Se anunta un nou dosar de toata jena, marca DNA. Parchetul condus de doctorita in Drept Laura Kovesi (foto) s-a facut de rusine cu ultimul dosar deschis impotriva Elenei Udrea, dosar in care aceasta a fost trimisa in judecata alaturi de Ioana Basescu pentru pretinse fapte legate de finantarea campaniei electorale din 2009. Este vorba despre o „opera” ce apartine procurorului Marius Bulancea, seful Sectiei a II-a DNA si fost consilier al Laurei Kovesi. Atat de "bine" a facut Bulancea dosarul, incat nu se stie ce instanta trebuie sa-l solutioneze.

Astfel, dosarul favoritei lui Basescu se plimba intre Inalta Curte de Casatie si Justitie si Curtea de Apel Bucuresti, pe motiv de competenta. Elena Udrea a fost trimisa in judecata in 24 mai 2017, impreuna cu Ioana Basescu, si alti patru inculpati, printr-un rechizitoriu semnat de procurorul Marius Bulancea. Dosarul a fost trimis de DNA catre Inalta Curte, unde insa a aparut prima problema. Judecatoarea Florentina Dragomir – cea la care, coincidenta, a ajuns acest dosar desi o condamnase pe Udrea si in cauza referitoare la „Gala Bute” - a trimis dosarul la Curtea de Apel Bucuresti, stabilind ca ICCJ nu are competenta sa judece aceasta speta.

Cel mai mare dusman al lui Traian Basescu si politicianul cel mai demonizat de catre uriasul aparat de propaganda al „Binomului SRI-DNA” a fost eliberat din inchisoare. Ne referim la fondatorul postului Antena 3, Dan Voiculescu (foto 1).

Judecatoarea Iosefina Parvu de la Tribunalul Bucuresti (foto 2) a dispus, marti 18 iulie 2017, liberarea conditionata a lui Dan Voiculescu. Practic, instanta a respins contestatia DNA fata de hotararea similara data, in 8 iunie 2017, de Judecatoria Sectorului 5. Decizia de liberare conditionata a lui Voiculescu, in varsta de 71 de ani, vine la 1076 de zile de la incarcerarea omului de afaceri. Mai exact, Dan Voiculescu se afla inchis din 8 august 2014, atunci cand a fost condamnat la 10 ani inchisoare in dosarul „Telepatia”.

Instantele continua solutiile de achitare in dosarele „incropite” de DNA pe baza retetei deja cunoscute a parchetului anticoruptie: denunt – rechizitoriu. Din pacate, multe dintre cauzele in care procurorii DNA dispun trimiterea in judecata a unor inculpati acuzati de fapte de coruptie, sunt atat de inconsistente incat proba de rezistenta, daca nu unica proba pe care e construit actul de inculpare, este denuntul. Astfel, in instanta, tot esafodajul construit de anchetatorii anticoruptie se naruieste, dupa ce instantele constata ca procurorii au facut dosare fara a avea probe sau pe fapte inexistente.

Foarte grav ceea ce a facut judecatoarea Anamaria Tranca de la Curtea de Apel Bucuresti, devenita celebra dupa ce impreuna cu partenerul sau de complet, mult mai vestitul Dorel Matei, au dat o solutie pentru linistea parteneriatului DNA-Livia Stanciu, transformand achitarea definitiva a Marianei Rarinca in condamnare cu suspendare. O judecatoare la fel de vestita si pentru deciziile pe placul “Binomului SRI-DNA” pe care le-a dat de-a lungul anilor. Judecatoarea Anamaria Tranca a comis-o grav, iar Inspectia Judiciara are obligatia sa se sesizeze de urgenta si sa dispuna efectuarea unor verificari pentru comiterea unor abateri disciplinare precum grava neglijenta sau chiar rea credinta, dar si incalcarea prevederilor referitoare la incompatibilitati.

