O noua condamnare usturatoare pentru DNA, pe cale civila, care demonstreaza cum acest parchet terfeleste imaginea unor oameni prin dosarele-spectacol pe care le instrumenteaza! Judecatoria Sectorului 1 a condamnat DNA prin sentinta civila nr. 10784/2014 din 18.06.2014 la plata unor daune de 100.000 lei catre fostul prim procuror al Parchetului Judecatoriei Buftea Nelu Carpen (foto), precum si la publicarea sentintei in doua ziare centrale pe cheltuiala sa, pentru denigrarea magistratului prin comunicatele de presa din 23 aprilie 2010 si 16 iulie 2010 in care anuntase ca Nelu Carpen si altii au comis acte de coruptie.

Iata minuta sentintei pronuntata de judecatorul D. Paduraru, de la Judecatoria Sectorului 1 (dosar nr. 19256/299/2014): „Admite in parte actiunea. Obliga in solidar pe paratii DIRECTIA NATIONALA ANTICORUPTIE si MORAR DANIEL MARIUS la plata sumei de 100.000 lei reprezentand daune morale. Obliga paratii DIRECtIA NATIONALA ANTICORUPTIE si MORAR DANIEL MARIUS sa publice hotararea definitiva in doua ziare centrale, pe propria cheltuiala. Respinge actiunea in contradictoriu cu paratii PAPICI LUCIAN si CERBU IOAN VIOREL ca neintemeiata. Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecata ca neintemeiata. Cu apel in termen de 30 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica astazi, 18.06.2014.”

Judecatoria Sectorului 1 a considerat ca DNA si Daniel Morar, in calitate de procuror sef al acestui parchet in vara anului 2010 au incalcat dreptul la imagine al fostului prim procuror Nelu Carpen, prin comunicatele de presa in care l-au prezentat inainte de a fi judecat drept vinovat pentru savarsirea unor fapte de coruptie.

Motivele actiunii civile formulate de procurorul Nelu Carpen

Ca urmare a acestor comunicate, Nelu Carpen, a dat in judecata civila DNA, solicitand daune de 100.000 lei, precum si publicarea sentintei pe cheltuiala parchetului si a procurorilor Daniel Morar, Lucian Papici si Viorel Cerbu pentru fapte cauzatoare de prejudicii:

„Prin Comunicatul nr. 287/VIII/3 din 16 iulie 2010, DNA comunica intocmirea rechizitoriului si trimiterea mea in judecata, alaturi de alte persoane pentru mai multe infractiuni. Desi se pretinde ca aceste comunicate informeaza opinia publica despre acte de urmarire penala efectuate impotriva unor persoane (informari care, de altfel, nu au fost solicitate de nimeni, scopul lor fiind spectacolul mediatic), in cuprinsul acestora sunt prezentate vinovatii certe, neechivoce, care stabilesc ferm 'comiterea' infractiunilor-spectacol expuse si elimina orice prezumtie de nevinovatie

Cu toate ca in cuprinsul aceluiasi Comunicat se precizeaza ca 'punerea in miscare a actiunii penale este o etapa a procesului penal reglementata de Codul de procedura penala necesara in vederea propunerii unor masuri preventive, activitate care nu poate, in nicio situatie, sa infranga principiul prezumtiei nevinovatiei' , totusi, prin maniera in care au fost exprimate acuzatiile si, ulterior, prin prezentarea trunchiata catre presa a unor fragmente din interceptarile aflate la dosar, s-a creat in mod expres ideea de vinovatie certa a subsemnatului.

Prin modalitatea in care au fost redate informatiile in cuprinsul Comunicatelor s-a indus opiniei publice ideea vinovatiei subsemnatului mai inainte ca aceasta sa fi fost dovedita in instanta. In acest caz prezumtia de nevinovatie a fost incalcata printr-o campanie de presa negativa si prin afirmatii facute pe tot parcursul instrumentarii dosarului penal (23 aprilie 2010-16 iulie 2010) afirmatii care denota nu doar o totala lipsa de precautie in alegerea termenilor folositi - care pot fi interpretate ca o confirmare a vinovatiei acuzatului- ci chiar urmareste inducerea in ochii opiniei publice a unei vinovatii certe a mea, care impune lipsirea de libertate si aplicarea unei pedepse. Afirmatiile in cauza au fost facute atat in momentele in care ancheta penala impotriva mea era abia la inceput, dar si ulterior, pe parcursul a trei luni in care s-a solicitat mentinerea mea in arest, ca un veritabil pericol pentru societate. Era cu atat mai important ca, la aceste momente, sa nu fie facute declaratii publice(in forma acestor”comunicate”), ori asa-zise”informatii”date ziaristilor, care sa prezinte o persoana profund imorala a carei vinovatie este aproape indubitabila.

In orice caz, modalitatea de redactare a celor doua comunicate urmareste prezentarea ca o certitudine a vinovatiei mele, si in niciun caz pe aceea de suspiciune cu privire la vinovatie care ar proteja prezumtia legala de nevinovatie, mentionata lapidar la sfarsitul acestora.

