Ipocrizia presedintelui Klaus Iohannis (foto) nu cunoaste limite. Cel care acum se da de ceasul mortii ca sa blocheze prin referendum prerogativa Guvernului Romaniei de a emite ordonante de urgenta in domeniul infractiunilor, pedepselor si organizarii judiciare se topea de dragul celor doua scandaloase ordonante (OUG 6/2016 si OUG 18/2016) adoptate de cabinetul Dacian Ciolos la propunerea ministresei Justitiei Raluca Pruna – acte normative ce au transformat SRI in „organ de cercetare penala speciala”, respectiv au modificat 19 articole din Codul penal si 132 din Codul de procedura penala.

Redactia Lumea Justitiei sesizeaza Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, dar si Inspectia Judiciara, asupra existentei unor indicii temeinice ca sentinta civila nr. 2010 din 22 noiembrie 2018 (Dosar nr. 19009/3/2018) emisa de judecatoarea Steliana Mihailescu, de la Sectia a III-a Civila a Tribunalului Bucuresti - redactata si comunicata la peste 6 luni de la pronuntare - apare semnata si redactata la 22 aprilie 2019, in conditiile in care judecatoarea Steliana Mihailescu a fost pensionata prin decret prezidential la data de 14 ianuarie 2019.

Celebra judecatoare Camelia Bogdan (foto), de la Curtea de Apel Bucuresti (in prezent suspendata din magistratura), a luat un flit cat ea de mare de la Consiliul Superior al Magistraturii. S-a intamplat pe data de 10 aprilie 2019, cand atat Plenul CSM, cat si Sectia pentru judecatori i-au respins solicitarile de aparare a independentei sistemului judiciar si a reputatiei profesionale, ca urmare a publicarii mai multor articole pe site-ul Lumea Justitiei, la sectiunea „Vorbe de fumoar”.

Clasa politica trebuie sa reia de urgenta in dezbatere publica si sa faca aplicabila raspunderea magistratilor, care a fost golita de continut gratie ultimelor modificari la legile justitiei, dar mai ales in urma masinatiunilor de la Inalta Curte, condusa de Cristina Tarcea, care a inceput sa faca legea prin hotarari proprii care au culminat cu recursul in interesul legii dat prin Decizia 15/2017 (Dosar 935/1/2017). Prin acest recurs in interesul legii, romanilor le-a fost furat dreptul la despagubiri pentru arestarile nejustificate, pana cand nu se dovedeste in prealabil, printr-o alta sentinta definitiva, ca arestarea a fost ilegala – situatie imposibil de obtinut in practica. Exista si alte decizii anti-romanesti ale ICCJ, care au eludat CEDO si au proclamat ca victimele abuzurilor judiciare nu au dreptul la despagubiri pana cand magistratii vinovati nu sunt in prealabil condamnati penal sau sanctionati disciplinar pentru abuzurile comise – conditie de asemenea imposibil de obtinut in practica.

In pofida Deciziei CCR care a declarat in afara legii protocoalele PICCJ – SRI, si in pofida documentelor declasificate in care l-am demascat pe seful DNA Brasov, David Cornel Deca (foto), afirmand ca a colaborat cu SRI si cerea echipe mixte pe dosare, Sectia de procurori a CSM i-a aparat reputatia procurorului Deca pentru articolul nostru din 27 ianuarie 2019.

Ca i s-a aparat reputatia lui David Deca ar fi contat putin spre deloc pentru noi, intrucat nimeni nu are asteptari de la actuala Sectie de procurori a CSM, dar procurorii patati din CSM (adica cei care au lucrat pe protocoale ca si David Deca) s-au apucat sa ne acuze ca desi am prezentat informatii reale, am fi fost tendentiosi si am fi afectat reputatia lui Deca. E deja prea mult! Va dati seama ce reputatie profesionala are David Deca, autorul dosarului fabricat presedintelui Senatului Calin Popescu Tariceanu, achitat definitiv!!! dosar fara probe, in urma caruia al doilea om in stat a fost haituit vreme de patru ani, cu consecinta afectarii grave a imaginii Romaniei in lume.

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate noi detalii din activitatea vestitului procuror Mircea Negulescu (foto), zis “Zdreanta”, zis “Portocala”. De aceasta data nu este vorba despre practicile pe care acesta le utiliza in instrumentarea dosarelor, ci despre ordinele pe care le-ar fi dat astfel incat inculpatii arestati sa fie torturati in Arestul de la Campina, locul unde erau duse victimele lui Negulescu si ale procurorilor de la DNA Ploiesti. Toate aceste aspecte au fost relatate la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie de catre Cristian Pertea, fost sef al Centrului de retinere si arest preventiv Campina, in perioada septembrie 2011-ianuarie 2013.

Lumea Justitiei continua prezentarea magistratilor care au fost demascati ca fiind fosti informatori, colaboratori sau lucratori ai Securitatii dinainte de 1990, dar care isi vad linistiti de treaba activand ca procurori sau judecatori in Romania democrata a anului 2019. Dupa cazul procuroarei DNA Mihaela Drexler (click aici pentru a citi), in editia de astazi va oferim detalii despre trecutul judecatoarei Zinica Trandafirescu de la Tribunalul Prahova, in prezent delegata la Penitenciarul Ploiesti. Este un caz despre care Lumea Justitiei a mai scris inca din 2014, dar care - la fel ca celelate cazuri de magistrati care au avut legaturi cu Securitatea - merita readus in atentia romanilor dupa dezvaluirile privind implicarea lui Augustin Lazar in tinerea dizidentilor anticomunisti si a detinutilor politici in infernul de la puscaria din Aiud.

Cazul Augustin Lazar, demascat ca a tinut in infernul de la puscaria Aiud dizidenti anticomunisti si detinuti politici, a pus din nou in discutie problema procurorilor si judecatorilor care continua sa activeze in magistratura, desi in trecut au fost colaboratori si informatori ai Securitatii dinainte de 1990. Desi pare greu de crezut, in 2019 inca exista asemenea personaje care continua sa activeze ca procurori sau judecatori. Numele lor sunt cunoscute, calitatea de colaboratori ai Securitatii le-a fost acordata oficial, insa acestia isi vad linistiti de treaba. Tocmai de aceea, Lumea Justitiei considera ca este oportun sa ii readuca in atentia opiniei publice pe magistratii care in trecut au fost parteneri ai Securitatii, dar care astazi inca se afla in sistem. Vom incepe cu procuroarea Mihaela Viorica Drexler de la Directia Nationala Anticoruptie.

Presedintele Klaus Iohannis (foto 1) il tine strans in brate pe Procurorul General, in pofida dezvaluirilor despre ingrozitoarele suferinte prin care au trecut detinutii politici de la Aiud, la al caror calvar a contribuit Augustin Lazar. Aceasta este principala idee care s-a desprins din declaratia lui Werner de vineri, 12 aprilie 2019, facuta dupa consultarea cu delegatia PSD formata din deputatul Eugen Nicolicea (foto 2 dreapta) si fostii detinuti politici Ioan Muntean (foto 2 centru) si Marin Iancu (foto 2 stanga).

A fost sau nu Procurorul General Augustin Lazar (foto) si colaborator sau informator al Securitatii? Asta este intrebarea pe care multi si-au pus-o dupa ce Lazar a fost demascat ca in perioada in care activa ca procuror comunist la Procuratura Alba s-a opus eliberarii din infernul de la puscaria Aiud a unor dizidenti anticomunisti si detinuti politici. Daca Lazar a avut vreo legatura cu Securitatea nu stim, iar Procurorul General a negat acest lucru. Avem insa certitudinea ca Securitatea lui Nicolae Ceausescu a facut racolari din Procuratura Alba, unde isi desfasura activitatea Lazar. Aspect dovedit de documentul pe care Lumea Justitiei il prezinta in exclusivitate.

Augustin Lazar (foto 1) – cel care tine cu dintii de fotoliul de Procuror General – reuseste sa irite din ce in ce mai multe nume grele din sistemul judiciar. De data aceasta, a luat pozitie insasi Asociatia Magistratilor din Romania, condusa de catre judecatoarea Andreea Ciuca (foto 2). Intr-un comunicat emis miercuri, 10 aprilie 2019, AMR il face tandari pe taica Lazar, explicand de ce nicio scuza ingaimata de acesta nu-l poate spala de rusinea faptelor comise in anii '80, cand, in calitate de procuror comunist, a refuzat sa propuna liberarea conditionata a disidentului Iulius Filip si a altor detinuti politici.

Apar noi dezvaluiri despre trecutul de procuror comunist al lui Augustin Lazar (foto 1). Noi documente despre activitatea actualului Procuror General al Romaniei ca presedinte al Comisiei de propuneri pentru punerea in libertate conditionata de la temuta inchisoare comunista de la Aiud. Calitate din care Lazar a tinut in infernul de la Aiud mai multi detinuti politici si opozanti ai regimului Ceausescu.

Dupa cazurile lui Iulius Filip si Ioan Muntean (click aici si aici pentru a citi), Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate dovezi despre un alt dizident anticomunist pe care Augustin Lazar l-a tinut in puscaria de la Aiud. Veti vedea cum detinutul politic a fost nevoit sa suporte calvarul temnitei comuniste, Lazar refuzandu-i de patru ori liberarea conditionata desi indeplinea toate conditiile pentru a fi lasat sa plece acasa, la familia sa.

Hidos ce s-a intamplat marti, 9 aprilie 2019, la sediul PICCJ. Dupa zile intregi in care nu a gasit de cuviinta sa isi ceara scuze dizidentului anticomunist Iulius Filip si altor detinuti politici pe care i-a tinut in infernul de la inchisoarea Aiud, Procurorul General Augustin Lazar (foto) a iesit in conferinta de presa ca sa ne spuna cat de mult ar regreta ca i-a nenorocit pe luptatorii impotriva regimului Ceausescu inchisi la temuta puscarie. Nu si-a cerut scuze insa direct dizidentui Iulius Filip pe care l-a tinut in infernul de la Aiud, ci a vorbit la modul general despre dramele si suferintele traite de luptatorii anticomunisti. Cat despre o eventuala demisie, cu un zambet zeflemitor, Lazar ne-a anuntat ca nici nu se pune problema.

S-au naruit sperantele vestitului Mircea Negulescu (foto) de a lucra din nou ca procuror. Exclus din magistratura de CSM in urma cu un an pentru nenorocirile comise la DNA Ploiesti, Mircea Negulescu, zis “Zdreanta”, zis “Portocala”, va ramane in afara sistemului. Pe vecie.

Completul de 5 judecatori in materie civila al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a pronuntat luni seara, 8 aprilie 2019, decizia definitiva in cazul recursului formulat de Mircea Negulescu impotriva hotararii Sectiei pentru procurori a CSM de la inceputul anului trecut, de excludere din magistratura. Astfel, instanta suprema, desi a facut anumite modificari in hotararea CSM, a mentinut decizia de excludere din magistratura a de acum fostului procuror Mircea Negulescu.

Fascinant! Dupa ce trei zile s-a codit sa vorbeasca despre dezvaluirea Lumea Justitiei si sa spuna daca este procurorul "Augustin Lazar" din Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, care a refuzat liberarea conditionata a dizidentului politic Iulius Filip, procurorul general al Romaniei Augustin Lazar si-a turnat cenusa in cap pe Facebook. Intr-o postare de luni dupa-amiaza, 1 aprilie 2019, de pe pagina Ministerului Public, procurorul general Augustin Lazar (foto) recunoaste ca a activat, in perioada 1985 – 1986, ca procuror in cadrul Procuraturii Alba Iulia, calitate in care a indeplinit periodic si atributii de membru in cadrul Comisiei de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud.

Uluitor! La 30 de ani de la evenimentele sangeroase din decembrie 1989, Procurorul General Augustin Lazar (foto 1 stanga), aflat in procedura de revocare, are tupeul sa mai pretinda un al doilea mandat, la adapostul secretizarii mapelor profesionale care ii tin la fereala trecutul comunist. Faptul ca in urma cu mai multi ani reprezentantii Binomului SRI-PICCJ au avut grija sa secretizeze mapele profesionale face ca opinia publica sa nu stie ca Augustin Lazar a depus in martie 1982, cand a preluat functia de proucuror la Procuratura locala Alba, un juramant de credinta fata de regimul comunist. Un juramant la indigo cu cel dat in septembrie 1982 de fosta procuroare comunista Monica Macovei (foto 1 dreapta). Iata deci cum Augustin Lazar si Monica Macovei sunt tovarasi de leat, ei devenind procurori in acelasi an 1982.

Procurorul General al Romaniei Augustin Lazar (foto) este somat sa isi dea demisia si sa isi ceara scuze public tuturor romanilor. Solicitarea a fost facuta de Asociatia 21 Decembrie 1989, condusa de Doru Maries, si vine dupa dezvaluirile facute de Lumea Justitiei privind tinerea in puscarie a dizidentului anticomunist Iulius Filip, inchis la Penitenciarul Aiud pentru “propaganda impotriva orandurii socialiste”, pe motiv ca acesta “nu a dat dovezi temeinice de indreptare”, “a purtat discutii dusmanoase la adresa RSR” si a adus “injurii la adresa organelor de partid si de stat” (click aici pentru a citi).

Lumea Justitiei a intrat in posesia unor documente bomba, cu stampila Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. Sunt documente pe care le prezentam in exclusivitate si care dezvaluie cum un procuror din judetul Alba, pe numele sau Augustin Lazar, a refuzat in doua randuri sa elibereze un dizident anticomunist. S-a intamplat la mijlocul anilor '80, in plina teroare a regimului Ceausescu.

Coincidenta face ca numele procurorului din acest caz sa fie identic cu cel al actualului Procuror General al Romaniei. Tot coincidenta, cazul se petrece la Penitenciarul Aiud din judetul Alba, judet din care provine si actualul Procuror General al Romaniei. Nu in ultimul rand, in anii in care dizidentul anticomunist era tinut in puscarie de catre procurorul Augustin Lazar pentru actiuni impotriva regimului comunist, actualul Procuror General al Romaniei Augustin Lazar (foto) isi desfasura activitatea, conform propriului CV, la Procuratura Alba. Sa fie procurorul Augustin Lazar care l-a tinut in puscarie pe dizidentul Iulius Filip acelasi cu actualul Procuror General al Romaniei Augustin Lazar? Nu stim. Tocmai de accea, Lumea Justitiei a trimis o solicitare oficiala catre Parchetul General prin care i-am cerut lui Augustin Lazar sa isi exprime un punct de vedere cu privire la implicarea sa in acest caz, astfel incat sa publicam si pozitia acestuia. Desi am indicat o ora pana la care pozitia Procurorului General sa ne fie transmisa, pentru a putea fi inclusa in articol, din pacate, pana la momentul publicarii materialului, nu am primit niciun raspuns din partea PICCJ. Vom prezenta punctul de vedere al lui Lazar in momentul in care acesta ni-l va trimite.