Sunt doua cazuri distincte pe care CSM si Inspectia Judiciara ar trebui sa le analizeze extrem de atent si apoi sa dispuna, credem noi, sanctionarea acestei judecatoare. Primul caz (prezentat si de ziarul Romania Libera) care o priveste pe Anamaria Tranca si care ar trebui sa determine declansarea unei anchete disciplinare se refera la modul in care judecatoarea CAB a incalcat Codul de procedura penala. Lucru stabilit, atentie, de Curtea Constitutionala a Romaniei.

Dupa opt amanari, Curtea de Apel Bucuresti a anuntat, luni 10 iulie 2017, sentinta intr-unul dintre cele mai vechi dosare de coruptie aflate in instanta. Ne referim la cauza cunoscuta sub denumirea de “Dosarul Retrocedarilor din Constanta”, in care principalii inculpati trimisi in judecata sunt ex-primarul municipiului Constanta, Radu Mazare, si ex-presedintele Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, acuzati de fapte de abuz in serviciu, fals sau asociere in vederea savarsirii de infractiuni. Cei doi au fost condamnati la 4 ani inchisoare cu suspendare, respectiv 3 ani inchisoare cu suspendare. Totusi, stirea este cu totul alta. Mai exact, stirea este ca DNA a suferit o noua umilinta. Si nu orice fel de umilinta, ci una de proportii.

Astfel, parchetul condus de doctorita Laura Kovesi (foto) a incasat dintr-un foc 25 de achitari. Solutiile au fost dispuse in temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedura penala - “fapta nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”. De asemenea, fata de alti 3 inculpati, Curtea de Apel Bucuresti a dispus incetarea procesului ca urmare a intervenirii decesului acestora.

DNA trebuie sa se multumeasca deocamdata cu 9 condamnari, dar si acelea cu suspendare. Mai mult, inclusiv inclupatii care au primit condamnari au fost achitati pentru alte acuzatii pentru care fusesera trimisi in judecata. Spre exemplu, Radu Mazare si Nicusor Constantinescu au primit 4 ani cu suspendare, respectiv 3 ani cu suspendare, dar au fost achitati pentru o a doua acuzatie, iar pentru o a treia fapta s-a dispus incetarea procesului penal. Practic, DNA nu a obtinut nicio condamnare “curata”, pentru toate acuzatiile.

Iata o noua facatura oribila comisa de DNA, parchetul condus de doctorita Laura Kovesi, cea pe care presedintele Romaniei Klaus Iohannis o lauda de fiecare data cand prinde ocazia, ignorand toate nenorocirile procurorilor anticoruptie. Ne referim la cazul fostului director al Directiei Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Sibiu, Serban Tichindelean, si al consilierei juridice a aceleasi institutii Mirela Olteanu, care au fost achitati dupa ce au fost saltati si aruncati dupa gratii de DNA. Incredibil este ca Tichindelean a devenit inculpat in septembrie 2014 si apoi a fost trimis in judecata de parchetul anticoruptie in martie 2015, dupa ce anterior, in aprilie 2013, facuse o plangere la DNA, chiar in atentia Laurei Kovesi, impotriva medicului veterinar Aurel Sterp (vezi facsimil 1), care, ce sa vedeti, este parte civila in dosarul in care directorul DSVSA Sibiu a fost achitat (vezi facsimil 2). Uluitor, Tichindelean s-a trezit saltat de DNA, aruncat dupa gratii si apoi trimis in judecata, iar medicul pe care l-a reclamat nu a patit nimic. Mai multe detalii despre acest caz vor fi publicate de Lumeajustitiei.ro in editiile viitoare.

Astfel, Tribunalul Sibiu a dispus, in 7 iulie 2017, achitarea fostului director executiv al Directiei Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Sibiu, Serban Tichindelean, si a consilierei juridice din cadrul aceleasi institutii, Mirela Olteanu. Cei doi au fost achitati pentru toate acuzatiile pentru care au fost trimisi in judecata in dosarul instrumentat de sefa DNA Alba Iulia Danusia Boicean (foto), cu sprijinul SRI. Un dosar in care rechizitoriul a fost semnat de Danusia Boicean si confirmat de fostul sef al Sectiei a II-a DNA Claudiu Dumitrescu (vezi facsimil 2). In ceea ce priveste temeiurile achitarii, acestea au fost art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedura penala - “fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege” si art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala - “fapta nu exista”. Concret, Tinchindelean a fost achitat pentru 4 acuzatii de abuz in serviciu si 2 acuzatii de conflict de interese, iar Olteanu pentru 2 acuzatii de complicitate la abuz in serviciu.

