Informatii bomba ies la iveala din dosarul fabricat de DNA Pitesti avocatului Radu Cristian Nistor. Acesta a dezvaluit in fata completului de 3 judecatori al Inaltei Curti, care l-a achitat definitiv, ca adevarata tinta a dosarului a fost de fapt judecatoarea Irina Mihaela Lazar (foto 2), fosta presedinta a Sectiei penale a Tribunalului Arges si a instantei.

Crina Muntean. Este unul dintre numele cele mai des intalnite in Raportul Inspectiei Judiciare privind dosarele pe care DNA, in mandatele Laurei Kovesi, le-a deschis fata de aproape 3.000 de magistrati din intreaga tara. Mai exact, al judecatoarei Crina Muntean (foto) de la Tribunalul Bihor, cea pe care “manelistul DNA” Ciprian Man o descria drept partenera in lupta pentru prinderea magistratilor corupti.

Lumea Justitiei prezinta in editia de astazi constatarile facute de inspectorii Inspectiei Judiciare in legatura cu activitatea desfasurata de Crina Muntean la Tribunalul Bihor (vezi facsimil 1). Si vorbim despre concluzii foarte grave, in opinia noastra, care vin sa confirme in buna masura ceea ce sustinea Ciprian Man in ceea ce priveste implicarea judecatorei Crina Muntean in vanatoarea declansata de DNA impotriva magistratilor. Oricum, cert este ca Inspectia Judiciara s-a sesizat deja fata de Crina Muntean deschizandu-i acestea dosar.

Discreditat, cu imaginea compromisa, retinut pentru 24 de ore de procurorii de la DNA Targu Mures, si ulterior achitat. Cam asta este pe scurt povestea jurnalistului Julien Tanasa din Targu Mures.

Calvarul lui Tanasa a inceput in 12 aprilie 2016, cand DNA a dispus retinerea sa, pentru un pretins santaj facut de denuntatorul Cornel Molodvan, candidat la Primaria comunei Valea Larga din judetul Mures. Lasat liber de catre instante, care au refuzat cererea DNA de arestare preventiva, Julien Tanasa a fost trimis in judecata printr-un rechizitoriu (vezi facsimil) semnat de fostul coleg de facultate al Laurei Kovesi, procurorul Aurelian Ardelean si confirmat de vestitul sef al DNA Targu Mures, procurorul Tiberiu Nicolae Onea (foto 1).

Incredibil ce s-a petrecut la Inalta Curte de Casatie si Justitie in anii de glorie ai “Binomului SRI-DNA” si in anii in care instanta suprema era condusa de partenera de nadejde a DNA Livia Stanciu (foto dreapta), iar parchetul anticoruptie de Laura Kovesi (foto stanga). Raportul Inspectiei Judiciare pe dosarele fabricate de DNA in care au fost supravegheati si cercetati aproape 3000 de magistrati din intreaga tara dezvaluie aspecte extrem de grave privind Inalta Curte, cel putin in legatura cu modul in care aceasta instanta a admis pe banda rulanta solicitarile parchetului anticoruptie de emitere unor mandate de supraveghere pe numele judecatorilor si procurorilor.

Dezolanta imaginea de la Inalta Curte, unde judecatorii Sectiei penale se codesc si se fastacesc pe fata sa faca dreptate, ajungandu-se chiar in situatii de neaplicare a legii si a Constitutiei Romaniei de teama sa nu scape vreun condamnat celebru. Pe lista celor care au "tupeul" sa se prezinte in fata judecatorilor supremi pentru anularea hotararilor de condamnare la ani grei de puscarie o gasim si pe Elena Udrea (foto), fostul ministru al Turismului, care imediat dupa ce a primit Decizia ICCJ si a vazut temeiurile in baza careia este trimisa dupa gratii a decis sa se lupte in instanta pentru a dovedi ca decizia de condamnare la 6 ani de inchisoare cu executare in dosarul "Gala Bute" este nelegala, netemeinica si abuziva. In demersul sau, Udrea a aratat ca vrea sa demonstreze ca pedeapsa aplicata de Completul de 5 judecatori nelegal constitutit de la Inalta Curte nu a fost data doar cu nerespectarea unor aspecte de procedura, ci si de fond.

Modul de lucru abuziv si total pe langa lege al procurorilor de la DNA Ploiesti a fost demascat din nou la Inalta Curte de Casatie si Justitie. De data aceasta, o inculpata din dosarul ex-prefectului judetului Buzau Paul Beganu a dezvaluit cum a fost fortata de procuroarea Cerasela Raileanu (foto stanga) de la DNA Ploiesti (intre timp plecata la Parchetul Judecatoriei Campina) sa dea declaratia dorita de parchet, fiind amenintata ca in caz contrar va fi arestata.

