Indaco.ro

Trimiteţi link-ul unui prieten prin e-mail

Nume prieten
Email prieten
Numele dvs.

NICHITA, FACUT PE PROTOCOL? – Avocatii fostului primar din Iasi Gheorghe Nichita cer Curtii de Apel Bucuresti transmiterea unei adrese catre DNA, pentru explicatii privind implicarea SRI in dosar: “Sa se precizeze daca au existat activitati ce au condus la aplicari ale protocoalelor de colaborare din 2009 si 2016... Sa se precizeze daca s-a procedat la constituirea de echipe operative comune SRI-DNA si, in cazul unui raspuns pozitiv, daca a existat un plan comun de actiune” (Documente)

Luni, 4 februarie 2019 18:33 | Scris de Valentin BUSUIOC | pdf | print | email

Decizia prin care CCR a constatat, in ianuarie 2019, existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public, Parlament, ICCJ si instantele judecatoresti, stabilind ca SRI a intervenit ilegal in dosarele penale, pe baza protocoalelor din 2009 si 2016 (click aici pentru a citi), a fost invocata de catre avocatii ex-primarului de Iasi Gheorghe Nichita (foto 1), in solicitarea adresata completului de judecata de la Curtea de Apel Bucuresti, la cel mai recent termen, de marti, 29 ianuarie 2019.


Astfel, maestrii Ion Cazacu (foto 2) si Ionel Nechita (foto 3) au solicitat judecatorilor CAB Antoaneta Nedelcu (presedinte) si Alin-Benone Raduinea sa aprobe trimiterea unei adrese catre DNA, pentru a se explica implicarea concreta a SRI in dosar. Mai exact, daca primarul Nichita a fost rezolvat pe baza Protocoalelor PICCJ-SRI din 2009 si 2016. 

In acest sens, avocatul Cazacu cere ca Directia Nationala Anticoruptie sa precizeze care au fost activitatile concrete desfasurate de SRI si DNA in temeiul protocoalelor, daca lucratorii SRI au intocmit notele de redare a interceptarilor, daca au existat echipe operative comune SRI-DNA, precum si daca mandatele de supraveghere tehnica in baza carora au fost efectuate interceptarile din dosar au fost puse in executare de catre angajati ai SRI. Ion Cazacu invoca nu doar decizia CCR sus-mentionata, ci si mai multe dosare afectate din cauza interceptarilor realizate de SRI. Este vorba despre:

- cauza Fiscuci-Simionescu, in care ICCJ a constatat nulitatea absoluta a masurilor de supraveghere (click aici pentru a citi);

- achitarea definitiva (prin respingerea contestatiei in anulare) dispusa de Curtea Militara de Apel pe motiv de nelegalitate a Protocolului PICCJ-SRI din 2009 (click aici pentru a citi);

- dosarul Ferma Baneasa, aflat pe rolul Curtii de Apel Brasov, unde au aparut dovezi legate de colaborarea dintre DNA si SRI (click aici pentru a citi).

Iata solicitarea facuta de avocatul Ion Cazacu:

„Cerere in completarea solicitarii din 27 noiembrie 2018, in care va rugam sa incuviintati revenirea cu adresa la DNA – Structura Centrala pentru clarificarea unor aspecte ce rezultau din adresele de raspuns ale acestei institutii din 31 august 2018 si respectiv 29 octombrie 2018

Prezenta cerere are in vedere ca la 16 ianuarie 2019, CCR s-a pronuntat in legatura cu legalitatea si constitutionalitatea Protocoalelor dintre PICCJ si SRI nr. 00750 din 4 februarie 2009 si respectiv 09472 din 8 decembrie 2016, considerand ca exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public – PICCJ si Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si ICCJ si celelalte instante judecatoresti, pe de alta parte, generat de incheierea intre Ministerul Public – PICCJ si SRI a protocoalelor amintite (conflictul se refera la intregul protocol din 2009 si numai la art. 6 alin. 1, art. 7 alin. 1 si art. 9 din cel de-al doilea).

Desi decizia CCR inca nu a fost publicata in Monitorul Oficial, noi am citit comunicatul CCR in care, in mod formal, se publica minuta hotararii din care reies obligatii pentru instantele de judecata care judeca cauze pendinte.

Astfel, la punctul 3 al comunicatului se mentioneaza expres: '3. Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, precum si Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si unitatile subordonate – vor verifica (dispozitie obligatorie), in cauzele pendinte, in ce masura s-a produs o incalcare a dispozitiilor referitoare la competenta materiala si dupa calitatea persoanei a organului de urmarire penala si vor dispune masurile legale corespunzatoare'.

