Trimiteţi link-ul unui prieten prin e-mail

Nume prieten
Email prieten
Numele dvs.

S-A BATUT IN CUIE: PROTOCOLUL PICCJ-SRI E ILEGAL – Curtea Militara de Apel a consfintit definitiv ca Protocolul PICCJ-SRI din 2009 e in afara legii, iar probele obtinute de echipele mixte sunt nule. Judecatorii Victor Chitu si Cezarian Buga au respins contestatia in anulare a Parchetul Militar Cluj in cazul unui jandarm aranjat pe Protocol, confirmand ca: “Principiile constitutionale exclud categoric ca Protocolul strict secret sa fie incorporat intr-un mod obscur in procedura penala” (Minuta)

Vineri, 7 decembrie 2018 16:13 | Scris de Valentin BUSUIOC | pdf | print | email

Precedent judiciar zdrobitor pentru Statul Paralel, care pana nu demult a terorizat Romania cu arma catuselor si a dosarelor fabricate. Vineri, 7 decembrie 2018, judecatorii Victor Chitu (presedinte) si Cezarian Buga (foto centru), de la Curtea Militara de Apel, au pus definitiv capac unui rechizitoriu pornit de la interceptari telefonice efectuate in baza Protocolului PICCJ-SRI din 2009. Si nu doar atat, dar au confirmat faptul ca Protocolul PICCJ-SRI este ilegal.


Este vorba despre dosarul in care care procurorul militar Liviu-Alexandru Lascu (foto dreapta), de la Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Cluj, a incercat sa obtina condamnarea plutonierului-major de Jandarmerie Marin Groza Cantemir, bazandu-se pe interceptari realizate de SRI.

Protocolul PICCJ-SRI este nelegal, probele sunt nule

Decizia este extrem de importanta, intrucat ea consfinteste definitiv faptul ca Protocolul SRI-PICCJ din 2009 este unul in afara legii. Practic, prin respingerea contestatiei in anulare, Curtea de Militara de Apel a mentinut constatarile judecatorilor Radu Stancu si Constantin Udrea, care au stabilit ca Protocolul PICCJ-SRI din 2009 adauga la lege si a fost incorporat in mod obscur in procedura penala, astfel ca probele obtinute pe baza protocolului sunt nule:

"Plecand de la premisa ca protocolul obliga partile la 'cooperare', instanta de control judiciar constata ca la data folosirii mijloacelor speciale de supraveghere si cercetare, protocolul (strict secret!) a fost aplicat si in prezenta speta, asa cum dispune art.60 ('Partile vor asigura insusirea, cunoasterea temeinica si aplicarea intocmai a prevederilor protocolului de catre personalul propriu, inclusiv de catre parchetele teritoriale si directiile judetene de informatii, in raport cu sarcinile ce le revin in aplicarea acestora').

Domeniul cooperarii celor doua institutii este publicat in art.2, care dispune ca: 'Partile coopereaza, potrivit competentelor si atributiilor prevazute de lege, in activitatea de valorificare a informatiilor din domeniul prevenirii si combaterii infractiunilor impotriva securitatii nationale, a actelor de terorism, infractiunilor ce au corespondent in amenintarile la adresa securitatii nationale si a altor infractiuni grave, potrivit legii.”

Sintagma 'alte infractiuni grave' din continutul textului citat lasa loc la interpretari multiple, creand confuzie cu privire la domeniul de aplicare incat lipseste textul de previzibilitate, predictibilitate si rigoare, de natura a elimina abaterile de la normele legale invocate in preambulul protocolului; in aceasta modalitate, protocolul adauga la lege (C.pr.pen., C.pen.), cata vreme acea sintagma nu a primit o definitie legala in domeniul de referinta si lasa loc arbitrariului.

Pe de alta parte, orice norma juridica trebuie sa fie edictata in acord cu principiile constitutionale, principii care exclud categoric ca Protocolul STRICT SECRET sa fie incorporat intr-un mod obscur in procedura penala (Procedura penala este adoptata de Parlament ca lege organica, fiind publicata in Monitorul O ficial).

Edificatoare este, sub aspectul care intereseaza cauza, dispozitia mentionata la art.3 (Obiectivele cooperarii) lit.g): 'constituirea de echipe operative comune care sa actioneze in baza unor planuri de actiune pentru exercitarea competentelor specifice ale partilor, in vederea documentarii faptelor prevazute la art.2;”.

