2 October 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

ELIMINAREA LUI ZGONEA – Judecatorii CAB Alexandra Panait si Aurel Gaitan prezinta regia prin care DNA l-a inlaturat din politica pe fostul sef al Camerei Deputatilor Valeriu Zgonea cu un dosar de trafic de influenta: “Fapta imputata nu e sustinuta de materialul probator... Ansamblul probatoriului administrat nu e de natura a sustine teza acuzarii... Singurele mijloace de proba au fost reprezentate de declaratiile martorului din cursul urmaririi penale, modificate in cursul judecatii” (Motivarea)

Scris de: George TARATA | pdf | print

14 February 2022 13:18
Vizualizari: 2634

DNA l-a executat si eliminat din politica pe fostul presedinte al Camerei Deputatilor Valeriu Zgonea (foto) pentru o fapta de trafic de influenta inexistenta si fara ca acuzatia sa fie sustinuta de vreo proba. Concluziile apartin judecatorilor Alexandra Panait si Aurel Gaitan de la Curtea de Apel Bucuresti, care au dispus achitarea definitiva a lui Valeriu Zgonea, dupa ce anterior, la fond, judecatorul Gheorghe Zgondea de la Tribunalul Bucuresti il condamnase la 3 ani inchisoare cu executare.


 

Lumea Justitiei prezinta decizia nr. 127 din 11 februarie 2022, pronuntata in dosarul 48938/3/2017, prin care judecatorii CAB Panait si Gaitan au dispus achitarea definitiva a lui Zgonea, in temneiul art. 16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala - "fapta nu exista" (hotararea a fost publicata pe site-ul de jurisprudenta al CSM – rejust.ro). Zgonea a fost trimis in judecata in ianuarie 2018 pentru trafic de influenta de “unitatea de elita” DNA Ploiesti, fiind acuzat ca ar fi “acceptat promisiunea facuta de Dobrica Dumitru, consilier judetean, privind primirea de foloase necuvenite pentru sine, in schimbul influentei pe care a lasat sa se creada ca o are asupra unor functionari publici si a promis ca-i va determina sa numeasca intr-o importanta functie publica o ruda a lui Dobrica Dumitru”. In acest sens, arata DNA in mod categoric, “inculpatul Zgonea Valeriu – Stefan a primit de la inculpatul Dobrica Dumitru foloase necuvenite in suma totala de 62.143 lei, reprezentand contravaloarea unor servicii de turism si cheltuieli legate de construirea unei case de vacanta in judetul Covasna”.

 

DNA a paradit doar cu o declaratie de martor

 

Problema este ca toate aceste acuzatii ale DNA nu au fost sustinute in niciun fel de materialul probator administrat in cauza. Asta au constatat judecatorii Alexandra Panait si Aurel Gaitan de la Curtea de Apel Bucuresti, care sublinieaza ca ansamblul probatoriului administrat nu este de natura a sustine teza acuzarii. Cei doi judecatori precizeaza ca nu au putut identifica nici macar indicii privind comiterea infractiunii retinute in cauza de DNA la adr4esa lui Zgonea. Mai mult, judecatorii Panait si Gaitan dezvaluie ca DNA si-a bazat acuzatiile pe o simpla declaratie de martor data in cursul urmaririi penale, declaratie modificata ulterior in mod fundamental in instanta.


Iata fragmente din decizia judecatorilor CAB Alexandra Panait si Aurel Gaitan de achitare a fostului presedinte al Camerei Deputatilor Valeriu Zgonea (hotararea este atasata integral la finalul articolului):


“In continuare, avand in vedere acuzatiile aduse prin rechizitoriu si materialul probator administrat in cauza, ambele raportate la situatia de fapt retinuta anterior, Curtea urmeaza sa analizeze daca sunt indeplinite elementele constitutive ale infractiunii de trafic de influenta, prev. de art. 291 alin. (1) Cod penal.

In acest sens, potrivit art.291 alin.1 C.pen., pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public si care promite ca il va determina pe acesta sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani.