Faptul ca dosarul de fata indeplineste conditia la care se refera instanta de contencios constitutional – respectiv aceea de a fi 'pendinte' – constituie inca un argument al tezei probatorii prin care solicitam raspunsuri concrete, atat de la DNA cat si de la SRI. Aceasta in contextul in care ambele raspunsuri ale DNA, din 31 august 2018, si respectiv 29 octombrie 2018, au fost lapidare, au prezentat un punct de vedere general, neargumentat si nesustinut probatoriu.

In plus, avem suspiciunea ca prin acest raspuns, DNA incearca sa ascunda realitatea in legatura cu folosirea acestor protocoale in prezenta cauza, semnatarii adreselor nefacand referire la mecanismele de punere in aplicare a acestora. De aceea, am solicitat precizari suplimentare inca de la 27 noiembrie 2018, de aceea vom solicita informatii noi, atat de la DNA cat si de la SRI, in contextul in care, in alte cauze, SRI a inceput sa transmita documente declasificate care dovedesc aplicarea protocoalelor, nu numai cu privire la supravegherea tehnica, ci si cu privire la alte activitati de urmarire penala, documente transmise de SRI la termenele din 14.12.2018 si respectiv 25.01.2019 in dosarul nr. 345/64/2016 aflat pe rolul Curtii de Apel Brasov (n.r. cauza Ferma Baneasa).

Solicitarea noastra are in vedere de aceasta data emiterea de adrese catre DNA si SRI, prin care sa se comunice instantei urmatoarele informatii:

1. sa se precizeze daca in cauza au existat activitati ce au condus la aplicari ale protocolului de colaborare nr. 00750/003063 din 04.02.2009 si respectiv nr. 09472/08.12.2016;

2. sa se precizeze care sunt activitatile concrete desfasurate in legatura cu prezentul dosar in conformitate cu prevederile art. 24 din protocol (...);

3. sa se precizeze daca au fost efectuate de catre lucratori ai SRI activitati de intocmire a notelor de redare a interceptarilor convorbirilor telefonice sau ambientale care au fost folosite in prezentul dosar, conform art. 3 lit. e din Protocol, si sa va fie pusa la dispozitie corespondenta dintre cele doua institutii, atat la transmiterea suportilor optici ce contineau inregistrarile, cat si la cel care continea notele de redare;

4. sa se precizeze daca s-a procedat la constituirea de echipe operative comune SRI-DNA si, in cazul unui raspuns pozitiv, daca a existat un plan comun de actiune, conform art. 3 lit. g din protocol;

5. sa se precizeze daca exista informatii, documente sau materiale clasificate in dosarele sus-mentionate, pentru a se putea solicita inaintarea lor in forma clasificata (precizez ca avocatul meu are certificat ORNISS) sau pentru a se solicita declasificarea lor pentru a fi folosite ca probe in prezenta cauza;

6. sa se precizeze daca mandatele de supraveghere tehnica in baza carora au fost efectuate interceptarile in prezenta cauza au fost puse in executare de catre angajati SRI, prin asigurarea suportului tehnic si accesul la Centrul national de interceptari;

7. sa se precizeze daca au fost executate supravegheri operative si investigatii informative de catre ofiterii SRI in aceasta cauza.

Teza probatorie

Solicitarile noastre vizeaza lamurirea eventualei interferente cu ancheta penala a unor organel ale Statului care nu au atributii de efectuare a urmaririi penale (vezi art. 13 din Legea nr. 14/1992 de organizare si functionare SRI, care mentioneaza in mod expres ca organele 'SRI nu pot efectua acte de cercetare penala').

Acestei interferente pot afecta principiile potrivit carora organele de urmarire penala au obligatia de a strange si de a administra probe, atat in favoarea cat si in defavoarea suspectului sau inculpatului, principiu consacrat in art. 5 alin. 2 CPP, precum si principiile caracterului echitabil al procesului penal si loialitatii administrarii probelor, consacrate de disp. art. 8 CPP si art. 101 CPP.

Pentru ca protocolul mai sus mentionat prevede ca SRI decide ce documente sau informatii pot fi declasificate, in vederea depunerii lor la dosar (art. 24) si pentru ca SRI, nefiind organ de urmarire penala, nu are nicio obligatie de a se conforma disp. art. 5 alin. 2 CPP, consideram ca este necesara verificarea in procedura camerei preliminare a eventualelor interferente ale SRI in activitatea de urmarire penala.