Pe tot parcursul desfasurarii procedurii judiciare, numitii Cerbu Viorel si Papici Lucian, implicati in instrumentarea cauzei, au emis catre presa fragmente din dosar care ar trebui sa constituie secret al anchetei,dar si informatii false, cu scopul distrugerii imaginii mele,prezentarii unui profil profund imoral(insa total neadevarat) si decredibilizarii in fata opiniei publice,dar si a judecatorilor care urmau sa aprecieze asupra cererilor de arestare preventiva, de prelungirea ori de inlocuirea acestei masuri.

Sunt edificatoare campanile denigratoare duse de cotidienele Libertatea si Adevarul care au prezentat asa-zise 'informatii din dosar, puse la dispozitie de surse judiciare'. Este o practica constanta a autoritatilor, de a duce o campanie de decredibilizare si denigrare a persoanelor acuzate, acestea neavand mijloace legale imediate pentru a contracara aceste practici si a putea trage la raspundere autoritatile vinovate de aceste abuzuri, fapt cu o consecinta deosebit de grava atat cu privire la incalcarea prezumtiei de nevinovatie cat si cu privire la incalcarea dreptului la un proces echitabil, dar, mai ales, asupra libertatii persoanei, cel putin pe parcursul desfasurarii anchetei.

Numeroase hotarari CEDO au constatat faptul ca in Romania sunt frecvente practicile de scurgeri de informatii in presa(aceasta fiind de fapt, o modalitate tipica de obtinerea unei presiuni media, care sa cantareasca in decizia judecatorilor in ce priveste masurile preventive), din dosare aflate in faza secreta de urmarire penala, insa Ministerul Public si alte autoritati nu au aratat ca intentioneaza sa stabileasca responsabilitati si sa puna capat acestui fenomen care incalca drepturile omului.

Astfel cum si CEDO a statuat in cauza George Constantin Paunescu contra Romaniei (decembrie 2011), o campanie de presa virulenta poate afecta negativ obiectivitatea unui proces penal, influentand opinia publica si implicit magistratii care urmeaza sa instrumenteze cauza .

In scopul garantarii prezumtiei de nevinovatie, art 6, parag.2 din Conventia Europeana cere ca reprezentantii statului sa se abtina de la a face declaratii publice in sensul ca acuzatul este vinovat de savarsirea unei anumite infractiuni, inainte ca vinovatia sa fi fost in mod legal stabilita. In consecinta , “opiniile si informatiile care privesc proceduri penale in curs nu ar trebui sa fie comunicate sau difuzate prin mass-media, decat daca aceasta nu incalca prezumtia de nevinovatie a acuzatului.” (principiul nr. 2 din Recomandarea Comitetului de Ministrii(2003) cu privire la difuzarea informatiilor prin mass-media in legatura cu procedurile penale).

In acest context, obiectul cererii mele de chemare in judecata vizeaza atat cele doua comunicate expuse ca adevarate sentinte de condamnare cat si afirmatiile complet mincinoase, denigrante, livrate ziaristilor, care, in final, au influentat atat opinia publica, dar, mai ales, instanta de judecata, la momentul solutionarii recursurilor formulate de subsemnatul impotriva incheierilor prin care s-a dispus prelungirea masurii arestarii preventive, respectiv la solutionarea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar, formulate de-a lungul perioadei in care am fost arestat preventiv.

In ceea ce priveste raspunderea paratului Morar Daniel-Marius, se constata ca acesta, in calitatea de conducator al D.N.A. are in exclusivitate competenta de a aproba comunicatele de presa, potrivit art. 75 lit. e din Regulamentul de ordine interioara al D.N.A. aprobat prin O.M.J. nr. 2184/C/2006, cu raportare la art. 4 din O.u.G. nr. 43/2002, iar raspunderea sa este expres atrasa de disp. art. 35 alin. ultim din Decretul nr. 31/1954.

Pentru aceste motive solicit admiterea cererii astfel cum a fost formulata, obligarea paratilor la plata sumei solicitate, la plata cheltuielilor de judecata, precum si la publicarea hotararii definitive in doua ziare centrale, pe cheltuiala paratilor.

In drept – art.998-999 Cod Civil si art 1000, alin. 3 Cod Civil, art. 34-35, Decret 31/1954 ,art.12, L.54/2001, art.1, L.677/2001, Constitutia Romaniei, art. 6, CEDO.”

DNA a comis-o si in cazul ex-procurorului general adjunct al Romaniei Gabriela Ghita

E a doua condamnare similara, dupa ce la 30 septembrie 2011, Judecatoria Sectorului 5 a obligat DNA si pe acelasi Daniel Morar sa plateasca 25.000 lei daune fostului procuror general adjunct al Romaniei Gabriela Ghita (foto 2). Sentinta a ramas definitiva prin respingerea recursului paratilor de catre Tribunalul Bucuresti, la 19 prilie 2013.