In privinta laturii obiective a infractiunii de trafic de influenta, din examinarea dispozitiilor art. 291 alin. (1) Cod penal, rezulta ca elementul material imbraca trei modalitati normative alternative, respectiv: pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, fiecare dintre acestea fiind dublata de promisiunea interventiei pe langa functionarul public, fiind vorba astfel, de actiuni conjugate, de vreme ce legiuitorul apeleaza la conjunctia 'si', utilizand sintagma 'si care promite (…)'.

Prin urmare, o prima constatare este aceea ca actiunile de pretindere, de primire sau de acceptare a promisiunii nu au relevanta penala – din perspectiva acestei infractiuni – in absenta promisiunii de interventie. La fel, doar promisiunea de interventie, fara vreuna dintre cele trei actiuni alternative, nu realizeaza elementul material al acestei infractiuni.

De asemenea, mai este de aratat, ca prevederea legala analizata folosește notiunea de 'promisiune de determinare' cu semnificatia de actiune complinitoare a elementului material. Asadar, acceptia este de angajament ferm, de fagaduiala neechivoca, expresa, avand un obiectiv precis – determinarea la o anumita atitudine a functionarului public – ceea ce exclude sensul de conduita implicita, dedusa din imprejurarile in care a actionat o persoana. Cu alte cuvinte, semnificatia termenului 'promisiune' din textul de lege incriminator este de 'vorba, cuvant' – exprimata/exprimat prin viu grai – si nu de 'tacere', care doar in mod exceptional și exclusiv in materie civila este asimilata manifestarii de vointa exteriorizate (consimtamantului).

Intr-o prima faza a analizei, se poate constatat in mod neechivoc, ca pretinsa acceptare a promisiunii din partea inculpatului (...) a fost analizata si ulterior calificata ca fiind un element important cu relevanta penala, privind elementul material al infractiunii, doar in contextul legaturii de prietenie apropiata existenta intre inculpat si martorul (...), prietenie intemeiata in principal pe fondul relatiilor profesionale decurgand din apartenenta la aceeasi formatiune politica si, prezumarii in final, a acceptarii din partea inculpatului a presupusei interventii in schimbul unor foloase.

Prin urmare aspectele declarate de inculpat in cauza potrivit carora, relatia dintre acesta si martorul (...) era una extrem de apropiata, este privita de Curte ca un aspect de normalitate si, in contextul acestei normalitati apare ca fiind firesc ca cei doi, martorul (…) si inculpatul, sa isi dea sfaturi, sa se ajute reciproc sau sa petreaca vacante impreuna, toate acestea fiind confirmate prin declaratiile aflate la dosarul cauzei.

In acest sens, declaratia martorului (...) (f. 180 d.i.), se coroboreaza cu declaratia martorului (...) (f. 80 d.i.), a martorului (...) (f. 217 d.i.) si a inculpatului (f. 130 d.a.), prin care se confirma legatura apropiata de prietenie dintre familiile (...) si (...), precum si existenta altor evenimente anterioare perioadei supuse analizei, organizate de catre inculpat sau de alte persoane din anturajul acestora, precum si decontarea reciproca a costurilor avansate cu ocazia organizarii unor astfel de evenimente. Astfel, inculpatul a rezervat si achitat un bilet de avion pentru deplasarea la Bruxelles, anterior deplasarii la Viena, ocazie cu care inculpatul (...) a identificat un doctor la care martorul (...) s-a prezentat pentru a face o investigatie medicala (f. 105 d.i. ).

Astfel, referitor la excursia organizata la Viena, in raport de relatia de profunda prietenie dintre cele doua familii respectiv, a martorului (...) si a inculpatului, din probele existente la dosar reiese ca excursia a fost procurata de la o agentie de turism din (...), respectiv, SC (...) SRL, pentru perioada 16-19.05.2013, martorul achitand intreaga suma, iar ulterior a primit bani numerar de la inculpat, cu atat mai mult cu cat chitanta si factura au fost emise separat pe numele inculpatului, acesta din urma fiind si in posesia lor, solicitarea unei facturi separate pe numele inculpatului reprezentand o dovada in sensul ca martorul (...) intentiona sa isi recupereze ulterior sumele de bani platite.