Demers inedit al fostei vicepresedinta ANRP si directoare din Ministerul Justitiei Ingrid Mocanu (foto). La randul ei defilata in catuse, umilita public si oferita de DNA drept trofeu, Mocanu a solicitat Curtii de Apel Bucuresti si Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa ii permita participarea la repartizarea aleatorie a oricarui dosar venit de la DNA si care o priveste sau ar putea-o privi in viitor.

In cererile trimise la CAB si ICCJ in 4 iulie 2017, Ingrid Mocanu precizeaza ca legea nu interzice participarea partilor la procedura de repartizare aleatorie si chiar arata ca ar putea fi chemat pentru simetrie si un reprezentant al DNA. In opinia lui Mocanu, prezenta sa la repartizarea aleatorie este necesara pentru a fi evitata o eventuala a dosarelor catre anumiti judecatori. Ingrid Mocanu subliniaza totodata ca influentarea repartizarii aleatorie a dosarelor este de natura sa ii afecteze dreptul la un proces echitabil, prin pronuntarea unor unor solutii de catre judecatori aflati pe culoarele DNA.

Oare de cate vieti si cariere distruse mai are nevoie presedintele Romaniei Klaus Iohannis pentru a admite public faptul ca DNA este o institutie abuzuiva, iar Laura Kovesi, contestata tot mai mult inclusiv din interior, trebuie demisa de urgenta, intrucat a devenit ea insasi o vulnerabilitate la adresa parchetului anticoruptie? Iohannis ar face bine sa citeasca dezvaluirile si cazurile prezentate de presa libera, de jurnalistii care nu sunt inregimentati in aparatul de propaganda al DNA, in loc sa dea certificate de buna purtare atat Laurei Kovesi, cat si procurorilor anticoruptie. Iohannis se face ca nu vede comportamentul reporbabil al sefei DNA si nici abuzurile comise de procurorii acesteia, iar prin pozitiile sale nu face decat sa incurajeze si sa gireze derapajele acestei institutii de forta. Sa devina complice la mizeriile DNA. Iata ca la doar doua zile dupa ce a iesit public sa laude DNA si sa o apere pe Kovesi, o noua nenorocire comisa de parchetul anticoruptie a iesit la iveala.

Grefiera Mihaela Prelipcean de la Judecatoria Iasi a fost achitata, joi 6 iulie 2017, de Curtea de Apel Bucuresti, in dosarul in care a fost trimisa in judecata alaturi de judecatorul Dan Anton de la Curtea de Apel Iasi. Acuzata de favorizarea faptuitorului, Prelipcean a fost achitata in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala - „fapta nu este prevazuta de legea penala”. Important este ca achitarea a venit dupa ce grefiera Mihaela Prelipcean a fost saltata de DNA, defilata in catuse, umilita public si prezentata ca o veritabila infractoare. Si nu doar atat. Prelipcean a fost tinuta in arest preventiv aproximativ o luna.

Camelia Bogdan (foto) face istorie in Dreptul romanesc. Judecatorii Ionut Matei, Rodica Aida Popa si Marius Foitos de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a anulat miercuri, 5 iulie 2017, o hotarare pronuntata de judecatoarea Camelia Bogdan pe vremea cand aceasta activa la Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti, prin care a ajuns sa puna sechestru pe bunurile unei parti fara ca aceasta sa fie parte in dosar. Hotararea Cameliei Bogdan a fost atacata chiar de DIICOT, parchetul care dispusese trimiterea in judecata a mai multor persoane si caruia Bogdan ii daduse castig de cauza. Cu toate acestea, DIICOT a contestat la ICCJ sentinta Cameliei Bogdan, motivand ca hotararea nu este legala si temeinica, atata timp cat sunt dispuse masuri de confiscare extinsa si confiscare speciala fata de terte persoane fata de care nu s-a efectuat niciun act de urmarire penala. La circa un an de la inregistrarea dosarului la Inalta Curte, judecatorii supremi au hotarat desfiintarea sentintei penale prountata de Camelia Bogdan in dosarul nr. 2185/2/2016 si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante, respectiv Curtea de Apel Bucuresti.