Ingerintele altor organe decat cele de urmarire penala in actul de justitie conduc la obtinerea unor probe in mod nelegal, probe care, potrivit disp. art. 102 alin. 2 CPP, nu pot fi folosite in procesul penal.

Aceste mijloace de proba aduc atingere dreptului inculpatului la un proces echitabil, intrucat, daca a fost facuta aplicarea protocoalelor, probele folosite s-au obtinut prin intermediul unor proceduri nelegale si neconstitutionale, prevazute in prevederi clasificate, secrete si nepublice.

Datele pe care le solicitam pot sa stabileasca si posibila aplicare in prezenta cauza a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 51 din 16 februarie 2016 (...), care a stabilit ca sintagma 'ori de alte organe specializate ale statului' din cuprinsul dispozitiilor art. 142 alin. 1 CPP este neconstitutionala, precum si a Deciziei nr. 22 din 18 ianuarie 2018 (...), prin care sintagma 'excluderea probei' din cuprinsul art. 102 alin. 3 CPP este constitutionala in masura in care prin aceasta se intelege si 'eliminarea mijloacelor de proba nelegale din dosarul cauzei'.

Facem precizarea ca practica judiciara a stabilit fara echivoc aplicabilitatea acestor decizii in cauzele pendinte, adica cele aflate in curs de judecata. (...)

Un alt argument pentru care facem prezenta solicitare de probe este ca, daca in urma verificarilor se constata aplicarea nelegala / neconstitutionala a protocoalelor, se impune, potrivit acestei ultime Decizii a Curtii Constitutionale, dispunerea de catre instanta a 'masurilor legale corespunzatoare', adica tocmai a lamuririi aspectelor privind supravegherea tehnica, a constatarii ca interceptarile si transcrierile lor in procesele verbale atasate dosarului nu pot fi folosite in procesul penal, fiind nule absolut, ca urmare a afectarii calitatii probatoriului (...).

Consecinta acestei sanctiuni procedurale este indepartarea fizica a probatoriului privind supravegherea tehnica din prezentul dosar (transcriptele interceptarilor, concretizate in procesele verbale de redare, chiar daca sunt certificate de procuror), cat si a mijlocului de proba (interceptarea in sine, stocata pe suporti optici), ei fiind atasati dosarului.

In plus, prezenta solicitare vine in completarea celei din 27 noiembrie 2018, care se referea nu numai la DNA, dar si la alte activitati de urmarire penala despre care avem suspiciunea ca au fost desfasurate in colaborare cu SRI.

Aceste informatii sunt necesare cauzei si in contextul in care, in acord cu aceste ultime decizii mai sus prezentate, in ultima perioada de timp practica judiciara a confirmat faptul ca SRI, avand dreptul de operare a platformei nationale de interceptare a convorbirilor telefonice, a pus in aplicare mandate emise de judecator, acordand sprijin tehnic organelor de urmarire penala, dar a si realizat notele de redare a convorbirilor interceptate, pe care le-a pus la dispozitia procurorului.

Procedeul in sine incalca prevederile legale ale art. 143 alin. 4 CPP ('Convorbirile (...) sunt redate de catre procuror sau organul de cercetare penala') si dispozitiile Deciziei nr. 51/2015, care consacra legalitatea activitatilor de supraveghere tehnica, in sensul ca acestea pot fi efectuate numai de organele de urmarire penala – procuror sau ofiteri de politie judiciara in subordinea acestuia –, nu si de alte organe.

Astfel de informatii au aparut chiar in prezenta cauza, dar si in alte cauze aflate pe rolul unor instante din tara (dosar nr. 345/64/2016 aflat pe rolul Curtii de Apel Brasov, termen la 25.01.2019) si au determinat instantele sa intrebe parchetul si SRI care a fost prevederea legala in baza careia s-au transmis aceste note de redare si care a fost mijlocul juridic de transformare a lor in mijloace de proba.

Pentru acuratetea actului de justitie si pentru respectarea cu strictete a dreptului la aparare, consideram ca este imperios necesar sa putem verifica aceste date, mai ales ca practica judiciara recenta a stabilit ca protocoalele secrete de colaborare dintre institutiile judiciare si SRI sunt ilegale.