In acest context al relatiilor de stransa prietenie dintre cele doua familii, recomandarile si ajutorul acordat de martorului (...) martorei (...), in privinta arhitectului sau a echipei de muncitori pentru construirea unei case de vacanta, se incadreaza in final in registrul unei relatii de normalitate dintre doua persoane, astfel ca acceptarea – exprimata prin viu grai – respectiv, promisiunea de interventie din partea inculpatului in vederea numirii intr-o functie publica a fiicei martorului, nu a putut fi identificata de Curte din probele administrate in cauza, iar ideea promisiunii implicite este straina tipicitatii traficului de influenta. Mai mult decat atat, din aceleasi mijloace de proba rezulta implicarea minimala a inculpatului in realizarea proiectului si constructia casei, precum si faptul ca platile avansate de catre martorul (...) pentru construirea fundatiei au fost ulterior restituite de catre fosta partenera de viata a inculpatului, respectiv martora (...).

Mai mult, Curtea constata ca achizitia terenului in discutie s-a realizat la data de 21.09.2011, martora (...) devenind proprietarul terenului inainte ca inculpatul sa ocupe functia de Presedinte al Camerei Deputatilor, aspecte ce confirma relatia de prietenie anterioara dintre acestia si familia martorului (...), precum si lipsa vreunei legaturi dintre ajutorul acordat de martorul (...) in privinta constructiei fundatiei casei si presupusa influenta pe care ar fi putut sa o exercite inculpatul din functia mai sus mentionata.

In ce privesc foloasele materiale, presupus a fi primite de catre inculpat, constand in cheltuielile ocazionate de intocmirea proiectului si edificarea fundatiei casei de vacanta din localitatea Comandau, (...), in cuantum total de 62.143 lei mai este de aratat, ca materialele ce au servit la edificarea fundatiei casei de vacanta au fost furnizate de catre SC (...) SRL, iar din evidentele financiar-contabile ale societatii SC (...) SRL - situatii clienti - facturi - incasari (01.01.2013 - 31.12.2016) - fila 214 D.U.P. - rezulta ca au fost emise un numar de 17 facturi fiscale avand drept cumparator pe martora (...), totalizand 60.692,99 lei.

Din Fisa contului 4111.00157 emisa de SC (...) SRL aferenta clientului (...) - fila 215 D.U.P. rezulta ca soldul final debitor aferent celor 17 facturi este egal cu zero, iar din adresa de inaintare depusa de catre furnizor la dosar se arata ca pentru acest client, s-au eliberat facturi si bonuri fiscale ce atesta plata.

Tot din inscrisurile examinate anterior mai reiese ca achizitionarea materialelor de constructie pentru fundatia casei a avut loc in cursul anului 2013 si la data de 31.12.2016, asa cum reiese din fisa contului 4111.00157, soldul clientului era zero, platile fiind efectuate la diferite intervale de timp, ultima incasare din partea clientei, martora (...), fiind inregistrata in casieria unitatii la data de 27.05.2015 si fiind in valoare de 907,73 lei conform bon fiscal, fila 241 DUP Vol. II.

in acest sens, din analiza inscrisurilor aflate la dosarul cauzei si a declaratiilor martorilor, Curtea constata ca valoarea materialelor de constructie achizitionate de la SC (...) SRL a fost achitata de martora (...), prin restituirea sumelor platite martorului (...) sau prin plata acestora direct catre furnizor, inclusiv prin intermediul fratelui sau.

In continuare, in ceea ce priveste contravaloarea materialelor si a manoperei folosite la fundatia casei de vacanta respectiv, nisip si sort, din declaratia martorului (...) rezulta ca firma detinuta de catre acesta, SC (...) SRL, a livrat materiale (nisip si sort) la solicitarea martorului (...) (fila 82 dosar fond) si ar fi realizat si malaxarea betonului, insa contravaloarea facturii aferente acestor materiale si lucrari (7979 Iei), emisa pe numele martorei (...), nu a fost niciodata achitata.