Lovitura groaznica incasata de parchetul Laurei Kovesi. Curtea de Apel Bucuresti a desfiintat solutia de clasare dispusa de DNA fata de fostul sef al Comunitatii Nationale de Informatii, Daniel Moldoveanu (foto), denuntatorul omului de afaceri Horia Simu in dosarul ANRP. Practic, instanta a admis plangerea formulata de Horia Simu, reprezentat de avocatul Bogdan Cimbru, impotriva solutiilor de clasare dispuse de DNA, astfel incat Daniel Moldoveanu va fi urmarit penal pentru complicitate la dare de mita.

Hotararea de la Curtea de Apel Bucuresti a fost luata, luni 3 iulie 2017, fiind anuntata in exclusivitate de jurnalistii de la flux24.ro. Pe langa desfiintarea solutiei de clasare dispusa de DNA fata de Daniel Moldoveanu, aceeasi masura a fost decisa de Curtea de Apel Bucuresti si fata de alte persoane. Este vorba despre:

Fosta presedinta a Tribunalului Olt, judecatoarea Carmen Marinescu (foto), a aflat decizia finala in dosarul in care a fost trimisa in judecata de DNA pe motiv ca ar fi primit 200.000 de euro de la fiul lui Bercea Mondial, pentru a dispune eliberarea interlopului. Inalta Curte s-a pronuntat, joi 29 iunie 2017, in dosarul judecatoarei, mentinand sentinta dispusa de Curtea de Apel Craiova, in septembrie 2016, prin care judecatoarea Carmen Marinescu fusese condamnata la 8 ani inchisoare cu executare in dosarul in care era acuzata de luare de mita, trafic de influenta, spalare de bani si fals in declaratii.

Inca un dosar al DNA a sarit in aer in instanta, iar alte opt achitari s-au adaugat la zestrea deja semnificativa pe care a strans-o in acest an parchetul doctoritie Laura Kovesi. DNA a incasat achitari in linie in dosarul in care procuroarea Iuliana Crisan l-a trimis in judecata, in 2014, pe fostul sef al Directiei Juridic din Primaria Capitalei, avocatul Andrei Creci, alaturi de alti sapte inculpati, pentru pretinse fapte de abuz in serviciu.

Judecatoarea Irina Raluca Badescu de la Curtea de Apel Bucuresti a dispus, miercuri 28 iunie 2017, achitarea lui Andrei Creci, aparat de cunoscutul avocat Ovidiu Budusan (foto 1), pentru infractiunea de abuz in serviciu avand drept consecinta obtinerea pentru altul a unui avantaj nepatrimonial. Achiarea lui Andrei Creci (foto 3) a fost data in temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedura penala - „fapta nu este prevazuta de legea penala”. Tot pe motiv ca fapta nu este prevazuta de legea penala judecatoarea Irina Raluca Badescu de la CAB a dispus achitarea Luminitei Mihutu, fosta sefa a Administratiei Fondului Imobiliar din Primaria Capitalei, aparata de avocata Elena Dinu (foto 2), cea care a reprezentat si alti inculpati din dosar. De altfel, toate solutiile de achitare au fost dispuse pe motiv ca fapta nu este prevazuta de legea penala.

