Sefa ICCJ Cristina Tarcea a dat semnalul, iar magistratii activisti s-au pus pe treaba. Asociatia Formului Judecatorilor, condusa de judecatorul Dragos Calin de la Curtea de Apel Bucuresti, a iesit deja public pentru a contesta procedura de numire a judecatoarei Corina Corbu la conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Interesant este ca cea care il invata pe Dragos Calin cum sa procedeze pentru a o sabota pe Corina Corbu este nimeni alta decat vestita judecatoare Camelia Bogdan (foto), data afara de doua ori din magistratura de CSM. Cea care dupa executiile pe care le-a pus in practica a ajuns sa se faca remarcata doar prin actiunile ridicole prin care cere fara incetare apararea reputatiei profesionale sau a independentei sistemului. Cu alte cuvinte, in cazul rebeliunii impotriva Corinei Corbu, putem spune ca sefa ICCJ Cristina Tarcea este tartorul, Camelia Bogdan creierul, iar magistratii activisti pionii.

Lovitura fatala pentru procurorul Ciprian Man (foto stanga), zis „manelistul DNA”, celebru pentru inscenarile si destinele distruse pe cand activa la DNA Oradea. Ciprian Man a fost inregistrat in timp ce negocia ca la piata si conditiona inchiderea unui dosar de retragerea unei declaratii de martor data in instanta, declaratie care contribuia la devoalarea unei facaturi marca DNA Oradea. Sunt fapte pentru care, credem noi, Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie ar trebui de urgenta sa il inculpe si sa il retina pe Man pentru santaj, amenintare, influentarea declaratiilor si inducerea in eroare a organelor judiciare.

Concret, este vorba despre inregistrari realizate chiar in sediul DNA Oradea, care au fost prezentate joi seara, 11 iulie 2019, la emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3, de jurnalistul Adrian Calin. Ciprian Man a fost inregistrat in cursul lunii octombrie 2018 de una dintre victimele sale. Si anume procurorul Gligor Sabau (foto dreapta), fost sef al Parchetului de pe langa Judecatoria Beius, fost coleg cu Man si fost sef al lui Man.

Celebrul paraditor Mircea Negulescu (foto 2) – zis „Portocala” si „Zdreanta” – este unul dintre ultimii oameni care au dreptul sa ridice vocea impotriva Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, avand in vedere nenorocirile comise de acelasi Negulescu, pentru care a fost exclus definitiv din magistratura si inculpat. Ideea a fost exprimata de catre procurorul general adjunct al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, Liviu Tudose (foto 1), intr-o reactie virulenta la lamentatiile lui „Portocala” cu privire la faptul ca SIIJ a retras apelul in dosarul in care acesta – pe vremea cand activa la DNA Ploiesti – ii executase pe fostul deputat Sebastian Ghita, precum si pe Tudose insusi.

Cine naiba sa mai inteleaga ce se petrece la Inalta Curte sub conducerea judecatoarei Cristina Tarcea (foto 1)... Caci in timp ce Tarcea sustinea la Curtea Constitutionala ca instanta suprema nu are nevoie de complete specializate pe materia coruptiei si ca Legea 78/2000 nu se aplica la ICCJ, fix aceeasi instanta suprema isi infiintase complete specializate, fix in baza Legii 78/2000. Dezvaluirea a fost facuta apreciatul avocat Adrian Toni Neacsu (foto 2), fost judecator si fost membru CSM.

Fosta procuroare Angela Nicolae, executata in cel mai odios mod de DNA pe cand ocupa functia de sefa a Departamentului Relatii Internationale din PICCJ, continua dezvaluirile despre fosta sefa a parchetului anticoruptie Laura Kovesi (foto stanga). De aceasta data, Angela Nicolae prezinta teroarea la care a fost supus Tiberiu Nitu (foto dreapta), pe vremea in care acesta era prim-adjunct al lui Kovesi la PICCJ.

Surprinzator, desi de-a lungul anilor Tiberiu Nitu a avut imaginea unui om supus Laurei Kovesi, iata ca Angela Nicolae il prezinta pe acesta intr-o cu totul alta lumina. Intr-un comentariu pentru site-ul Monitorul Justitiei, fosta procuroare dezvaluie ca in realitate Tiberiu Nitu nu avea caracterul si temperamentul sa fie condus de o femeie. Mai mult, Angela Nicolae face publice si momentele tensionate dintre Tiberiu Nitu si Laura Kovesi din perioada in care cei doi lucrau impreuna la PICCJ, cum ar fi de exemplu un episod in care aceasta din urma a tipat si l-a certat la telefon ca pe un scolar.