Astfel, din declaratia aceluiasi martor, (...) (fila 44 dosar fond) mai reiese, ca acesta nu a purtat discutii cu privire la plata materialelor de constructii cu martorul (...), imprejurare ce se coroboreaza si cu declaratia data in faza de urmarire penala de catre martorul (...) si reiterata in fata instantei de fond (fila 82 dosar fond), in acelasi sens retinandu-se ca martorul (...) nu i-a dat martorului nicio suma de bani pentru a fi platita in schimbul materialelor necesare construirii fundatiei. Cu privire la acelasi aspect si in vederea lamuririi situatiei, martorul (...) a mai aratat, ca fosta partenera de viata a inculpatului a suportat si achitat integral toate obligatiile financiare fata de numitul (...), inclusiv suma de 4000 lei.

In concluzie, nici sub acest aspect nu se confirma teza potrivit careia, inculpatul (...) ar fi beneficiat de folosul financiar in cuantum de 7979 lei din partea martorului (...), cu privire la lucrarile de construire a fundatiei pentru casa de vacanta.

Referitor la foloasele presupus a fi fost primite de acelasi inculpat respectiv, (...), si anume suma de 6000 lei avans achitat de martorul (...) pentru intocmirea proiectului, martorul Aloub (...), arhitectul din cauza, cu ocazia audierilor a aratat (fila 37 dosar fond), ca valoarea proiectului a fost de 8000 de lei, iar despre pretul contractului de proiectare a discutat doar cu beneficiarul acestuia, martora (...), pe numele acesteia fiind emisa in final si factura pentru plata.

Cu privire la plata facturii, martorul Aloub (...) (fila 37 dosar fond), a mai precizat ca a primit de la martorul (...) un avans in cuantum de 6000 lei, din care 1500 lei a fost achitata in numerar, pentru care a si emis chitanta nr. 02186290 din 03.07.2014, iar diferenta de la (...), la dosar fiind depusa o dovada de plata partiala a proiectului in cuantum de 5000 lei, printr-un ordin de plata datat 11.12.2013 (fila 222 DUP vol. I), suma fiind incasata in contul de persoana fizica a martorului. Astfel, din ordinea platilor efectuate pentru intocmirea proiectului, nu se poate stabilii data achitarii sumei de 6000 de lei, cu atat mai mult cu cat martorul Aloub (...) (fila 37 dosar fond) a declarat ca o parte din suma, adica 1500 lei au fost achitati in numerar la data de 03.07.2014, iar cu o zi inainte, adica 02.07.2014 a fost emisa factura catre societatea administrata de catre martorul (...) in care era inclusa si suma de 6000 lei.

In final, si cu privire la acest aspect Curtea retine, ca din inscrisurile puse la dispozitia instantei de fond de catre martorul Aloub (...) aferente contractului de proiectare si din declaratia acestui martor, potrivit careia toate sumele au fost achitate de catre beneficiarul (...), aceasta din urma nemaifigurand cu niciun sold restant pentru serviciile de proiectare, la fel ca si in cazul altor sume mentionate anterior, Curtea retine ca martora (...) a achitat integral costul lucrarilor de proiectare.

De asemenea, in acord cu apararile formulate de inculpat, Curtea constata ca in cuprinsul facturilor fiscale eliberate de SC (...) SRL sunt incluse diverse materiale ce in mod evident nu pot fi utilizate la constructia fundatiei unei case, cum ar fi gresie, faianta, plinta, profile plastic, parchet, placi gipscarton, chit rosturi, robinet, pensula, zavor, ulei motor, precum si diverse materiale consumabile, care au majorat in mod nejustificat cuantumul foloaselor cu privire la care se retine ca ar fi revenit inculpatului. Cu toate acestea, retinand ca valoarea integrala a materialelor de constructie a fost achitata de martora (...), Curtea nu va proceda la efectuarea unui calcul al valorii materialelor ce ar fi putut fi fost intr-adevar utilizate pentru realizarea fundatiei.

