Nu mai conteaza ca o persoana care a fost tinuta luni de zile in arest este in final achitata definitiv. Ea nu isi poate obtine despagubirile de la Statul roman pana nu obtine o alta hotarare judecatoreasca in materie penala care sa declare ca arestarea sa a fost una ilegala. Asa au hotarat 25 de judecatori ai Inaltei Curti, condusi de vicepresedinta Gabriela Bogasiu (foto)  printr-o Decizie luata intr-un Recurs in interesul legii (vezi facsimil), in care au adaugat la lege si si-au construit propria imunitate ca sa nu raspunda in cazurile in care, atunci cand dau arestari cu usurinta pe dosare lipsite de probe ale procurorilor, sa nu se ajunga la actiuni in regres contra lor. Pentru propria lor imunitate, judecatorii care au solutionat RIL-ul au lovit in drepturile persoanelor arestate carora le-au conditionat primirea de despagubiri de obtinerea in prealabil a unei hotarari judecatoresti in materie penala care sa stabileasca faptul ca arestarea lor a fost ilegala. Cu ce drept si-au permis niste judecatori sa incalce dreptul persoanelor de a fi despagubite atunci cand in mod nejustificat li s-au furat luni sau ani de libertate?

Motivarea prin care Curtea de Apel Cluj a decis, in baza art. 6 din CEDO care prevede dreptul la un proces echitabil, rejudecarea dosarului in care in care fostul subprefect de Salaj Claudiu Baican fusese condamnat la fond, de catre Tribunalul Zalau, la 3 ani de inchisoare cu suspendare, este de-a dreptul devastatoare. Atat pentru DNA, dar si pentru judecatorul de la fond Claudia Tomsa, care s-au opus desecretizarii unei note informative a unui serviciu secret in baza careia a fost construit dosarul penal.

Iata un nou exemplu care demonstreaza ca declaratia lui Klaus Iohannis (cel care se simte “confortabil” in functia de presedinte) cum ca “DNA este o institutie cu rezultate remarcabile si o institutie responsabila” este o afirmatie ce nu are nicio legatura cu realitatea. Trei politisti de frontiera au fost saltati de DNA, incatusati, arestati preventiv, pentru ca in final sa fie achitati definitiv. S-a intamplat intr-un dosar de mita, trafic de influenta, cumparare de influenta si abuz in serviciu, cu acuzatii care se refereau la primirea de peste sau a unei sticle de whisky. Un caz in care procurorii din parchetul condus de Laura Kovesi (foto) si-au batut joc de destinele si carierele unor oameni pe care i-au aruncat dupa gratii nevinovati.

Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, format din judecatoarele Mirela Sorina Popescu, Simona Elena Cirnaru, Lavinia Valeria Lefterache, Luciana Mera, Simona Cristina Nenita, Anca Madalina Alexandrescu, Angela Dragne, Florentina Dragomir si Ioana Bogdan, i-a luat Laurei Kovesi (foto) si procurorilor DNA jucaria favorita: denunturile.

Si asta dupa ce, asa cum site-ul Sursazilei.ro a dezvaluit, ICCJ a admis in sedinta din 28 februarie 2018 sesizarea Curtii de Apel Constanta prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile prin care sa stabileasca daca un denuntator beneficiaza de reducerea pedepsei doar in cauza in care a savarsit si el o infractiune, sau in toate cauzele. Motivarea Inaltei Curti pe care Lumeajustitiei.ro o prezinta in cele ce urmeaza este practic o lovitura devastatoare pentru DNA.

De doua ori a fost trimis in judecata ex-deputatul PSD Mugurel Surupaceanu (foto) de DNA, si de doua ori a invins acesta parchetul Laurei Kovesi. Dupa ce in 2015, in dosarul in care DNA il trimisese in judecata pentru spalare de bani, Curtea de Apel Craiova a dispus achitarea definitiva a lui Mugurel Surupaceanu pe motiv ca nu exista probe (click aici pentru a citi), iata ca a fost pronuntata o noua hotarare de achitare a lui Surupaceanu. S-a intamplat la Tribunalul Gorj, in dosarul in care Mugurel Surupaceanu a fost trimis in judecata, in iunie 2016, pentru instigare la abuz in serviciu, printr-un rechizitoriu semnat, din informatiile noastre, de fostul sef al DNA Craiova Marin Calusaru si confirmat de fostul sef al Sectiei a II-a DNA Claudiu Dumitrescu.

Lumeajustitiei.ro prezinta motivarea devastatoare a deciziei dispuse de Inalta Curte de Casatie si Justitie in cazul fostului presedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara Dan Radu Rusanu, destituit din functie in urma unui dosar politic fabricat de parchetul lui Kovesi. Tinut in arest preventiv 4 luni, Dan Radu Rusanu a fost achitat definitiv la Inalta Curte, care a mentinut sentinta de achitare de la Curtea de Apel Bucuresti, dispusa in baza art. 16 alin. 1 lit a) Cod procedura penala - “fapta nu exista”, si in baza art. 16 alin. 1 lit b) Cod procedura penala - “fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”.

Completul de 5 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie format din judecatorii Mirela Sorina Popescu, Constantin Epure, Simona Daniela Encean, Ionut Matei si Simona Elena Cirnaru a judecat vineri, 13 aprilie 2018, un nou termen in dosarul nr. 2303/1/2017, cunoscut ca "Gala Bute", in care Elena Udrea, Rudel Obreja, Tudor Breazu, Stefan Lungu, Ana Maria Topoliceanu, Gheorghe Nastasia si altii au fost trimisi in judecata de procurorii DNA Marius Bulancea si Ana Dana sub acuzatia savarsirii mai multor pretinse infractiuni de coruptie. Aflat la al optulea termen de judecata in apel, dosarul Gala Bute a luat o intorsatura neasteptata vineri, 13 aprilie 2018, dupa ce aparatorul Elenei Udrea, reputatul avocat Veronel Radulescu, a pus in vederea instantei documente care certifica faptul ca fostul ministru al Turismului a dobandit statutul de refugiat politic in Costa Rica. In acest sens, avocatul Veronel Radulescu a informat instanta cu privire la dorinta Elenei Udrea de a fi audiata in dosar, la ultimul cuvant, prin mijloace de comunicare la distanta, prin videoconferinta, sau prin procedura de comisie rogatorie.

Completul de 5 condus de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie judecator Iulian Dragomir din care mai fac parte si judecatorii Simona Cristina Nenita, Daniel Gradinaru, Florentina Dragomir si Lavinia Valeria Lefterache a sesizat Curtea Constitutionala a Romaniei pentru a stabili daca denuntatorii pot fi audiati ca martori in dosarele penale in care au denuntat posibile fapte de natura penala. Decizia de sesizare a CCR a fost luata la finalul lunii martie 2018, ca urmare a exceptiei de neconstitutionalitate formulata de reputatii avocati Dumitru Radescu (foto stanga) si Dan Lupascu (foto dreapta), in dosarul in care fostul ministru al Energiei, Constantin Nita, a fost trimis in judecata si condamnat pentru infractiunea de trafic de influenta la 4 ani de inchisoare cu executare, in urma unor denunturi formulate la data de 24.11.2015 de catre denuntatorii Tiberiu Urdareanu si Mihail Tanasescu. Acestia au fost audiati in calitate de martori si in faza de urmarire penala, cat si in faza de judecata la prima instanta.

Sentinta pentru fostul secretar de stat din Ministerul Sanatatii Alin Tucmeanu. Saltat de DNA, retinut si aruncat dupa gratii, dupa care trimis in judecata pentru doua presupuse fapte de complicitate la dare de mita, Tucmeanu a fost achitat, in urma cu cateva zile, de Tribunalul Bucuresti.

Decizie bomba a Inaltei Curti de Casatie si Justitie! Completul 3 penal al ICCJ format din judecatoarele Rodica Cosma, Simona Cristina Nenita si Anca Madalina Alexandrescu a admis la data de 2 aprilie 2018 cererea de revizuire formulata de primarul municipiului Ramnicu Valcea, Mircia Gutau, desfiintand decizia de condamnare a acestuia, pe care completul Liviei Stanciu (foto centru) i-a administrat-o in mod abuziv, la 27 ianuarie 2010, dupa ce primarul fusese achitat pe "fapta nu exista", atat la fond, cat si recurs. Decizia Inaltei Curti este definitiva.

Interesante lucruri se petrec la Inalta Curte sub mandatul judecatoarei Cristina Iulia Tarcea. Pe langa din ce in ce mai desele zvonuri care circula prin sistem, potrivit carora Tarcea ar fi mai rea ca predecesoarea sa Livia Stanciu, din mai multe privinte, apare o realitate care, cel putin noua, ne da de gandit. Concret, Completul de 5 Civil 2 condus de sefa ICCJ Cristina Tarcea anuleaza pe banda rulanta deciziile disciplinare emise de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Sectia in materie disciplinara pentru judecatori si Sectia in materia disciplinara pentru procurori, ca urmare a cercetarilor efectuate de Inspectia Judiciara. Fie ca este vorba despre o sanctiune de reducere a indemnizatiei pentru cateva luni, fie ca este aplicata sanctiunea cea mai dura pentru un magistrat, de excludere din magistratura, Completul de 5 Civil 2 decide, in majoritate, sa admita recursurile judecatorilor sau procurorilor nemultumiti de deciziile CSM. Mai exista si exceptii, cum ar fi cazul Laviniei Cotofana, un caz iesit din comun, prin prisma faptului ca aceasta a fost exclusa din magistratura pe motiv ca a sesizat parchetul cu privire la posibila comitere a unor infractiuni de catre anumiti avocati din Arad.

E nenorocire pentru parchetul condus de Laura Kovesi (foto). Nu se mai opresc loviturile pentru DNA, mizeria din dosarele fabricate de procurorii anticoruptie iesind tot mai mult la suprafata. Kovesi, zisa mai nou “Nefertiti” sau “Slujirea,” si al ei DNA au incasat doua lovituri puternice in doar doua zile. S-a intamplat la Brasov si la Suceava, in cazul fostului presedinte al Consiliului Judetean Brasov Aristotel Cancescu si in cazul fostului adjunct al IPJ Suceava, comisarul Ioan Crap.

In ceea ce-l priveste pe Aristotel Cancescu, vineri 30 martie 2018, Curtea de Apel Brasov a dispus restituirea la DNA a dosarului in care ex-seful CJ Brasov a fost trimis in judecata in iunie 2017 pentru luare de mita si abuz in serviciu. Hotararea, una definitiva, a fost luata in baza deciziei CCR din 18 ianuarie 2018, care a stabilit ca probele obtinute in mod nelegal si declarate nule trebuie eliminate din dosar. Iar in dosarul lui Aristotel Cancescu existau asemenea probe ilegale.

EXCLUSIV: Rasmerita la Inalta Curte de Casatie si Justitie! Surse judiciare demne de toata increderea ne-au dezvaluit ca judecatorii ICCJ s-au reunit joi seara, 29 martie 2018, pentru a sesiza, din nou, Curtea Constitutionala a Romaniei cu privire la exercitarea controlului de constitutionalitate pe Legile Justitiei, dupa ce acestea au fost adoptate, in noua forma, de Parlamentul Romaniei. Potrivit surselor noastre, in spatele acestei miscari stau cativa judecatori de la Sectia penala care, din ce am auzit, s-au agitat toata ziua prin birouri, pentru a vedea cum reusesc sesizarea Curtii, in lipsa sefei ICCJ, Cristina Tarcea, care, din informatiile noastre, se afla in concediu.

CSM a decis in ultima sedinta, cea de marti 27 martie 2018, eliberarea din functie a procurorului Iulian Preda (foto) de la Parchetul Judecatoriei Patarlagele. Hotararea a fost luata dupa ce procurorul Preda a fost condamnat definitiv pentru fals in declaratii, pe motiv ca a ascuns colaborarea cu Securitatea dinainte de 1989.

Iulian Preda a fost trimis in judecata, in august 2016, pentru doua infractiuni de fals in declaratii, Sectia de urmaririe penala si criminalistica din PICCJ acuzandu-l ca si-a masluit declaratiile pe proprie raspundere depuse la CSM cu prilejul unor concursuri de promovare sustinute in 2010, cand a si fost admis in functia de prim-procuror adjunct al Parchetului de pe langa Judecatoria Targoviste, si 2013, cand a preluat sefia Parchetului Tribunalului Dambovita. Mai exact, procurorul Preda a ascuns relatia cu fosta Securitate, legatura deconspirata de CNSAS, in 2012, si confirmata de instantele judecatoresti de contencios - CAB (octombrie 2013) si ICCJ (februarie 2015). De altfel, raportul CNSAS si cele doua hotarari judecatoresti sunt invocate ca probe, in dosarul PICCJ-SUPC, reiesind ca Iulian Preda „a semnat un angajament de colaborare cu organele de securitate, prin care urma sa furnizeze acestui serviciu secret, sub numele conspirativ 'Marius', informatii referitoare la 'mediul tinerilor fara ocupatie, care frecventeaza baruri, ceainarii, videoteci si se pot angrena in activitati necorespunzatoare ce pot aduce atingere intr-un mod sau altul securitatii statului'”.

Jenant! Procurorul General al Romaniei, Augustin Lazar (foto) a incasat un sir de achitari in dosarul vietii sale, respectiv dosarul cunoscut ca "Aurul dacic". Curtea de Apel Alba Iulia a pronuntat decizia definitiva in dosarul bratarilor dacice, instrumentat de procurorii Augustin Lazar si Valentin Trif, pe vremea cand erau la Parchetul Curtii de Apel Alba Iulia, aplicand achitari pentru majoritatea infractiunilor pentru care zece persoane au fost trimise in judecata. Achitarile au fost dispuse pe motiv ca nu exista probe, fapta nu este prevazuta de legea penala sau dupa ce s-a constatat incetarea procesului penal ca urmare a interventiei prescriptiei penale. Pe langa achitarile pentru infractiuni precum furtul calificat, instanta a decis si pronuntarea unor solutii de inchisoare, cu suspendare insa.

Decizie bomba la Inalta Curte de Casatie si Justitie luata, luni dupa amiaza 26 martie 2018, in dosarul familiei Cosma. Completul de 5 judecatori condus de vicepresedintele instantei supreme Iulian Dragomir (foto), din care au mai facut parte judecatorii Ioana Bogdan, Stefan Pistol, Leontina Serban si Cristina Geanina Arghir, a anulat condamnarile dispuse fata de fostul presedinte al Consiliului Judetean Prahova Mircea Cosma si fata de fostul deputat Vlad Cosma. Concret, cu majoritate de 4 la 1, Completul de 5 al ICCJ a decis rejudecarea dosarului familiei Cosma de la zero.

La fond, Mircea Cosma si Vlad Cosma fusesera condamnati la 8 ani inchisoare cu executare, respectiv 5 ani inchisoare cu executare de completul ICCJ format din Aurel Gheorghe Ilie, Lucian Macavei si Maricela Cobzariu.

Lumeajustitiei.ro publica o noua motivare care arata cum DNA face dosare fara vreo proba, doar pe niste simple denunturi smulse in stilul clasic al procurorilor lui Kovesi, de la persoane aflate in arest preventiv care, culmea coincidentei, dupa ce au turnat pe cine trebuie, sunt eliberate si cercetate in libertate.

Fostul presedinte al Consiliului Judetean Constanta Nicusor Constantinescu (foto), a fost achitat definitiv vineri, 23 martie 2018, de Curtea de Apel Bucuresti. S-a intamplat in dosarul in care DNA l-a acuzat pe Constantinescu de 21 de infractiuni de abuz in serviciu si 3 infractiuni de complicitate la de abuz in serviciu, pe motiv ca nu ar fi respectat dispozitiile legale privind prelungirea unor certificate de urbanism si a autorizatiilor de construire a unor centrale eoliene.