Mai poate exista garantia unui proces echitabil atat timp cat judecatorul care solutioneaza un dosar se afla in conflict deschis cu avocatul inculpatului? Fix asta se intampla la Tribunalul Bihor, acolo unde vestita judecatoare Crina Muntean (foto dreapta) nu intelege sa se abtina in dosarele in care apararea este asigurata de cunoscutul avocat Razvan Doseanu (foto stanga), din cauza caruia este in prezent cercetata de Inspectia Judiciara. Si nu doar ca se abtine, insa in momentul in care a fost recuzata a cerut deschiderea unui dosar penal fata de Doseanu.

Ipocrizia presedintelui Klaus Iohannis (foto) nu cunoaste limite. Cel care acum se da de ceasul mortii ca sa blocheze prin referendum prerogativa Guvernului Romaniei de a emite ordonante de urgenta in domeniul infractiunilor, pedepselor si organizarii judiciare se topea de dragul celor doua scandaloase ordonante (OUG 6/2016 si OUG 18/2016) adoptate de cabinetul Dacian Ciolos la propunerea ministresei Justitiei Raluca Pruna – acte normative ce au transformat SRI in „organ de cercetare penala speciala”, respectiv au modificat 19 articole din Codul penal si 132 din Codul de procedura penala.

Redactia Lumea Justitiei sesizeaza Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, dar si Inspectia Judiciara, asupra existentei unor indicii temeinice ca sentinta civila nr. 2010 din 22 noiembrie 2018 (Dosar nr. 19009/3/2018) emisa de judecatoarea Steliana Mihailescu, de la Sectia a III-a Civila a Tribunalului Bucuresti - redactata si comunicata la peste 6 luni de la pronuntare - apare semnata si redactata la 22 aprilie 2019, in conditiile in care judecatoarea Steliana Mihailescu a fost pensionata prin decret prezidential la data de 14 ianuarie 2019.

Celebra judecatoare Camelia Bogdan (foto), de la Curtea de Apel Bucuresti (in prezent suspendata din magistratura), a luat un flit cat ea de mare de la Consiliul Superior al Magistraturii. S-a intamplat pe data de 10 aprilie 2019, cand atat Plenul CSM, cat si Sectia pentru judecatori i-au respins solicitarile de aparare a independentei sistemului judiciar si a reputatiei profesionale, ca urmare a publicarii mai multor articole pe site-ul Lumea Justitiei, la sectiunea „Vorbe de fumoar”.

Clasa politica trebuie sa reia de urgenta in dezbatere publica si sa faca aplicabila raspunderea magistratilor, care a fost golita de continut gratie ultimelor modificari la legile justitiei, dar mai ales in urma masinatiunilor de la Inalta Curte, condusa de Cristina Tarcea, care a inceput sa faca legea prin hotarari proprii care au culminat cu recursul in interesul legii dat prin Decizia 15/2017 (Dosar 935/1/2017). Prin acest recurs in interesul legii, romanilor le-a fost furat dreptul la despagubiri pentru arestarile nejustificate, pana cand nu se dovedeste in prealabil, printr-o alta sentinta definitiva, ca arestarea a fost ilegala – situatie imposibil de obtinut in practica. Exista si alte decizii anti-romanesti ale ICCJ, care au eludat CEDO si au proclamat ca victimele abuzurilor judiciare nu au dreptul la despagubiri pana cand magistratii vinovati nu sunt in prealabil condamnati penal sau sanctionati disciplinar pentru abuzurile comise – conditie de asemenea imposibil de obtinut in practica.

In pofida Deciziei CCR care a declarat in afara legii protocoalele PICCJ – SRI, si in pofida documentelor declasificate in care l-am demascat pe seful DNA Brasov, David Cornel Deca (foto), afirmand ca a colaborat cu SRI si cerea echipe mixte pe dosare, Sectia de procurori a CSM i-a aparat reputatia procurorului Deca pentru articolul nostru din 27 ianuarie 2019.

Ca i s-a aparat reputatia lui David Deca ar fi contat putin spre deloc pentru noi, intrucat nimeni nu are asteptari de la actuala Sectie de procurori a CSM, dar procurorii patati din CSM (adica cei care au lucrat pe protocoale ca si David Deca) s-au apucat sa ne acuze ca desi am prezentat informatii reale, am fi fost tendentiosi si am fi afectat reputatia lui Deca. E deja prea mult! Va dati seama ce reputatie profesionala are David Deca, autorul dosarului fabricat presedintelui Senatului Calin Popescu Tariceanu, achitat definitiv!!! dosar fara probe, in urma caruia al doilea om in stat a fost haituit vreme de patru ani, cu consecinta afectarii grave a imaginii Romaniei in lume.

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate noi detalii din activitatea vestitului procuror Mircea Negulescu (foto), zis “Zdreanta”, zis “Portocala”. De aceasta data nu este vorba despre practicile pe care acesta le utiliza in instrumentarea dosarelor, ci despre ordinele pe care le-ar fi dat astfel incat inculpatii arestati sa fie torturati in Arestul de la Campina, locul unde erau duse victimele lui Negulescu si ale procurorilor de la DNA Ploiesti. Toate aceste aspecte au fost relatate la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie de catre Cristian Pertea, fost sef al Centrului de retinere si arest preventiv Campina, in perioada septembrie 2011-ianuarie 2013.

Lumea Justitiei continua prezentarea magistratilor care au fost demascati ca fiind fosti informatori, colaboratori sau lucratori ai Securitatii dinainte de 1990, dar care isi vad linistiti de treaba activand ca procurori sau judecatori in Romania democrata a anului 2019. Dupa cazul procuroarei DNA Mihaela Drexler (click aici pentru a citi), in editia de astazi va oferim detalii despre trecutul judecatoarei Zinica Trandafirescu de la Tribunalul Prahova, in prezent delegata la Penitenciarul Ploiesti. Este un caz despre care Lumea Justitiei a mai scris inca din 2014, dar care - la fel ca celelate cazuri de magistrati care au avut legaturi cu Securitatea - merita readus in atentia romanilor dupa dezvaluirile privind implicarea lui Augustin Lazar in tinerea dizidentilor anticomunisti si a detinutilor politici in infernul de la puscaria din Aiud.

Cazul Augustin Lazar, demascat ca a tinut in infernul de la puscaria Aiud dizidenti anticomunisti si detinuti politici, a pus din nou in discutie problema procurorilor si judecatorilor care continua sa activeze in magistratura, desi in trecut au fost colaboratori si informatori ai Securitatii dinainte de 1990. Desi pare greu de crezut, in 2019 inca exista asemenea personaje care continua sa activeze ca procurori sau judecatori. Numele lor sunt cunoscute, calitatea de colaboratori ai Securitatii le-a fost acordata oficial, insa acestia isi vad linistiti de treaba. Tocmai de aceea, Lumea Justitiei considera ca este oportun sa ii readuca in atentia opiniei publice pe magistratii care in trecut au fost parteneri ai Securitatii, dar care astazi inca se afla in sistem. Vom incepe cu procuroarea Mihaela Viorica Drexler de la Directia Nationala Anticoruptie.

Presedintele Klaus Iohannis (foto 1) il tine strans in brate pe Procurorul General, in pofida dezvaluirilor despre ingrozitoarele suferinte prin care au trecut detinutii politici de la Aiud, la al caror calvar a contribuit Augustin Lazar. Aceasta este principala idee care s-a desprins din declaratia lui Werner de vineri, 12 aprilie 2019, facuta dupa consultarea cu delegatia PSD formata din deputatul Eugen Nicolicea (foto 2 dreapta) si fostii detinuti politici Ioan Muntean (foto 2 centru) si Marin Iancu (foto 2 stanga).

A fost sau nu Procurorul General Augustin Lazar (foto) si colaborator sau informator al Securitatii? Asta este intrebarea pe care multi si-au pus-o dupa ce Lazar a fost demascat ca in perioada in care activa ca procuror comunist la Procuratura Alba s-a opus eliberarii din infernul de la puscaria Aiud a unor dizidenti anticomunisti si detinuti politici. Daca Lazar a avut vreo legatura cu Securitatea nu stim, iar Procurorul General a negat acest lucru. Avem insa certitudinea ca Securitatea lui Nicolae Ceausescu a facut racolari din Procuratura Alba, unde isi desfasura activitatea Lazar. Aspect dovedit de documentul pe care Lumea Justitiei il prezinta in exclusivitate.

Augustin Lazar (foto 1) – cel care tine cu dintii de fotoliul de Procuror General – reuseste sa irite din ce in ce mai multe nume grele din sistemul judiciar. De data aceasta, a luat pozitie insasi Asociatia Magistratilor din Romania, condusa de catre judecatoarea Andreea Ciuca (foto 2). Intr-un comunicat emis miercuri, 10 aprilie 2019, AMR il face tandari pe taica Lazar, explicand de ce nicio scuza ingaimata de acesta nu-l poate spala de rusinea faptelor comise in anii '80, cand, in calitate de procuror comunist, a refuzat sa propuna liberarea conditionata a disidentului Iulius Filip si a altor detinuti politici.

Apar noi dezvaluiri despre trecutul de procuror comunist al lui Augustin Lazar (foto 1). Noi documente despre activitatea actualului Procuror General al Romaniei ca presedinte al Comisiei de propuneri pentru punerea in libertate conditionata de la temuta inchisoare comunista de la Aiud. Calitate din care Lazar a tinut in infernul de la Aiud mai multi detinuti politici si opozanti ai regimului Ceausescu.

Dupa cazurile lui Iulius Filip si Ioan Muntean (click aici si aici pentru a citi), Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate dovezi despre un alt dizident anticomunist pe care Augustin Lazar l-a tinut in puscaria de la Aiud. Veti vedea cum detinutul politic a fost nevoit sa suporte calvarul temnitei comuniste, Lazar refuzandu-i de patru ori liberarea conditionata desi indeplinea toate conditiile pentru a fi lasat sa plece acasa, la familia sa.