Tot referitor la acuzatia adusa inculpatului (...) este de mentionat, contrar celor retinute in rechizitoriu si sentinta apelata, ca din toate inscrisurile existente la dosar si declaratia martorilor audiati in cauza (presedintele de partid, secretarul general, presedintele de organizatie judeteana, respectiv ministrul) se confirma caracterul politic al functiilor in care a fost numita fiica martorului (...), respectiv (...).

Cu titlu prealabil, Curtea are in vedere ca modalitatea numirii acesteia in functiile de presedinte al Centrului National de Management pentru Societatea Informationala din cadrul Ministerului pentru Societatea Informationala, respectiv subsecretar de stat in cadrul in cadrul Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale, respectiv președinte al Agentiei pentru Agenda Digitala a Romaniei, nu formeaza obiectul acuzatiei formulate impotriva inculpatului, acesta nefiind cercetat, respectiv inculpat cu privire la modalitatea numirii numitei (...) in functiile mai sus indicate.

Curtea are in vedere ca martorul (...) a declarat atat in cursul urmaririi penale (fila 269 DUP Vol. 1) cat si in cursul judecatii in fond (fila 216 dosar fond), ca functia pe care a fost numita fiica martorului (...) era una politica si pentru care nu era necesara parcurgerea etapei prealabile a concursului si, ca urmare a rezultatelor foarte bune obtinute in colegiul unde ar fi trebuit sa candideze la alegerile parlamentare, martora (...), a fost propusa in cele din urma pentru functia de presedinte al CNMSI de Calapis Franz, secretarul general la minister in acea perioada.

Aceste aspecte se coroboreaza si declaratia martorului (...), (fila 217 dosar fond), care a aratat ca in calitatea sa de presedinte al organizatiei judetene PSD din (...), nu a intervenit in nicio forma la numirea in functia politica vizata, mentionand ca fiica martorului (...) a fost propusa de catre organizatia judeteana, deoarece au fost avute in vedere studiile superioare si remarcarea acesteia in campania electorala din anul 2012, nominalizarea fiind rezultatul direct al rezultatelor acestor alegeri.

Cele relatate de martorii aratati mai sus sunt confirmate si de declaratiile martorului (...), prim ministru in perioada supusa atentiei (fila 6 dosar fond), ocazie cu care a aratat ca propunerile pentru numirile in functiile politice la nivel central veneau de la organizatiile judetene PSD si se depuneau la Secretarul General al PSD respectiv, martorul (...), fiind discutate in cadrul Biroului Permanent National sau in Comitetul National Executiv, iar propunerile judetene acceptate erau inaintate la Secretarul General al Guvernului, urmand ca dupa verificarile efectuate si de catre alte organe ale statului, sa se intocmeasca nota de legalitate de catre acelasi secretariat, in final fiind emisa Decizia primului ministru ce urma sa se publice in M.Of. Aceleasi aspecte sunt retinute in continuare si din declaratia martorului (...) (fila 250 dosar fond).

Curtea constata ca declaratiile martorilor mentionati anterior se coroboreaza si cu inscrisurile anexate la dosar privind ocuparea functiei de presedinte al CNMSI, din care rezulta ca functia pe care a ocupat-o martora (...), in perioada 2013 – 2014, a fost una cu caracter politic, aceasta fiind propusa de organizatia judeteana din care facea parte ca membru de partid si ulterior, aprobata de Biroului Permanent National, nefiind identificate incalcari ale vreunei dispozitii legale.

Fata de considerentele expuse, Curtea constata ca probatoriul administrat in cauza este insuficient pentru a fundamenta, dincolo de orice indoiala rezonabila, concluzia certa a existentei unei promisiuni din partea inculpatului in vederea determinarii unor functionari publici sa o numeasca pe numita (...) intr-o importanta functie publica, in schimbul promisiunii martorului (...) privind viitoare foloase necuvenite ce urmau sa ii parvina.