Astfel, la data de 07 decembrie 2018, Curtea Militara de Apel, in dosarul penal nr. 27/81/2018 (n.r. dosarul jandarmului Marin Groza Cantemir), respingand contestatia in anulare formulata de Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Cluj, a confirmat solutia definitiva prin care Curtea Militara de Apel a stabilit ca 'Protocolul SRI-PICCJ din 2009 adauga la lege' si ca a fost 'incorporat intr-un mod obscur in procedura penala'. (...)

Pentru toate aceste considerente, va rugam sa incuviintati probatoriul solicitat, intrucat se refera la fapte si imprejurari de fapt de care depinde aplicarea legii (art. 98 lit. c) si nu exista niciuna dintre situatiile prevazute de art. 100 alin. 4 lit. a-f CPP care sa conduca la respingerea cererii.

Atasam copia Incheierii nr. 31/C din 27 septembrie 2018 date in dosarul nr. 3506/1/2017/a1.1 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (cauza Fiscuci-Simionescu).

DNA a ocolit raspunsul la prima cerere

Solicitarea maestrului Cazacu a fost facuta dupa ce in octombrie 2018, DNA raspunsese unei cereri anterioare despre acelasi subiect, insa nu se deranjase sa ofere raspunsuri relevante, multumindu-se sa transmita ca „notele scrise remise de SRI au fost atasate la urma dosarelor, acestea neavand calitatea de probe, in sensul art. 97 CPP. Prin urmare, nu puteau fi folosite ca probe sau avute in vedere la solutionarea cauzei”. Raspunsul a fost semnat de catre adjunctul Sectiei I Danut Volintiru si procurorul Iulian Pancescu.

Iata raspunsul DNA de pe 29 octombrie 2018 (vezi facsimil 1):

„Serviciul Tehnic din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a inaintat in datele de 11.05.2015 si 13.05.2015 catre SRI, pentru a fi puse in aplicare, solicitarile procurorului de caz constand in 'punerea la dispozitie a notelor de redare, in format electronic, la un interval de 3 zile'. In adresele prin care s-a solicitat Serviciului Tehnic masurile anterior mentionate, nu se mentioneaza de catre procurorul de caz temeiul in baza caruia s-a solicitat 'punerea la dispozitie a notelor de redare, in format electronic, la un interval de 3 zile', intrucat adresele nu contin o dispozitie data lucratorilor Serviciului Roman de Informatii, ci o solicitare de ordin administrativ.

In urma punerii in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica obtinute in baza dispozitiilor Codului de procedura penala, ce guverneaza materia, fara exceptie, SRI inainta organelor de urmarire penala atat suportii optici continand datele solicitate, cat si notele de redare a conversatiilor purtate de persoanele interceptate si interlocutorii acestora nu numai Directiei Nationale Anticoruptie, ci tuturor celorlalte unitati din cadrul Ministerului Public.

Referitor la aceste note de redare transmise de SRI, mentionam ca solicitarea parchetului a venit ca urmare a nevoii ca acestea sa fie analizate la momentul primirii lor, pentru a nu se pierde momentele de interes operativ. De obicei, traficul cu convorbirile telefonice interceptate si inregistrate era transmis saptamanal, iar volumul de informatie ce trebuia sa fie analizat era unul foarte mare, ceea ce putea duce la pierderea momentelor operative. Astfel, consideram ca solicitarea adresata SRI a reprezentat exclusiv o masura pentru operativitate care sa permita buna desfasurare a urmaririi penale.

Notele scrise remise de SRI au fost atasate la urma dosarelor, acestea neavand calitatea de probe, in sensul art. 97 CPP. Prin urmare, nu puteau fi folosite ca probe sau avute in vedere la solutionarea cauzei.

Ulterior primirii traficului cu convorbirile telefonice interceptate si inregistrate in baza mandatelor dispuse de judecatorul de drepturi si libertati, rezultatele masurilor de supraveghere tehnica au fost verificate de procurori si de ofiterii de politie judiciara din cadrul DNA, care au selectat convorbirile care pot fi utilizate ca probe. Convorbirile selectate au fost transcrise in procese verbale de catre ofiterii de politie judiciara din cadrul Serviciului tehnic sau de ofiterii de politie judiciara care lucrau impreuna cu procurorul de caz, delegati in acest scop.