Or, aceste dispozitii sunt vadit contrare Constitutiei si normelor de procedura penala atunci cand obliga la constituirea de echipe operative comune (procurori si lucratori SRI – cadre militare), care sa actioneze pe baza planurilor comune, potrivit competentelor specifice, in vederea documentarii faptelor prev. la art.2 (precitat).

Dintre multitudinea de efecte (nocive, contrare principiilor constitutionale, ceea ce a impus secretizarea lor) unul are o rezonanta aparte, respectiv lucrul in echipe mixte, pentru documentarea faptelor prev. in art.2 (cele privind securitatea nationala, actelor de terorism, infractiuni ce au corespondent la adresa securitatii nationale (!) si a altor infractiuni grave).

Reglementarea competentelor organelor judiciare reprezinta un element esential ce decurge din principiul legalitatii, principiu ce constituie intr-o componenta a statului de drept. O regula esentiala a statului de drept este aceea ca atributiile/competentele autoritatilor sunt definite prin lege. Principiul legalitatii presupune, in principal, ca organele judiciare actioneaza in baza competentei pe care legiuitorul le-a conferit-o, iar subsecvent, acestea trebuie sa respecte atat dispozitiile de drept substantial, cat si cele de drept procedural incidente, inclusiv a normelor de competenta (art.58 C.pr.pen. ).

Pentru buna desfasurare a activitatii organelor judiciare se impune respectarea ferma a competentei lor; nerespectarea normelor legale privind competenta dupa materie si calitatea persoanei produce o vatamare care consta in dereglarea mecanismului prin care este administrata justitia.

Se prezuma, deci, ca si infractiunea imputata inculpatului a fost inclusa in sintagma 'alte infractiuni grave', din moment ce, potrivit actelor din dosar [Dosarul nr. 38/752/2015 al Tribunalului Militar Cluj – vol.1 fila 37] prin referatul Parchetului Militar de pe langa Tribunalul Militar Cluj din 18 februarie 2015 se dispune ca: 'Interceptarile si inregistrarile pe banda magnetica sau orice alt suport a convorbirilor telefonice si a inregistrarilor video sau audio, precum si redarea acestora vor fi efectuate de catre Serviciul Roman de Informatii – Directia judeteana Bihor si Serviciul de Operatiuni Speciale Oradea', astfel incat in activitatea de urmarire penala s-au interferat si lucratori ai Serviciului Roman de Informatii. Precizarea ulterioara a procurorului militar conform careia n-au fost implicati lucratori ai Serviciului Roman de Informatii – nu poate fi primita, fiind inexacta.

Atributul conferit lucratorilor Serviciului Roman de Informatii, constituiti in echipe mixte cu procurorii prin art.3 lit.g) din Protocol – este atasat celui al procurorului, aspect care confera acestora calitatea de subiecti procesuali oficiali (organe judiciare), in sensul definit de art.130 C.pr.pen. .

Curtea apreciaza ca reglementarea in acest domeniu nu poate fi realizata decat printr-un act normative cu putere de lege

Consecinta fireasca dedusa din competentele conferite lucratorilor Serviciului Roman de Informatii prin art.3 lit.g) din Protocol – este aceea a nulitatii absolute a probelor obtinute (informatiile rezultate din exploatarea mijloacelor speciale de supraveghere si cercetare); aceste probe au fost furnizate de un organ fara atributii judiciare, cu identitatea secreta (legea speciala protejeaza identitatea cadrelor Serviciului Romand de Informatii).

Prin urmare, nu numai ca a fost nesocotit principiul loialitatii probelor – prin activitatea comuna a echipelor mixte (procurori si lucratori ai Serviciului Roman de Informatii), urmand o procedura secreta, ci se constata ca sunt incidente disp. art.281 alin.1 lit.a) C.pr.pen., in intelesul statuat prin Decizia Curtii Constitutionale nr.302 din 04.05.2017 (Monitorul Oficial nr. 566 din 17.07.2017) potrivit carora determina intodeauna nulitatea absoluta incalcarea dispozitiilor privind competenta dupa materie si calitatea persoanei a organului de urmarire penala.

O proba nu poate fi obtinuta nelegal decat daca mijloacele de proba si/sau procedeul probatoriu prin care este obtinuta sunt/este nelegale/nelegal, aceasta presupunand nelegalitatea dispunerii autorizarii sau administrarii probei.