In contextul relatiei de prietenie dintre inculpat si martorul (...), anterior prezentata, Curtea are in vedere ca singurele mijloace de proba directe si neechivoce pe care s-a bazat acuzatia formulata impotriva inculpatului au fost reprezentate de declaratiile martorului (...) din cursul urmaririi penale, declaratii modificate fundamental in cursul judecatii in prima instanta si reiterate astfel in fata instantei de control judiciar.

Curtea nu va analiza veridicitatea sustinerilor martorului (...) privind motivele pentru care a inteles sa formuleze initial declaratiile in acea forma, in cursul cercetarilor penale, acesta fiind constient de consecintele juridice ale unei astfel de manifestari de vointa, respectiv de urmarile retractarii declaratiilor date in calitate de martor, Curtea apreciind ca martorul a procedat in aceasta maniera in considerarea unor interese personale.

De asemenea, contrar argumentelor apararii, Curtea nu poate retine, nici in urma vizionarii inregistrarilor audierilor martorului (...) din cursul urmaririi penale, ca acesta ar fi fost supus unor presiuni din partea organelor de urmarire penala, fiind evidenta insa intelegerea anterioara realizata intre martor si procurorul de caz, aspecte ce reies din modalitatea consemnarii declaratiei in forma stabilita de procuror, martorul limitandu-se, in esenta, in a aproba cele sustinute de procuror si in a clarifica anumite detalii, retinand in acest sens si aspectele declarate de martorul (...), audiat in fata instantei de apel, acesta confirmand aspectele invederate de martorul (...) privind modalitatea derularii audierilor in cursul urmaririi penale.

Totodata, se impune a preciza ca judecatorul fondului nu a prezentat argumentele pentru retinerea declaratiei martorului (...) din cursul urmaririi penale, in detrimentul celei din cursul cercetarii judecatoresti, rezumandu-se in a prelua declaratiile martorilor din cursul urmaririi penale, astfel cum au fost prezentate in cuprinsul actului de sesizare.

In acest sens, Curtea va retine ca fiind verosimile declaratiile martorului (...) din cursul judecatii in prima instanta si din fata instantei de control judiciar, declaratiile acestuia coroborandu-se cu sustinerile celorlalti martori audiati, constatand ca nu a rezultat, cu certitudinea impusa de art. 103 alin. 2 teza finala Cod de procedura penala, daca intr-adevar inculpatul i-a promis martorului (...) sustinerea sa in vederea numirii fiicei sale intr-o functie publica si daca sustinerea si ajutorul privind constructia fundatiei casei, astfel cum a fost stabilit de Curte, au fost acordate in considerarea stricta a unei astfel de intelegeri sau dimpotriva, daca acest suport a fost acordat independent de o atare intelegere, in considerarea relatiilor apropiate dintre acestia.

Pentru clarificarea acestor imprejurari factuale, Curtea are in vedere continutul coroborat al probatoriului testimonial si cu inscrisuri administrat in cauza, cu precadere declaratiile persoanelor direct implicate in operatiunile de pretindere si primire a unor sume de bani, astfel cum au fost analizate, declaratiile acestora fiind avute in vedere la solutionarea cauzei, sub rezerva coroborarii intre ele sau cu celelalte mijloace de proba, Curtea apreciind ca declaratiile martorilor nu au prezentat caracter pro causa, martorii relatand evenimentele in functie de perceptia si nivelul de pregatire proprii, tinand cont si de perioada indelungata de timp scursa de la producerea intamplarilor analizate.

In acest sens, evaluand declaratiile martorului (...) in contextul procesual in care a fost audiat, Curtea constata ca se impune valorificarea din punct de vedere probator doar a elementelor de fapt ce se coroboreaza cu restul probatoriului administrat.

Astfel, niciunul dintre martorii audiati, nici inculpatul, nu contesta ca martorul (...) ar fi inaintat acele sume de bani aferente proiectului, manoperei si materialelor de constructie, martorii in unanimitate invederand ca (...) a efectuat o serie de plati, personal, prin intermediari sau prin intermediul societatii pe care o administra, in contul inculpatului si a partenerei sale de viata, Curtea apreciind ca fiind rezonabil a considera ca martorul a procedat in acest sens din considerente practice, acesta efectuand frecvente drumuri in (...), respectiv Comandau.