Judecatorul Mihai Viorel Tudoran de la Curtea de Apel Ploiesti (foto) vrea sa promoveze la Inalta Curte (facsimil 1).  Daca numele lui Tudoran, la prima vedere nu va spune nimic, aflati ca acesta este magistratul care a dispus condamnarea la 10 ani, respectiv 9 ani de inchisoare a omului de afaceri Gheorghe Ceteras si a fostului prefect de Buzau, Paul Beganu, bazandu-se pe declaratia unui martor cu identitate protejata ca unica proba pentru dovedirea darii si luari unei mite de 1.000.000 euro.

Incidentul de la Tribunalul Bucuresti unde a aparut reteaua de internet "muiepsd" in sala de judecata in care se desfasura procesul fostului vicepremier Sevil Shhaideh ajunge la Inspectia Judiciara. Astfel cum a anuntat, avocata Flavia Teodosiu (foto) din Baroul Bucuresti a formulat marti, 14 mai 2019, o sesizare la Inspectia Judiciara prin care cerere inspectorilor judiciari sa demareze o ancheta si sa ia masurile care se impun in vederea sanctionarii celor care se fac responsabili de aceasta situatie.

Urmare a publicarii articolului in editia de marti, 14 mai 2019, sub denumirea "POLITICA IN TRIBUNALUL BUCURESTI – Revoltator: O retea publica WiFi activa in interiorul Tribunalului Bucuresti a fost denumita "muiepsd". Justitiabilii si avocatii care s-au aflat in instanta s-au alarmat cand au vazut ce retea de internet acopera zona. Avocata Flavia Teodosiu, care o apara pe vice-premierul PSD Sevil Shhaideh, ne-a declarat: "Vom sesiza CSM si Inspectia Judiciara", purtatorul de cuvant al Tribunalului Bucuresti care este si presedintele instantei, judecatorul Laura Radu, ne-a remis un drept la replica legat de continutul articolului.

Inalta Curte s-a executat corespunzator si de data asta! Abateri disciplinare care candva erau considerate ca fiind cele mai grave derapaje ale unui magistrat – execitarea functiei cu rea-credinta si grava neglijenta – au ajuns sa fie iertate prea usor, sau trecute cu vederea, desi vorbim despre vatamarea in final a drepturilor justitiabililor. S-a intamplat si marti, 14 mai 2019, in cazul fostului sef al Sectiei I din DNA, Gheorghe Popovici, si sefului DNA Brasov Cornel David-Deca, ajunsi de manuta la judecata Inaltei Curti in dosarele in care Inspectia Judiciara (IJ) a contestat Hotararile pronuntate de Sectia pentru procurori in materie disciplinara de albire a celor doi procurori.

Pentru cine isi facea insa emotii ca Inalta Curte va admite apelul Inspectiei Judiciare s-a inselat, caci dupa o judecata la foc automat instanta suprema a decis definitiv sa respinga ca nefondate recursurile IJ impotriva hotararilor care ii vizau pe Deca si Popovici.

Decizie inedita de la Inalta Curte de Casatie si Justitie! Completul de 3 format din judecatorii ICCJ Simona Daniela Encean, Simona Elena Cirnaru si Constatin Epure a inlocuit cei 4 ani si 2 luni de inchisoare cu executare dispusi de Curtea de Apel Bucuresti in cazul judecatorului Dan Anton (foto) de la Curtea de Apel Iasi cu "suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii de 2 ani si 9 luni pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani". Pe langa aceasta, judecatorul Dan Anton va fi nevoit ca pe durata termenului de supraveghere sa presteze o munca neremunerata in folosul comunitatii pe o perioada de 100 de zile, in cadrul Consiliului Local Iasi – Directia de Asistenta Comunitara sau in cadrul Consiliului Local Iasi – Directia de Administrare a Patrimoniului Public si Privat. Solutia judecatorilor supremi Encean, Cirnaru si Epure este definitiva si vine dupa o solutie de condamnare a lui Dan Anton la 4 ani si 2 luni de inchisoare pentru doua pretinse infractiuni de trafic de influenta, in aceeasi sentinta a CAB judecatorul Anton fiind achitat pentru alte trei pretinse infractiuni respectiv pentru violarea vietii private, santaj si dare de mita.

Se face politica pe fata in Tribunalul Bucuresti!? Cel mai probabil niste angajati ai instantei – cetateni din zona #rezist cu mentalitate extremista – au simtit nevoia sa se exprime progresist, botezand o retea WiFi care activeaza pe zona interioara a Tribunalului Bucuresti cu "muiepsd" (vezi facsimil). Un grup numeros de justitiabili si avocati au descoperit atrocitatea marti, 14 mai 2019, in jurul orelor pranzului, in sala nr. 243 de la etajul 2 al Tribunalului Bucuresti, sala in care s-a judecat procesul fostului vicepremier Sevil Shhaideh. Este foarte posibil ca obscenitatea sa vina din parte unui IT-ist angajat la Tribunalul Bucuresti, si putem crede ca "opera" sa a fost imbratisata de multi dintre angajatii instantei. Sustinem aceasta intrucat apare ca inexplicabil de ce factorii de raspundere din Tribunalul Bucuresti sau chiar angajatii carora le apare pe telefon reteaua publica a instantei nu au luat pozitie impotriva acestui act extremist care afecteaza increderea in actul de Justitie.