Actele indeplinite ulterior actului care a fost declarat nul sunt lovite de nulitate atunci cand exista o legatura direct intre acestea si actul declarat nul (art.280 alin.2 C.pr.pen.).

Constatarea nulitatii, indiferent daca aceasta este absoluta sau relativa, determina lipsirea de efecte juridice a actului afectat din momentul efectuarii acestuia, iar nu din momentul constatarii nulitatii.

In consecinta, sunt nule absolut probele obtinute de echipele mixte organizate conf. art.3 lit.g) din Protocol, dupa distinctiile aratate in art. 102 alin.3 C.pr.pen. 'Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrata determina excluderea probei.'

Totodata, potrivit Deciziei Curtii Constitutionale nr.22/18.01.2018 (Monitorul Oficial nr. 188 din 26.02 .201 8), vor fi eliminate fizic din continutul dosarului probele astfel obtinute, pentru garantarea efectiva a prezumtiei de nevinovatie a inculpatului si a dreptului la un proces echitabil a acestuia”.

Redam minuta Curtii Militare de Apel din dosarul nr. 27/81/2018 (vezi facsimil):

In temeiul art. 432 din C. pr. pen., respinge contestatia in anulare formulata de Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Cluj impotriva Deciziei penale nr. 35 pronuntate de Curtea Militara de Apel Bucuresti la data de 12 iulie 2018 in dosarul nr. 1/81/2018, privitoare la inculpatul-intimat plt. Maj. G.C.M.

In temeiul art. 275 alin. 3 din C. pr. pen., raman in sarcina statului cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea contestatiei de fata.

Definitiva.

Pronuntata in sedinta publica astazi, 07 decembrie 2018”.


Amintim ca pe 12 iulie 2018, in faza de apel a procesului, judecatorii militari Constantin Udrea (presedinte) si Radu Stancu, de la Curtea Militara de Apel, l-au achitat definitiv pe jandarmul Marin Groza Cantemir, desfiintand condamnarea de 3 ani cu suspendare pentru pretinse fapte de luare de mita, pronuntata pe 24 noiembrie 2017, in dosarul nr. 38/752/2015, de catre judecatorul Marius-Liviu Pop, de la Tribunalul Militar Cluj. In motivarea deciziei, magistratii Udrea si Stancu au scris negru pe alb ca Protocolul SRI-PICCJ din 2009 „adauga la lege” si ca a fost „incorporat intr-un mod obscur in procedura penala” (click aici pentru a citi).

La randul lui, procurorul militar Liviu Alexandru Lascu a depus contestatie in anulare, sustinand ca judecatorii Udrea si Stancu ar fi fost lipsiti de impartialitate, ar fi manifestat „prejudecati si idei preconcepute”, si chiar ca ar fi favorizat inculpatul, iar argumentele lor din decizia de achitare „au reprezentat o actiune premeditata si, in mod implicit, o antepronuntare”.

In replica, avocatul Alexandru Lele (foto stanga), din Baroul Mehedinti, aparatorul jandarmului, a sustinut in repetate randuri, la diverse termene de judecata, ca argumentele procurorului militar „frizeaza absurdul” si chiar „ultrajul” la adresa judecatorilor. Indignarea maestrului Lele a atins apogeul la ultimul termen (21 noiembrie 2018), avocatul calificandu-l pe procuror drept „un gaga”.

Iata scurtul dialog de final dintre aparatorul jandarmului si judecatorul din fruntea completului, Victor Chitu (presedintele Curtii Militare de Apel):

Lele: Solicitam respingerea contestatiei ca neintemeiata. Parchetul nu a furnizat dovezi pertinente privind afectarea impartialitatii judecatorilor. Contestatia in anulare este plina de erori, inexactitati si speculatii. Argumentele invocate de procuror pot eventual constitui motive pentru alta cale de atac – si anume revizuirea, iar nu contestatia in anulare. Sintagmele folosite de procuror sunt revoltatoare si frizeaza absurdul. Domnule presedinte, imi pare rau s-o spun, dar procurorul care a intocmit rechizitoriul este un gaga...

Chitu: Va rog sa va abtineti de la astfel de formule.

Lele: Mi-a fost stagiar acum multi ani (n.r. cand Alexandru Lele era procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor) si stiu ce vorbesc.

* Cititi aici contestatia in anulare formulata de procurorul militar Liviu Lascu.