Cu toate acestea, nu se intrevede niciun argument pentru a inlatura declaratiile martorului (...) (din cursul judecatii cauzei), ale martorei (...) sau ale inculpatului, privind restituirea ulterioara a sumelor de bani inaintate de martor, tinand cont si de valoarea derizorie atat a excursiei in Viena, cat si a lucrarilor efectuate la fundatia casei din Comandau, eliminand valoarea materialelor de constructie ce in mod evident nu au fost incorporate in fundatie, tinand cont si de perioada indelungata in care s-au efectuat aceste plati, prin raportare la stadiul lucrarilor (iulie 2012 – aprilie 2013), platile efectuandu-se esalonat, intr-o perioada de 10 luni, neputandu-se retine ca inculpatul sau partenera sa de viata nu ar fi dispus de acele sume de bani, necesitand a-si trafica influenta din pozitia de inalt demnitar in care tocmai fusese numit, pentru a beneficia de o suma de aproximativ 13.000 euro (raportat la cursul valutar al BNR din perioada iulie 2012 – aprilie 2013).

De asemenea, din niciuna din declaratiile martorilor audiati nu reies indicii in sensul ca martorul (...) ar fi intentionat sa suporte personal acele cheltuieli. in acest sens, martorul (...) care a aratat ca martora (...) si-ar fi achitat integral obligatiile fata de (...) (f. 82 d.i.). De asemenea, martorul (...) a sustinut ca martorul (...) nu face astfel de gesturi (f. 40 d.i.), Curtea retinand ca martorul nu a avut intentia de a efectua astfel de cheltuieli fara a recupera ulterior sumele de bani inaintate.

Curtea constata ca fiind rezonabil a considera ca martorul (...) a intreprins astfel de demersuri in baza relatiei de prietenie cu inculpatul, dar si in baza relatiilor si intereselor specifice ce se derulau in cadrul partidului, in considerarea functiei in care a fost numit inculpatul, tinand cont de cuantumul redus al sumelor inaintate, de modalitatea esalonata de plata, intr-o perioada de 10 luni, precum si de siguranta recuperarii sumelor de bani de la inculpat si de la partenera acestuia de viata.

De asemenea, Curtea are in vedere ca existenta unei promisiuni din partea inculpatului, in vederea determinarii unor functionari publici sa o numeasca pe numita (...) intr-o functie publica, in schimbul promisiunii martorului (...) privind viitoare foloase necuvenite ce urmau sa ii parvina, nu este sustinuta de niciun mijloc de proba, acest aspect fiind indicat de catre martorul (...) in declaratiile oferite initial, in cursul urmaririi penale, retractate ulterior.

Curtea are in vedere ca nu poate fi ignorata constructia sintactica a continutului infractiunii, modul de imbinare a cuvintelor evidentiind o anume plasare temporala a elementelor incriminate, in sensul ca promisiunea de determinare a functionarului public succeda ori este concomitenta pretinderii, primirii ori acceptarii promisiunii de bani sau alte foloase.

Cu atat mai putin ar putea fi acceptate acele situatii in care organele judiciare prezuma existenta promisiunii, dar nu din existenta unui fapt cunoscut (dovedit ca atare), ci din presupunerea existentei acestuia din urma.

Așa cum rezulta din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, prezumtiile de fapt sunt admisibile doar in masura in care sunt rezonabile, prezuma lucruri dificil sau imposibil de probat și pot fi rasturnate de catre persoana interesata (Cauza (...) contra Frantei, hotararea din 7 octombrie 1988); prezumtiile de fapt sau de drept nu sunt incompatibile cu prezumtia de nevinovatie cu conditia sa fie rezonabile și proportionale cu scopul vizat (Cauza Falk contra Olandei, hotararea din 19 octombrie 2004), iar acestea trebuie sa se incadreze in limite rezonabile, care sa tina cont de gravitatea situatiei prezumate și sa pastreze o limita pentru ca dreptul la aparare sa poata fi exercitat (Cauza Phillips contra Marii Britanii, hotararea din 5 iulie 2001).