Hotelul Marriott a raspuns in doi peri

In alta ordine de idei, mentionam ca la finele anului trecut, aparatorii lui Gheorghe Nichita au cerut Hotelului JW Marriott din Bucuresti sa precizeze relatia dintre fostul primar iesean si aceasta unitate de cazare. Asta in conditiile in care DNA il acuza pe politician ca ar fi beneficiat de reduceri la respectivul hotel, ca foloase necuvenite primite de la omul de afaceri Iulius Gabriel Mardarasevici – directorul SC Information Business Consulting SRL (IBC) –, pentru favorizarea firmei acestuia in contextul implementarii unui proiect pentru municipiul Iasi (click aici pentru comunicatul DNA). Dupa cum puteti citi mai jos, hotelul a transmis pe 19 noiembrie 2018 un raspuns vag, care nici macar nu a fost semnat de vreo persoana din conducere, ci de o anume Florentina Timofte, de la Departamentul Contabilitate. In acest sens, tot la termenul de marti, 29 ianuarie 2019, avocatii le-au solicitat judecatorilor Nedelcu si Raduinea sa aprobe cererea revenirea cu solicitarea de informatii catre Hotelul Marriott.

Prezentam revenirea avocatilor catre JW Marriott:

Subsemnatul, Gheorghe Nichita, prin aparator ales, invederez Onoratei Curti urmatoarele aspecte, ca urmare a analizarii documentelor si raspunsului la solicitarile instantei, depuse in data de 19.11.2018 de catre JW Marriott (Societatea Companiilor Hoteliere Grand SRL).

Consideram ca raspunsul transmis este incomplet, nefiind dublat de toate documentele justificative.

In al doilea rand, nu stim daca persoana care a intocmit acest raspuns – Florentina Timofte din Departamentul Contabilitate al unitatii hoteliere – este abilitata sa reprezinte JW Marriott in relatia cu Onorata Instanta, documentul oferit (filele 3 si 4 din raspunsul transmis de JW Marriott) neavand stampila unitatii, ci doar semnatura acestei angajate.

In aceste conditii, rugam Onorata Instanta sa revina cu adresa la societate, adresand urmatoarele intrebari:

1. Rugam Onorata Instanta sa intrebe la Societatea Companiilor Hoteliere Grand SRL – JW Marriott cine este reprezentantul legal al societatii si / sau daca doamna Timofte Florentina a avut imputernicire din partea conducerii sa semneze adresa din 19.11.2018, bineinteles cu inaintarea unei copii a acestei imputerniciri.

2. Daca printre societatile care beneficiau de tarife preferentiale, pe baza conventiei incheiate de hotel cu firma Oameni si Companii, se numara si SC IBC SRL si daca au existat contracte / conventii incheiate, in perioada 2012-2015, intre IBC SRL, Oameni si Companii si JW Marriott.

Instanta de apel a solicitat ca JW Marriott sa comunice 'daca printre societatile care beneficiau de reduceri se numara si IBC' si consideram ca aceasta clarificare este de o importanta deosebita, intrucat atat procurorul de caz, cat si prima instanta au retinut ca tarifele preferentiale au fost obtinute de Gheorghe Nichita prin firma Oameni si Companii, in baza unui contract pe care firma IBC l-ar fi avut cu Oameni si Companii.

Astfel, procurorul mentioneaza ca tarifele preferentiale au fost aplicate 'in considerarea facilitatilor detinute de IBC (contract 'Oameni si companii')' (...), in timp ce prima instanta retine declaratia lui Mardarasevici Iulius Gabriel conform careia 'IBC avea un contract cu o firma care beneficia de astfel de reduceri la unitati hoteliere', in continuare judecatorul subliniind: 'NB in speta este vorba de firma Oameni si Companii SRL Iasi, care beneficia de reducere la Hotelul Marriott' (...). De asemenea, judecatorul fondului mai retine: 'in baza rezervarilor efectuate prin prisma relatiilor contractuale dintre hotel, firma Oameni si Companii si firma inculpatului Mardarasevici Iulius Gabriel, SC IBC SRL, inculpatul Nichita Gheorghe a beneficiat in perioada 05.02.2013 – 21.03.2015 de reduceri de 30-40% din preturile de cazare la Hotel Marriott Bucuresti, in cuantum total de 22.850 lei' (...).

Desi, pe langa alte informatii, li s-au solicitat si referiri cu privire la aceste aspecte, in raspunsul transmis instantei in 19 noiembrie 2018, reprezentantii JW Marriott au evitat sa raspunda explicit acestei intrebari, daca IBC SRL se numara sau nu printre partenerii Oameni si Companii si daca au existat contracte / conventii incheiate, in perioada 2012-2015, intre IBC SRL, Oameni si Companii si JW Marriott. NB: au transmis, in copie, doar o discutie purtata pe email de catre Sales catering manager Claudia Stan si un anume George, probabil sales account manager, din care reies persoanele si companiile partenere ale firmei Oameni si Companii, dupa cum urmeaza: Gabriel Mardarasevici (Focality), Bogdan Bitigoi (Tester), Gheorghe Avram (DAS Group), Iulian Dascalu (Iulius Grup), Catalin Doica (SR Corp) (...).

3. Cum explica reprezentantii JW Marriott faptul ca Gheorghe Nichita beneficia de tarifele preferentiale, in baza conventiei incheiate cu firma Oameni si Companii (avand aplicate pe facturi rate-code-urile specifice intelegerii respective, adica 170ADV sau 170ADW), indiferent daca rezervarea se facea telefonic, direct la receptie, prin email de catre secretara Primarului sau de catre Ana Maria Ivan, secretara lui Mardarasevici? Au regasit reprezentantii societatii aceste rate-code-uri, le-au identificat a avea legatura cu firma Oameni si Companii?

Conform centralizatorului furnizat de Marriott (...), in care pentru fiecare cazare efectuata de Gheorghe Nichita la Marriott, sunt precizate perioada cazarii, tarifele aplicate si modul de efectuare a rezervarii, rezulta ca, in realitate, dintre cele 33 de rezervari din perioada 2012-2015, conform datelor transmise catre DNA de catre reprezentantii Marriott (...), doar 7 rezervari au fost facute de Ana Maria Ivan, alte 5 de Todirica Isabela, secretara lui Gheorghe Nichita, 21 fiind facute direct la receptie, prin Departamentul Vanzari al Hotelului sau telefonic. De asemenea, din acelasi centralizator rezulta ca, indiferent de modul in care se facea rezervarea, Nichita beneficia de tarifele preferentiale conform conventiei incheiate de Marriott cu firma Oameni si Companii, avand aplicare pe facturi rate-code-urile 170ADV sau 170ADW, inca din anul 2012, cand nu s-au facut rezervari nici prin IBC (asocierea UTI-IBC nici nu exista la momentul respectiv), nici prin Ana Maria Ivan sau prin Mardarasevici.

4. Avand in vedere faptul ca au evitat sa precizeze explicit daca IBC era printre partenerii Oameni si Companii (au oferit o lista de parteneri din care IBC nu face parte), sa explice reprezentantii societatii motivul pentru care nu au mentionat printre partenerii Oameni si Companii si societatea IBC, avand in vedere afirmatia ca 'dl Nichita a beneficiat de rezervari facute prin compania IBC Romania'?

Conform raspunsului furnizat de Marriott in 19.11.2018, firmele partenere ale societatii Oameni si Companii erau: Focality, Brikstone, Tester, DAS Group, Iulius Grup si SR Grup. In acelasi raspuns, reprezentantii Marriott sustin ca 'dl Nichita Gheorghe a beneficiat de tariful Oameni si Companii, ca partener al dlui Mardarasevici, si au existat rezervari facute de acesta prin compania IBC Romania, insa facturile au fost emise si platite de catre dl Nichita Gheorghe'.

Consideram ca, in conditiile in care IBC nu era pe lista firmelor partenere ale societatii Oameni si Companii (deci nu beneficia de tarifele preferentiale), evitarea de catre reprezentantii Marriott de a scrie negru pe alb ca IBC nu era printre parteneri (desi Curtea solicitase expres acest lucru), impreuna cu precizarea ca 'au existat rezervari facute de acesta prin compania IBC Romania' au avut scopul de a crea instantei falsa opinie ca reducerile ar fi fost obtinute prin IBC si, prin urmare, credem ca ar fi necesare lamuriri suplimentare in acest sens din partea JW Marriott.

5. Care au fost motivele pentru care Gheorghe Nichita a beneficiat de cazare gratuita la Marriott in data de 26 martie 2013? (Aceasta cazare nu apare insa in centralizatorul oferit de Marriott.) Care a fost motivul neluarii ei in considerare? Reprezentantii Marriott sa verifice si sa informeze instanta daca dl Nichita a fost sau nu cazat la Marriott la data respectiva si pe baza carei conventii / parteneriat a obtinut aceasta gratuitate la cazare.

In data de 26 martie 2013, Primaria Iasi a organizat, in parteneriat cu firma Oameni si Companii, la Hotelul Marriott, Gala Ambasadorii Iasului. Cu aceasta ocazie, primarul Nichita si viceprimarul Marius Danga au beneficiat de cazare gratuita la hotelul Marriott, pe baza parteneriatului cu firma Oameni si Companii (...).

6. Partenerii firmei Oameni si Companii puteau, la randul lor, sa aduca alti parteneri care sa beneficieze de tariful preferential in baza conventiei incheiate de Oameni si Companii? Firma Oameni si Companii nu trebuia sa isi dea acordul sau sa fie incunostintata cu privire la acesti noi parteneri adusi de partenerii initiali si care urmau sa beneficieze de tarifele negociate si obtinute de Oameni si Companii prin conventiile incheiate cu Marriott?

Sunt necesare explicatii suplimentare in acest sens de la JW Marriott pentru a clarifica daca Gheorghe Nichita putea sa fie adus ca partener de un beneficiar secundar al conventiilor, mai exact de Mardarasevici, sau daca Nichita a fost, pur si simplu, partener al Oameni si Companii, in baza proiectelor comune derulate de respectiva firma cu Primaria Iasi.

Analizand punctul 7 din Conventiile incheiate de JW Marriott si firma Oameni si Companii (...), aceste tarife speciale 'sunt valabile pentru angajati sau parteneri ai Oameni si Companii sau filialelor sale'. Prin urmare, Gheorghe Nichita, nefiind angajat, este evident ca era partener al firmei Oameni si Companii. Conventiile nu fac referire la posibilitatea ca partenerii firmei Oameni si Companii sa aduca, la randul lor, alti parteneri in intelegere.

La cele mentionate mai sus se adauga si faptul ca, asa cum reiese din raspunsul furnizat de Marriott in 19.11.2018 (...), pentru a putea beneficia de aceste tarife preferentiale pentru o alta firma a sa (Agilent SRL), Mardarasevici a fost nevoit sa incheie o conventie separata (pentru anii 2017 si 2018) intre firma Agilent SRL, Oameni si Companii si JW Marriott; asadar, in calitate de partener al firmei Oameni si Companii, Mardarasevici nu a putut sa aduca, pur si simplu, firma Agilent ca partener in intelegerea initiala, ci a fost nevoit sa incheie o noua conventie.

Avand in vedere toate aceste aspecte, apreciem ca este necesar sa se revina cu adresa catre JW Marriott Bucuresti, in sensul indicat, in vederea aflarii situatiei reale a reducerilor de care subsemnatul am beneficiat, intrucat apreciez ca situatia reala nu confirma teza acuzatoriala”.

Redam raspunsul Marriott de pe 19 noiembrie 2018 (vezi facsimil 2):

Ca urmare a solicitarii dumneavoastra din data de 1 noiembrie 2018, va comunicam urmatoarele:

A. Gasiti atasate copii ale Conventiilor de tarife si servicii speciale incheiate cu societatea Oameni si Companii pentru anii 2012, 2013, 2014 si 2015; de asemenea, atasam lista persoanelor si companiilor partenere ale Oameni si Companii; dl Nichita Gheorghe a beneficiat de tariful 'Oameni si Companii' ca partener al dlui Mardarasevici, si au existat rezervari facute pentru acesta prin compania IBC Romania, insa facturile au fost emise si platite de catre dl Nichita Gheorghe.

B. Domnul Nichita Gheorghe este posesorul unui card Marriott Rewards, din anul 2013; a avut statutul Gold Elite in perioada septembrie 2014 – iulie 2015.

Mentionam ca aceste carduri de loialitate au durata nelimitata de valabilitate, iar statutul Elite se poate modifica in timp, in baza unui numar de innoptari in cadrul lantului Marriott International.

Detinatorul cardului este singurul beneficiar, iar acest statut nu poate fi transferat catre alta persoana. Scopul inrolarii in programul Marriott Rewards este acela de a fideliza clientii, castigand statut de Elite si beneficiind de serviciile adaugate.

Pe baza cardului si a statutului Elite, nu s-au acordat reduceri din tarifele de camera standard, insa in baza statutului Elite, acestia puteau beneficia de upgrade la camera superioara, acces la Executive Lounge, lat check-out si internet gratuit in camera.

Mentionam ca tarifele reduse fata de cele standard nu au fost acordate in baza cardului de loialitate Marriott Rewards si / sau a statutului Elite, ci in baza contractului dintre hotel si societatea Oameni si Companii.