Judecatoarea Mariela Cornelia Antonovici, de la Judecatoria Sectorului 5, a mentionat, in motivarea sentintei civile numarul 7560, din 30 septembrie 2011, pronuntata in dosarul 22102/302/2010, ca, prin comunicatul de presa remis de DNA in 5 decembrie 2007, procurorii, prin activitatea lor nediligenta, culpabila, au “infrant prezumtia de nevinovatie a reclamantei”.

In motivarea sentintei, s-a aratat: “obligatia de respectare a prezumtiei de nevinovatie este o obligatie de diligenta, ale carei exigente, creionate prin hotararile pronuntate de Curte in cauze asemanatoare nu pot fi disociate nici de contextul mediatic in care are loc difuzarea informatiilor, nici de contextul socio-politic in care se circumscrie aceasta activitate. Astfel, este de notorietate ca in Romania fenomenul de coruptie este considerat a fi o prezenta constanta si generalizata in cadrul institutiilor statului, una dintre categoriile profesionale asociate cel mai frecvent cu acest fenomen fiind magistratii. In conditiile in care opinia publica asista la declaratii publice repetate referitoare la gradul mare de coruptie existent in justitie, in constiinta acesteia s-a cristalizat o certitudine cu privire la lipsa de corectitudine si de probitate profesionala a magistratilor. In aceasta situatie, in mod evident, orice informatie legata de fapte de coruptie ce fac obiectul unei cercetari penale este susceptibila a conduce publicul la concluzia vinovatiei persoanelor cercetate, putandu-se vorbi in mod rezonabil despre o veritabila prezumtie in acest sens. Rezulta, deci, ca misiunea organului judiciar care decide sa dea publicitatii anumite informatii in legatura cu o astfel de ancheta este una extrem de delicata, fiind necesara luarea unor masuri eficiente pentru protectia drepturilor persoanelor cercetate. Analizand modalitatea de redactare a comunicatului de presa ce face obiectul cauzei, instanta nu observa niciun efort din partea paratilor in sensul aratat mai sus, ci, dimpotriva, constata acceptarea de catre acestia, cu multa usurinta, a unei iminente aparente de culpabilitate in privinta reclamantei. Astfel, in primul rand se constata ca persoana reclamantei este identificata in cuprinsul comunicatului prin redarea atat a numelui, cat si a functiei de procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a calitatii de presedinte al Comisiei de examinare a participantilor la concursul pentru numirea in functii de conducere a procurorilor. Prin urmare, impactul informatiei asupra publicului este amplificat, pe de o parte, de calitatea de magistrat a persoanei cercetate, iar pe de alta parte, de functia importanta detinuta de aceasta in ierarhia sistemului judiciar. Totodata, publicarea datelor de identificare ale partii este de natura a inlatura orice dubiu in legatura cu persoana acesteia, asocierea ei cu presupusa infractiune fiind astfel pe deplin asigurata.

(...) modalitatea de exprimare folosita in cuprinsul comunicatului nu sugereaza ideea de suspiciune cu privire la existenta faptelor si a vinovatiei autorilor, ci pe aceea de certitudine. Astfel, folosirea perfectului compus 'a rezultat' alaturi de sintagma 'din probele administrate pana in prezent' exclude orice dubiu cu privire la aspectele relatate. De asemenea, descrierea presupuselor fapte are loc intr-un climat de certitudine, prin utilizarea aceluiasi perfect compus ('a obtinut' de la presedinta Comisiei de Examinare Ghita Gabriela Georgeta, o parte din subiecte, inainte de examen). Desi paratii au sustinut ca documentul redactat respecta prezumtia de nevinovatie, intrucat in cuprinsul acesteia se arata faptul ca este vorba doar despre inceperea urmaririi penale fata de persoanele aratate, iar situatia de fapt descrisa reprezinta doar rezultatul anchetei desfasurate pana in momentul emiterii comunicatului, instanta apreciaza ca argumentele invocate sunt total insuficiente pentru asigurarea prezumtiei de nevinovatie a reclamantei in contextul mai sus aratat. Pe de o parte, referirea la inceperea urmaririi penale este facuta o singura data, la inceputul documentului si este susceptibila a fi cu usurinta uitata pana la sfarsitul intregii compuneri (…) Evitarea folosirii in sintaxa frazelor a unor moduri precum conditionalul-optativ si a unor verbe ca 'a banui', 'a suspecta', 'a presupune' creeaza in mintea cititorului o imagine distorsionata, care se suprapune perfect peste prejudecatile acestuia legate de coruptia din randul magistratilor, conducand la inexistenta prezumtiei de nevinovatie. Gravitatea efectului obtinut este cu atat mai mare cu cat informatiile reprezinta punctul de vedere oficial si public al institutiei implicate in activitatea ce face obiectul informarii, prezentand astfel gradul cel mai inalt de credibilitate in fata opiniei publice.”

* Cititi aici minuta Judecatoriei Sectorului 1

* Cititi aici actiunea civila formulata de procurorul Nelu Carpen

* Cititi aici comunicatul denigrator al DNA la adresa procurorului Nelu Carpen