Disperati de valul urias de achitari, procurorii Laurei Kovesi apeleaza tot mai des la tactici prin care incearca sa puna presiune pe instante si sa influenteze deznodamantul dosarelor in care denuntatorii, odata ajunsi in instanta, isi retrag delatiunile facute de multe ori din puscarie. Pusi in fata acestui fapt, procurorii DNA deschid dosare de marturie mincinoasa si favorizarea faptuitorului impotriva denuntatorilor folositi la executii. Sunt dosare care se solutioneaza extrem de rapid, uneori cu condamnari, inainte de solutionarea cauzelor in care denuntatorii au fost folositi. Iar solutiile de condamnare ale denuntatorilor sunt folosite apoi de DNA in procesele in care acestia au facut delatiunile, pentru a pune presiune in instante si pentru a arata, vezi Doamne, ca denuntatorul a mintit atunci cand nu si-a mai sustinut denuntul si ca a incercat sa favorizeze acuzatul. Sunt practici mizerabile, intalnite peste tot in tara. In mod normal, daca un denuntator admite in instanta ca a mintit sau nu isi mai sustine denuntul, ar trebui intr-adevar declansata o ancheta, dar aceasta sa priveasca declaratiile initiale ale delatorului, cele date in fata procurorilor, declaratii folosite la executiile puse in practica de DNA. Mai ales ca, asa cum chiar CEDO a stabilit, declaratiile date in instanta primeaza fata de cele date la parchet.

Completul format din judecatorii Maricela Cobzariu, Sandel Macavei si Aurel Gheorghe Ilie de la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie au dispus solutia finala in dosarul “ASF-Carpatica” in care fostul presedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) Dan Radu Rusanu (foto) a fost trimis in judecata de DNA pentru savarsirii infractiunilor de constituirea unui grup infractional organizat, influentarea declaratiilor, favorizarea faptuitorului, folosirea influentei de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere in cadrul unei persane juridice fara scop patrimonial, in scopul obtinerii pentru altul de foloase necuvenite. Dupa un an si trei luni de la solutia de achitare pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, fostul sef al ASF Dan Radu Rusanu a fost achitat definitiv de instanta suprema pentru toate acuzatiile. De asemenea, judecatorii Maricela Cobzariu, Sandel Macavei si Aurel Gheorghe Ilie au achitat-o si pe sotia fostului ministru al Finantelor Daniel Chitoiu, Elena Laura Chitoiu. In schimb, conform solutiei pronuntate de Inalta Curte, afaceristul Ilie Carabulea a fost condamnat la 5 ani de inchisoare cu executare.

“Sistemul” nu a reusit lichidarea postului Antena 3, locul unde de-a lungul timpului au fost dezvaluite nenumarate abuzuri comise de institutiile de forta, in special de “Binomul SRI-DNA”. Judecatorii Maricela Cobzariu, Sandel Macavei si Aurel Ilie de la Inalta Curte au decis, miercuri 28 iunie 2017, achitarea Antenei 3 in dosarul de asa-zis santaj la adresa administratorului RCS RDS Ioan Bendei, dosar in care postul fusese trimis in judecata printr-un rechizitoriu semnat de procurorii Iuliana Bendeac si Gheorghe Popovici, pentru complicitate la santaj. Un dosar declansat in regimul lui Traian Basescu (foto stanga), prin care nu s-a urmarit altceva decat suprimarea postului Antena 3.

In acelasi dosar, achitare a primit si Dan Voiculescu, acuzat de santaj. Initial, acesta fusese condamnat la fond, de judecatorul Ionut Voina de la Curtea de Apel Bucuresti, la 2 ani inchisoare cu executare.

Continua spectacolul in dosarul in care prof.univ.dr. Vasile Astarastoae a fost trimis in judecata de procurorul DNA Emilian Eva (foto) pentru presupuse fapte de coruptie in legatura cu implementarea unei platforme de e-learning la Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi de catre compania Maguay. Judecatoarea Mihaela Bivol de la Tribunalul Suceava a redeschis luni, 26 iunie 2017, cercetarea judecatoreasca in dosarul “Licitatie la UMF Iasi”, dupa ce a realizat ca nu a citat partea civila. Decizia de redeschidere a cercetarii judecatoresti si de repunere a cauzei pe rol a fost luata de Bivol dupa ce, la termenul anterior din 12 iunie 2017, judecatoarea a declarat finalizata cercetarea judecatoreasca si a acordat termen pentru data de 26 iunie 2017 in vederea formularii concluziilor asupra fondului cauzei de catre avocati si inculpatii din dosar.