Astfel, Curtea constata ca ansamblul probatoriului administrat nu este de natura a sustine, cu certitudinea impusa de exigentele art. 103 alin. 2 Cod de procedura penala, teza acuzarii privind remiterea respectivelor foloase in considerarea – exclusiva sau cel putin determinanta – a promisiunii sprijinului pe care inculpatul ar fi urmat sa il acorde in sensul numirii martorei (...) intr-o functie publica.

In concret, Curtea nu a putut identifica indicii privind existenta actiunii de acceptare a promisiunii si respectiv, cea a promisiunii de interventie in acest sens, cu atat mai mult neputandu-se vorbi de o concomitenta a acestora.

De asemenea, nu se poate avea in vedere prezumtia ca inculpatul (...) a comis actiunile ce i se imputa, respectiv de acceptare a promisiunii si cea a promisiunii de interventie prin raportare doar la relatiile de prietenie cu martorul denuntator, calitatea de colegi de partid al celor doi si atentia sau ajutorul pe care in general oamenii si-l acorda reciproc in diferite situatii, neptuandu-se proceda la tragerea la raspundere penala in baza unor prezumtii.

Prezumtia de nevinovatie decurge in esenta din cerinta ca nicio persoana nevinovata sa fie trasa la raspundere, constituind in final o garantie pentru orice persoana, ca in lipsa probelor de nevinovatie, aceasta sa nu poata fi condamnata. De asemenea, mai este de aratat ca instanta de apel porneste de la premisa ca procesul penal trebuie sa asigure aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei, precum si la persoana inculpatului, orice persoana fiind considerata nevinovata pana la stabilirea nevinovatiei sale.

Sarcina rasturnarii acestei prezumtii revine organelor judiciare, care trebuie sa stabileasca vinovatia inculpatului. Din moment ce vinovatia inculpatului a fost ridicata la rang de principiu in art. 4 C.p.p., aceste dispozitii legale corespund si exigentelor cerute de art. 6 paragraf 2 CEDO unde se stipuleaza in mod expres, ca orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia sa va fi legal stabilita.

Notiunea de inexistenta a faptei, in acceptiunea art. 16 alin.1 lit. a) C.p.p., se rezuma la inexistenta actiunii sau inactiunii care constituie elementul material al textului de incriminare, chiar daca o anumita actiune sau inactiune exista, dar care excede elementului material al infractiunii, aspecte care impun in final achitarea inculpatului (...), pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta, prev. de art. 291 alin.1 N.C.pen., intrucat fapta imputata nu exista.

Pentru aceste considerente, constatand ca fapta imputata inculpatului nu este sustinuta de materialul probator administrat in cauza, in temeiul art. 421 alin. 1 pct.1 lit. b C.proc.pen., va respinge, ca nefondat, apelul formulat de Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie impotriva sentintei penale nr.###/03.02.2020, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia I Penala, in dosarul nr. (...)/3/2017, fata de motivele invocate in sustinerea caii de atac, respectiv de majorare a pedepsei stabilite de instanta de fond.

Curtea, in baza dispozitiilor art. 421 pct. 2 lit. a din C.proc.pen., va admite apelul formulat de inculpatul (...) impotriva sentintei penale nr.###/03.02.2020, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia I Penala, in dosarul nr.(...)/3/2017, pe care o va desfiinta in integralitate si, rejudecand:

in baza art. 396 alin. 5 C.p.p. rap. la art. 16 alin. 1 lit. a C.proc.pen. il va achita pe inculpatul (...) sub aspectul savarsirii infractiunii de trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.pen”.


* Cititi aici integral decizia Curtii de Apel Bucuresti de achitare definitiva a fostului presedinte al Camerei Deputatilor Valeriu Zgonea

Comentarii

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 30.09.2022 – Premiu pentru procurorul Nita, palma pentru judecatoarele Panioglu si Gulutanu (Galerie foto)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva