, desi aceasta functie (asa cum chiar CSM a precizat) nu este prevazuta de lege si nici de Constitutie?


Eu vad o problema mai grava decat modul in care se raporteaza CSM la Constitutie – si anume: ca indiferent ce se intampla in societatea noastra sau in sistemul judiciar, nu exista o reactie. Putem modifica Legea nr. 317/2004, insa nu va fi o garantie, atat timp cat nu se exercita un control de catre adunarile generale ale judecatorilor.


Una dintre problemele care au dezbinat sistemul a fost Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie. Care este opinia dumneavoastra? Ar fi trebuit mentinuta SIIJ, este potrivita solutia reglementata prin noua lege sau ar fi trebuit ca DNA sa primeasca din nou competenta de anchetare a magistratilor?


Nu stiu cui foloseste aceasta dezbinare, pentru ca si magistratii traiesc in aceeasi tara, in care avem spitale unde exista riscul sa murim arsi de vii. In ceea ce priveste SIIJ si DNA, istoria a dovedit ca nu mai pot primi competenta de anchetare a magistratilor, insa opinia mea este ca ar trebui sa iesim din aceasta bucla temporala, pentru ca din anul 2017 pana in prezent, au fost neglijate multe alte probleme grave din sistemul judiciar si ca majoritatea cauzelor aflate pe rolul instantelor nu sunt in materie penala. Consiliul Superior al Magistraturii are obligatia selectarii unor procurori cu un grad inalt de profesionalism, astfel incat sa nu fie pusa in pericol independenta judecatorului. Magistraturii romane ii revine obligatia de a se asigura ca membrii CSM sunt reprezentativi, astfel incat ii indemn pe toti colegii sa se prezinte la alegeri in numar cat mai mare.


In final, va rog sa ne spuneti de ce ar trebui colegii dumneavoastra sa va creada ca va veti respecta promisiunile facute in proiect si in campanie (si deci sa va voteze), iar nu sa se teama ca nu cumva sa deveniti doar un alt membru CSM care uita de angajamentele luate dupa ce ajunge in Consiliu.


Pentru ca nu sunt simple promisiuni, ci sunt si propriile mele dorinte. Dovada stau demersurile concrete, efectuate de ani de zile pentru normarea muncii, pentru transparenta, la care am facut referire in cadrul proiectului. Este motivul pentru care mi-am depus candidatura, pentru ca nu mai cred nici eu in promisiuni desarte.

Colegii care au avut rabdarea si bunavointa sa ma asculte au constatat in mod nemijlocit determinarea mea. Ceea ce i-a preocupat nu a fost ca eu imi voi uita angajamentele, ci daca voi avea o echipa, adica alti membri ai Consiliului cu care sa pot colabora. De aceea am sustinut ca este necesar un echilibru in acest Consiliu, in sensul de a fi alesi cat mai multi judecatori cu functii de executie, care nu doar stiu, ci isi si doresc solutionarea problemelor reale si urgente ale judecatorilor si implicit ale justitiabililor.

Stiu ca suntem dezamagiti de ceea ce s-a intamplat in acest mandat al CSM, iar perioada 2020-2022 nu a fost usoara pentru nimeni. Este Saptamana Mare si vreau sa transmit colegilor ca prezenta lor, adica asigurarea cvorumului legal in toate adunarile generale la nivelul intregii tari pentru alegerea reprezentantilor nostri, va fi un act de responsabilitate, dar si o dovada de iubire fata de semeni si de dragoste fata de tara”.

Comentarii

# Florin Iordache date 20 aprilie 2022 23:23 +205

Imi zice un amic: ,,Cum or fi ajuns 'magistrati' daca nici macar intelesul cuvantului ,,sclav'' nu-l pricep?''. Ii raspund ca sigur stiu da' se adreseza ,,majoritatii justitiabililor'' care-s praf cand vine vorba de a pricepe una, alta si iau de bun tot ce zic 'ai cu scoala multa'. Ca doar, chiar daca suntem in sec XXI, tot nu ne putem imagina slavi cu leafa lunara de minim 2000 euroi si cu pensie speciala timpurie inca de la 50 de ani.

# Un cetatean date 21 aprilie 2022 09:39 +218

Dvs aveti birou cu geam? Sunteti dispusa sa faceti schimb cu un coleg care n-are fereastra in birou? Ce tot atatea ferestre? E de notorietate ca in Bd Unirii 37 nu sunt ferestre peste tot. Dar ca nu merg scarile rulante, ca nu a fost caldura, ca vor fi probleme cu aerul conditionat, ca bufetul e o bomba igienica, ca ploua prin luminator? D-astea nu stiti? Se impart laptopuri si se zugraveste fix inainte de alegeri, bravo. Umblati cu salarizarea toti, dar majoritate parlamentara cum obtineti? Ca doar csm nu e si legiuitor... praf in ochi.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.06.2022 – Scutea a pus ochii pe Udroiu

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva