Judecatoarea Alina Ghica (foto) presedintele Sectiei a VIII-a de contencios-administrativ a Curtii de Apel Bucuresti, candidat la Consiliul Superior al Magistraturii, a transmis, vineri, in cadrul unei intalniri a presedintilor Curtilor de Apel din tara, care a avut loc la Constanta, un mesaj extrem de dur la adresa ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, pe care l-a acuzat ca, prin dorinta sa de a putea promova actiunea disciplinara impotriva magistratilor, le afecteaza independenta. De asemenea, judecatoarea Alina Ghica a criticat dur si proiectul de revizuire a Constitutiei, despre care a sustinut ca va slabi sau chiar desfiinta prerogativele puterii judecatoresti. Mai mult, Alina Ghica a explicat ca Ministerul Justitiei detine controlul asupra instantelor, prin administrarea bugetului. Redam in integralitate discursul judecatoarei Alina Ghica:

„Propunerile legislative ale executivului in domeniul justitiei - cea mai agresiva ingerinta asupra independentei magistratilor din ultimii 20 de ani. Conturarea justitiei ca o putere cu adevarat independenta de cea executiva sau legislativa este un imperativ al oricarui stat democratic.

Un judecator nu poate sa-si realizeze functia esentiala de a infaptui dreptatea in lipsa prezervarii si consolidarii independentei sale, care trebuie aparata in contextul actual fata de:

1. intruziunea executivului in domeniul raspunderii disciplinare si materiale prin conferirea ministrului justitiei a calitatii de titular al actiunii disciplinare impotriva judecatorilor, dar si prin extinderea sferei abaterilor disciplinare la nerespectarea normele de drept material;

2. slabirea pana la desfiintare a prerogativelor puterii judecatoresti prin proiectul de revizuire a Constitutiei;

3. imixtiunea executivului printr-o noua forma de control exercitata de un functionar public asupra activitatii judecatorilor prin proiectul de modificare a Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern;

4. mentinerea controlului de catre Ministerul Justitiei asupra instantelor prin administrarea bugetului;

5. perpetua incertitudine asupra statutului material al judecatorilor.

a) Ministrul Justitiei - titularul actiunii disciplinare impotriva judecatorilor si extinderea sferei raspunderii materiale si disciplinare a judecatorilor.

Reglementarea preconizata de Ministerul Justitiei prin Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, puse in dezbatere publica la data de 14 iunie 2011 incalca, in mod evident, principiile fundamentale ale independentei judecatorilor in sensul prezervarii independentei de decizie asupra litigiului dedus judecatii.

Interpretarea si aplicarea legii de drept substantial sau procesual de catre judecator se circumscriu activitatii de judecata, ce nu trebuie sa fie cenzurata decat pe calea controlului judiciar (in caile de atac ordinare si extraordinare prevazute de lege) si in nici un caz pe cale administrativa.

Legat de acest aspect s-ar fi impus, dimpotriva, eliminarea din cuprinsul art.99 lit. h) din Legea nr. 303/2004, a abaterii disciplinare legate de nerespectarea normelor de procedura.

In plus, intentia ministrului justitiei, reprezentant al executivului, desemnat politic, de a-si conferi atributul promovarii actiunii disciplinare reprezinta un atentat la independenta judecatorului constituind un evident regres pentru statutul acestuia. Amintim doar riscul exercitarii presiunilor puterii politice asupra judecatorilor pentru solutiile date sau care urmeaza a fi pronuntate (a se vedea exemplul doamnei Lidia Barac, privind sesizarea inspectiei judiciare pentru solutiile pronuntate de judecatori in dosarele referitoare la reducerile salariale).

b) Slabirea pana la desfiintare a prerogativelor puterii judecatoresti prin proiectul de revizuire a Constitutiei

Cele mai importante critici vizeaza reducerea ponderii judecatorilor in CSM pana la egalizarea numarului lor cu cel al procurorilor, si cresterea numarului reprezentantilor societatii civile numiti politic de catre presedinte si parlament, cu consecinta reducerii drastice a posibilitatilor de a apara independenta judecatorilor, mai ales in contextul amplificarii atacurilor la adresa puterii judecatoresti.

Criticabile sunt si celelalte prevederi privind limitarea liberului acces la justitie in domeniile bugetare si fiscale, dar si cele privind raspunderea materiala a magistratilor, similare celor anterior mentionate.

c) Imixtiunea executivului printr-o noua forma de control exercitata de un functionar public asupra activitatii judecatorilor prin proiectul de modificare a Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern

Urmarind cu orice pret exercitarea unui control asupra activitatii instantelor, puterea executiva a initiat un proiect de lege de modificare a Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern.

Proiectul a fost adoptat de Senatul Romaniei, la data de 9 februarie 2011 prin „adoptare tacita” iar ceea ce constituie un motiv de ingrijorare pentru independenta instantelor judecatoresti il constituie modificarea art. 13 alin. (1) din lege in sensul inlaturarii formularii care circumscria activitatea de audit exclusiv „formarii si utilizarii fondurilor publice, precum si administrarii patrimoniului public” permitandu-se pentru viitor verificarea totala a activitatilor specifice derulate in instante legate de activitatea de judecata, inclusiv.

Este ingrijoratoare lipsa de reactie din partea Consiliului Superior al Magistraturii, garantul independentei justitiei, in acest caz care va avea urmari greu de prevazut pentru independenta judecatorilor, intrucat aceasta activitate de control va fi exercitata de un functionar public, aflat in subordinea Ministerului Finantelor, si se va suprapune activitatii inspectiei judiciare, in contradictie flagranta atat cu legile care reglementeaza activitatea sistemului judiciar (Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv Legea nr. 317/2004 privind CSM, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare) cat si cu Constitutia Romaniei.

Unul dintre cele mai importante aspecte ale independentei judiciare se refera la faptul ca nicio activitate desfasurata in cadrul instantelor nu poate fi cenzurata de catre puterea executiva.

Invocam in acest sens si argumentul dedus din Recomandarea nr. 94(12) a Comitetului de ministri catre statele membre privind independenta, eficienta si rolul judecatorilor (Adoptata de Comitetul de Ministri in data de 13 octombrie 1994 la cea de-a 516 a intalnire a secretarilor de stat) potrivit caruiasensul conceptului de “independenta judecatorilor” nu se refera exclusiv la judecatori, ci acopera sistemul judiciar in intregime.

Din aceasta perspectiva, controlul executivului asupra instantelor de judecata trebuie sa se limiteze exclusiv la verificarea formarii si utilizarii fondurilor publice si administrarii patrimoniului public de catre functionarii publici angajati ai instantelor, potrivit reglementarii anterioare a legii auditului.

Controlul exercitat de un functionar public nu se poate extinde, in niciun caz, asupra managementului judiciar care vizeaza nu numai resursele materiale si umane dar merge pana la activitatea de detaliu a judecatorului (planificarea in sedinte de judecata, repartizarea dosarelor, etc).

Extinderea acestui tip de control asupra activitatii instantelor risca sa ajunga pana la stabilirea normei de lucru pentru un judecator, ceea ce constituie o limitare evidenta a independentei, in dezacord cu celelalte reglementari interne si internationale.

d) Mentinerea controlului de catre Ministerul Justitiei asupra instantelor prin administrarea bugetului

Statul este construit pe echilibrul celor 3 puteri. Aceasta ar trebui sa se reflecte si in domeniul bugetar. Desi independenta ca putere constituita in stat, contrar prevederilor Constitutiei Romaniei, puterea judecatoreasca depinde de un ordonator principal de credite, Ministerul Justitiei, componenta a puterii executive.

In mod paradoxal, Ministerul Public care este pus administrativ sub autoritatea ministrului justitiei, beneficiaza de independenta financiara. Aceasta creeaza un dezechilibru in dinamica functionarii independente a puterii judecatoresti, dar si o presiune nejustificata a puterii executive in raport cu puterea judecatoreasca.

Puterea judecatoreasca este singura dintre cele 3 puteri care nu beneficiaza de dreptul de a forma, administra, angaja si utiliza in mod independent fondurile bugetare.

e) Perpetua incertitudine asupra statutului material al judecatorilor.

Independenta justitiei nu exista in lipsa independentei judecatorilor, fapt care implica independenta financiara si previzibilitate a statutului. in prezent judecatorul se afla in prima treime superioara a grilei de salarizare bugetara, insa in temeiul Legii cadru nr. 330/2009, se va regasi intr-un interval de cativa ani, la jumatatea grilei sau chiar inferior acestui nivel.

Avand in vedere ca reglementarea constitutionala implica un regim deosebit de sever in ce priveste interdictia magistratilor de a desfasura alte activitati remunerate, spre deosebire de toate celelalte categorii profesionale, este vitala reasezarea profesiei de judecator in cuprinsul actului normativ amintit conform cu statutul si demnitatea ce o insotesc.

De asemenea, este importanta afirmarea unei pozitii categorice fata de practica executivului de suspendare sau esalonare a executarii obligatiilor statului de plata a drepturilor salariale restante”.