Sursa foto Lele si Lascu: Ebihoreanul.ro

Sursa foto Buga: Linx.crji.org

Accesari:5309

Comentarii

# SILE SPERIATU date 7 decembrie 2018 16:18 +6

Adică SRI se sacrifică elaborînd... metodologii de aplicare a legii pt. incompetenții KOVES&LAZĂR și nu e legal???

# DODI date 7 decembrie 2018 16:25 +1

Este foarte bine. Această acțiune ar fi trebuit să fie pornită de la garcea, dar ea era prea mult ocupată cu încălcarea nu cu respectarea legii. E un început. Și încă unul bun.

# ?????? date 7 decembrie 2018 17:12 -3

Ăștia de la Curtea Militară de Apel au stabilit că CSAT și mai apoi PÎCCJ și SRI au încălcat legea când au hotărât și împlicarea unor instituții din sistemul de ordine publică și siguranță națională în cauze precum cea descrisă în articol și punerea în aplicarea a hotărârilor CSAT?

# nelu date 7 decembrie 2018 19:56 +3

da

# nelu date 7 decembrie 2018 20:43 +1

da

# alt_roman date 7 decembrie 2018 22:39 +6

miratule.. tot vorbesti de "csat" si "sri" si "picj" de parca ar fi niste dumnezei.Cand toti astia ,enumerati mereu de tine,se pisa pe drepturile OMULUI ar trebui starpiti!!!!Avem o Constitutie golanii dracului ,nu puteti sa interveniti in Legi cu ordinele voastre de c...t;sa va substituiti Legii cu abureli csat;s-a furat toata tara asta,jigodiilor,nu a-ti gasit pe undeva un ordin in csat care sa va spuna sa o aparati????Tot elucubrezi cu csat,sri,piccj de zici ca sunt dati de d-zeu tatal ,cand de fapt voi existati numai din cauza noastra(pt. ca va platim tradatorii dracului!).Pe vremea lui ceasca ,partidul comunist era seful vostru,acum v-ati tras tara putorilor!Sunteti detinatori adevarului absolut!Pro patria adica voi,noi putem sa ne ducem dracului numai sa va lasam tara s-o vindeti cui o da mai mult.O vindeti pe hartii ,idiotii dracului, care nu au valoare in timp ce NOI pierdem un pamant de veacuri al nostru!!!Daca as putea v-as impusca nenorocitilor!

# ?????? date 8 decembrie 2018 10:02 0

@ Rocky Balboa, ?

# ?????? date 7 decembrie 2018 18:19 -5

"Moment juridic" ce parcă ******rează și încercă să reia scene și acțiuni din nuvelele și povestirile lui Panait Istrati ?

# Vasile date 7 decembrie 2018 21:26 +3

Vedeti ca sunt multeeee protocoale. S-a publicat unul aici: https://www.scribd.com/document/395153168/Protocol-Serviciul-Roman-de-Informatii-Sri-Um-0296-2004-cu-ONRC Predare - primire la SRI absolut toata baza de date ONRC (inclusiv datele de procedura de la instante). Oricine a infiintat o firma are toate datele la SRI, absolut tot (vedeti pct. 2.2). CJUE a statuat in decizia Bara ca asa ceva este absolut ilegal si contrar legislatiei UE. Exista cateva protocoale de tip gateway, care au permis accesul la toate datele romanilor (absolut tot). De parca toti suntem teroristi.

# Evident ! date 8 decembrie 2018 00:40 +1

Sa vedem cine plateste pt. aceasta ilegalitate . :-* PS. Coldea, banuiesti pe careva ? 8)

# Carcotas date 9 decembrie 2018 09:35 0

Procurorul ala militar nua încercat nimic bazându-se pe ce i-a furnizat ochiu si timpanu. Invers, organu s-a bazat pe procuror! Iar procurorul, ca multi din ei, si ca multi judecatori de penal, a fost las, ca de, salariul ala e mare, pozitia sociala etc

Adauga comentariu

Nume*
Email*
Website
:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - Lipsa adeverintei CNSAS pentru sefa ICCJ Cristina Tarcea ascunde colaborarea acesteia cu Securitatea?

    • VOTEAZA

Vorbe de fumoar – 18.12.2018 – Repartizarea judecatorilor in Complete, o problema nationala. Werner, bun de CNCD

+ DETALII

ALTE VORBE DE FUMOAR

FACEBOOK

ULTIMELE COMENTARII

CELE MAI CITITE

LUMEA JUSTITIEI

ARHIVA

NEWSLETTER