Inalta Curte de Casatie si Justitie trebuia sa se pronunte luni, 13 mai 2019, in dosarul in care judecatoarea Camelia Bogdan a contestat cea de-a doua decizie de excludere din magistratura. Supriza insa, judecatorii instantei supreme au amanat luare unei decizii in privinta excluderii acesteia din randul judecatorilor, dupa ce Camelia Bogdan (foto) a formulat la Inalta Curte o cerere de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) in vederea clarificarii unor raporturi intre institutiile Statului roman. Conform minutei pronuntate de ICCJ in dosarul nr. 927/1/2018 luni, 13 mai 2019, Completul de 5 al ICCJ a decis admiterea, in parte, a cererii Cameliei Bogdan si a dispus sesizarea CJUE cu privire la modul in care trebuie interpretate unele articole din Tratatul privind UE si Carta Drepturilor Fundamentale ale UE in legatura cu dreptul Curtii Constitutionale a Romaniei de a se pronunta asupra "modalitatii in care instanta suprema a interpretat si aplicat legislatia infraconstitutionala in activitatea de constituire a completurilor de judecata".

In timp ce printr-un recurs in interesul legii pronuntat de Inalta Curte romanilor le este refuzat dreptul la despagubiri pentru arestarile nejustificate, pana cand nu se dovedeste in prealabil, printr-o alta sentinta definitiva, ca arestarea a fost ilegala – situatie imposibil de obtinut in practica, procurorii primesc despagubiri pentru conditiile grele de munca.

Hai ca asta-i tare! Decizia pronuntata de judecatorii Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea de la Curtea de Apel Bucuresti in cazul "Telepatia" a ajuns sa fie considerata jurisprudenta relevanta pentru judecatorii care solutioneaza dosare penale care vizeaza infractiuni de abuz in serviciu ori spalare de bani, pretins a fi comise prin instrainarea unor terenuri la preturi subevaluate. De asemenea, decizia din cazul schimbului de terenuri dintre omul de afaceri Gigi Becali s Ministerul Apararii Nationale pronuntata de judecatorii Livia Stanciu, Ionut Matei si Francisca Vasile de la Inalta Curte, in 2013, este la randul sau considerata hotarare de referinta pentru justificarea pronuntarii unei solutii de condamnare. O alta hotarare invocata pentru justificarea condamnarii unui primar pentru ca a vandut sau cumparat la un anumit pret un imobil este cea a Curtii de Apel Cluj din cazul fostului edil al municipiului Baia Mare Cristian Anghel.

Motivare devastatoare a Tribunalului Brasov pentru vestitul sef al DNA Brasov Cornel David Deca (foto), care a fortat condamnarea lui Dorin Marian, fostul sef de cabinet al lui Calin Popescu Tariceanu, pe care l-a trimis in judecata fara probe pentru o inchipuita fapta de marturie mincinoasa, dupa cum a stabilit instanta.

Chiar daca Mircea Negulescu (foto 2) – zis „Portocala” si „Zdreanta” – a fost exclus din magistratura, trecutul lui de paraditor nu inceteaza sa socheze, fiind confirmat de catre achitarile de rasunet incasate de la diverse instante. De data aceasta, vorbim despre un dosar plasmuit de Negulescu pe vremea cand activa la Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova. Initial, cauza a produs o condamnare la 3 ani de inchisoare cu suspendare, dar Curtea de Apel Ploiesti a dispus rejudecarea dosarului de catre tribunal, totul incheindu-se acum cu achitari pe linie. Solutiile nu sunt definitive, putand fi atacate cu apel.

Trei saptamani a durat fericirea fostului presedinte al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala Sorin Blejnar (foto 1), dupa spectaculoasa achitare definitiva dispusa de ICCJ in dosarul “Motorina” in care DNA il acuza de complicitate la evaziune fiscala si sprijinirea unui grup infractional organizat. Asta intrucat Sorin Blejnar va ajunge la inchisoare, insa intr-un alt dosar instrumentat de DNA. Culmea, unul facut din informatiile pe care le detinem de celebrul Mircea Negulescu (foto 2), zis “Zdreanta”, zis “Portocala”, pe vremea in care acesta activa la DNA Ploiesti, intre timp exclus din magistratura.