C. Va atasez lista tuturor facturilor emise pe numele dlui Nichita Gheorghe in perioada februarie 2013 – martie 2015; aceasta lista contine urmatoarele informatii:

- factura emisa, data si valoarea facturii

- tipul de camera

- tarifele contractuale facturate

- tarifele reduse cu 30% / 40% din pretul de receptie in cazul in care tipul de camera respectiv nu este prevazut in contract (tarife care se practica pentru companiile cu care avem contract incheiat)

- tarifele practicate la receptie

- numarul de nopti ale sejurului

- modalitatea de plata

- modalitatea de rezervare

- copie e-mail de rezervare, acolo unde a fost gasita in sistem.

Mentionez ca au fost semnate Conventii de tarife si servicii speciale cu societatea Oameni si Companii in fiecare an pana in prezent: 2016, 2017 si 2018 (vedeti copii atasate); incepand cu anul 2017, in cadrul acestor conventii a fost adaugata si compania Agilent SRL. Persoanele care pot beneficia de tarifele prevazute in aceste conventii sunt cele pentru care rezervarea este facuta din partea companiilor 'Oameni si Companii' si 'Agilent SRL'.

Cu stima,

Florentina Timofte

Departament Contabilitate”.


 

Accesari:3669

Comentarii

# DODI date 4 februarie 2019 19:01 +5

Nechita avea o deficiență majoră, în optica slujirii de la DNA: era cinstit și, în plus, PSDist!!!!!!!!!!!!! Ceea ce era inadmisibil și de netolerat.

# John Iliesco date 4 februarie 2019 21:59 +2

mai cinstit și mai sărac decât mine. La fel ca Olguța, nu a luat mită de la UTI, ci, în calitate de Robin Hood, a luat de bogați, iar DNA-ul l-a arestat chiar când vroia să se apuce să împartă banii la săraci...

# Neanae date 4 februarie 2019 23:54 +3

Nu stiu ce anume din text mi-a trezit in minte o întrebare. Stiu, o iau pe arătură, dar mă mâncă ... CE SE AUDE LUJU DRAGA DE FAIMOSUL ORIBIL PLAGIAT AL “SLUJIRII”, “NEFERTITI”, “REGINA” ȘEFA A PROCURORILOR PARADITORI de la DNA, specific numita Laura Codruța Koveși născuta Lascu, încă Doctor si procuror de inutilitate care toaca un salariu din buget alaturi de un SPP-ist dezinhibat! ... Nu de alta, dar observ ca i se deschid căi mărețe prin UE ca procuror de procurori. Dar chiar am rămas gura cască. Nu ca ar fi neobisnuit sa fie totul cu fundul in sus, dar mi se pare o bătaie de joc cosmica ...

# Truth date 5 februarie 2019 01:22 +2

Sfertodocta plagiatoare nu valoreaza nimic fara protocoale secrete si Coldea. Daca astia din UE o vor alege pe kovesi este din cauza ca1. sub obladuirea MCV protocoalele secrete ilegale au existat in justitia romaneasca si vor sa ascunda acest fapt.2 din cauza ca institutiile statului DNA DIICOT CSM ANAF au slujit intereselor externe 3 din cauza ca tradarea de neam tara si pupincurismul sunt recompensate . Ce e mai grav e ca PSD ALDE puteau sa dea OUG pe anularea tuturor proceselor perioadei protocoalelor ilegale , puteau sa dea OUG pe amnistie si gratiere si se rezolva tot.Nimic nu au facut. Prin lipsa masurilor PSD ALDE tradeaza interesele propriilor cetateni demonstrand cat de servili sunt intereselor straine si a #rezist. PSD ALDE au pierdut increderea poporului. Degeaba vine Dragnea cu o alta gogonata investitia in sanatate si vitamina D. Ce prosteala ieftina si ridicola

# Mihaela date 5 februarie 2019 10:27 0

Toata lumea stieca Gigi e un om cinstit iar iesenii care stau in trafic cu orele sa nu-l sune pe Nichita si pe Mardarasevici ci contextul national

# Nu vi se pare cva auzim prea mult de SRI in dosare ? date 5 februarie 2019 17:07 0

Asta datorita lu` Coldea imputitul ala pus de Basescu , ala ce-a furat casa din Mihaileanu, flota , Alro , CEC, Luxten, etc. :o

Adauga comentariu

Nume*
Email*
Website
:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - Veti vota la referendumul pe Justitie al lui Iohannis?

    • VOTEAZA

Vorbe de fumoar – 26.05.2019 – Deca(patorul) de la Brasov isi pierde urma

+ DETALII

ALTE VORBE DE FUMOAR

FACEBOOK

ULTIMELE COMENTARII

CELE MAI CITITE

LUMEA JUSTITIEI

ARHIVA

NEWSLETTER