Curtea de Apel Bucuresti a devoalat o noua facatura oribila a DNA in motivarea deciziei prin care a dispus, la 13 aprilie 2017, achitarea definitiva a expertelor Ileana Roxana Cernea si Elena Valentina Musuroiu din dosarul "Caprioara", asa cum este cunoscut in mass-media dosarul in care presedintele Consiliului Judetean Vrancea, Marian Oprisan, acuzat de coruptie, a fost la randul sau achitat. Curtea de Apel a mentinut si achitarea celui de-al treilea expert trimis in judecata de DNA, Liviu Macovei, acuzat de complicitate la abuz in serviciu, care fusese achitat inca de la fond, de Tribunalul Bucuresti. Decizia definitiva de achitare in dosarul in care cei trei experti au fost trimisi in judecata de procuroarea DNA Carmen Tundrea apartine judecatoarelor Iuliana Ciolca (foto) si Carmen Balaci de la Curtea de Apel Bucuresti.

Decizia de achitare a venit dupa ce, in 25 octombrie 2016, Tribunalul Bucuresti a dispus condamnarea Ilenei Cernea si Elenei Valentina Musuroiu la cate 2 ani de inchisoare cu suspendare pentru abuz in serviciu, respectiv complicitate la abuz in serviciu si achitarea lor pentru celelalte infractiuni de favorizarea faptuitorului si fals intelectual (pentru Cernea) si complicitate la favorizarea faptuitorului (pentru Musuoriu).

Astfel, Curtea de Apel Bucuresti a constatat ca "Parchetul a utilizat un rationament logico-juridic care excede atat deductiei fundamentate in urma evaluarii chintesentei probelor administrate in timpul urmaririi penale, cat si dispozitiilor legale din Codul penal ce reglementeaza infractiunile deduse judecatii, din punctul de vedere al elementelor constitutive ale acestor infractiuni". Concret, Curtea de Apel Bucuresti a demontat toate acuzatiile formulate de DNA impotriva Ilenei Roxana Cernea si Elenei Valentina Musuoriu: "Parchetul nu a indicat, in concret, pe de o parte, care sunt dispozitiile legale - fie din Codul de procedura penala, fie din legile speciale, normele si regulamentele ce reglementeaza organizarea si desfasurarea activitatii de expert contabil si modalitatea de intocmire a expertizelor contabile judiciare - pretins a fi fost incalcate de catre cei 3 inculpati, iar pe de alta parte, care este prejudiciul pretins a se fi produs prin faptele imputate inculpatilor sau care este persoana fizica sau juridica ale carei drepturi ori interese legitime se pretinde a fi fost vatamate prin faptele imputate inculpatilor".

Trebuie sa mai amintim ca expertele Ileana Cernea si Elena Valentina Musuroiu au fost umilite public, fiind aduse in catuse la DNA intr-o zi de sambata, 10 ianuarie 2015, si apoi tinute dupa gratii mai bine de o luna de zile, mai exact intre 10 ianuarie 2015 si 13 februarie 2015.

Dezastrul e din ce in ce mai mare la DNA. Instantele incep sa solutioneze dosarele facute de procurorii anticoruptie in cele doua mandate de sefa la DNA ale doctoritei Laura Kovesi. Iar solutiile pe care le pronunta judecatorii arata cat de profesionisti sunt procurorii lui Kovesi, dar si cat de performant a fost managementul sefei DNA. Asistam la un val de achitari, care creste pe zi ce trece, iar atunci cand reuseste sa obtina condamnari, de multe ori, procurorii trebuie sa se multumeasca cu pedepse cu suspendare. Asa au stat lucrurile in doua dosare solutionate recent, in fond, de Curtea de Apel Constanta si Tribunalul Iasi.

Practic, in doar trei zile, DNA a reusit sa stranga alte sase achitari, obtinand in schimb trei sentinte de condamnare, dar si acelea cu suspendare. Mai mult, unul dintre inculpatii condamnati a fost achitat pentru patru pretinse fapte. Totul s-a intamplat in doua dosare care nu s-au aflat in atentia opinie publice, caci nu era vorba despre politicieni sau oameni de afaceri cu notorietate.