13 August 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

NIMENI NU PLATESTE DACA NU VREA CSM – Statul se va putea indrepta cu actiune in regres impotriva magistratilor care comit erori judeciare sau tin oameni nevinovati in puscarie doar cu voie de la CSM. Sectiile CSM trebuie sa stabileasca daca a existat rea-credinta sau grava neglijenta si abia apoi statul poate incepe recuperarea de la magistratii vinovati a daunelor pe care le-a platit victimei. Iata noile propuneri privind raspunderea materiala a magistratilor (Proiectul)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

28 July 2022 13:11
Vizualizari: 3468

Slabe sanse ca in viitorul apropiat sa avem vreo raspundere reala a magistratilor. Chiar daca propunerea ministrului Justitiei Catalin Predoiu (foto) reprezinta un progres fata de actualul cadru normativ, lucrurile sunt departe de a aduce o certitudine ca Ministerul Finantelor Publice va fi obligat sa se indrepte cu actiune in regres impotriva judecatorului sau a procurorului care a provocat condamnarea statului roman la plata de daune (morale si/sau materiale).



Ne referim la proiectul viitoarei Legi privind statutul judecatorilor si procurorilor, gandite sa inlocuiasca actuala Lege nr. 303/2004. In cea mai recenta versiune a proiectului, articolele 269 si 270 se refera la raspunderea materiala a magistratilor.

Partea buna este ca proiectul lui Predoiu, desi ingreuneaza mecanismul birocratic, elimina factorul politic. Mentionam ca art. 96 al Legii 303/2004 lasa pur si simplu la bunul-plac al statului indreptarea cu actiune in regres impotriva magistratului care a provocat condamnarea Romaniei. Actualul mecanism prevede ca dupa primirea hotararii definitive de obligare a statului roman la plata de despagubiri, statul – prin MFP – cere Inspectiei Judiciare sa verifice daca eroarea judiciara a fost cauzata de o eventuala rea-credinta sau grava neglijenta a procurorului ori a judecatorului. La randul ei, IJ intocmeste un raport de care statul poate sau nu sa tina cont in momentul in care hotaraste ca este sau nu cazul sa initieze actiune in regres.


Iata ce prevad alineatele 7 si 8 ale articolului 96 din Legea 303/2004:


(7) In termen de doua luni de la comunicarea hotararii definitive pronuntate in actiunea prevazuta la alin. (6) (n.r. hotarare care obliga statul sa plateasca daune), Ministerul Finantelor Publice va sesiza Inspectia Judiciara pentru a verifica daca eroarea judiciara a fost cauzata de judecator sau procuror ca urmare a exercitarii functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, potrivit procedurii prevazute la art. 74^1 din Legea nr. 317/2004, republicata, cu modificarile ulterioare.

(8) Statul, prin Ministerul Finantelor Publice, va exercita actiunea in regres impotriva judecatorului sau procurorului daca, in urma raportului consultativ al Inspectiei Judiciare prevazut la alin. (7) si a propriei evaluari, apreciaza ca eroarea judiciara a fost cauzata ca urmare a exercitarii de judecator sau procuror a functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta. Termenul de exercitare a actiunii in regres este de 6 luni de la data comunicarii raportului Inspectiei Judiciare”.


Daca nu vor sectiile CSM, nu se intampla nimic


In schimb, proiectul lui Catalin Predoiu impune ca statul, dupa ce primeste hotararea judecatoreasca definitiva prin care este obligat la plata daunelor, sa se adreseze Consiliului Superior al Magistraturii. Ulterior, Sectia pentru judecatori sau Sectia pentru procurori a CSM (dupa caz) va cere Inspectiei Judiciare sa verifice daca a fost sau nu vorba despre rea-credinta sau grava neglijenta din partea judecatorului, respectiv a procurorului din cauza caruia statul a fost obligat sa plateasca despagubiri. La randul ei, Inspectia intocmeste un raport in care face aprecieri cu privire la existenta sau inexistenta erorii judiciare pricinuite de rea-credinta ori grava neglijenta. Urmatorul pas este ca IJ sa trimita raportul inapoi la sectia corespunzatoare a CSM. Sectia fie il restituie la Inspectie (indicand ce verificari suplimentare sunt necesare), fie il respinge motivat, fie il aproba, constatand ca eroarea judiciara a fost cauzata de reaua-credinta ori grava neglijenta a unor judecatori sau procurori. Raportul asupra caruia s-au pronuntat sectiile CSM – fie prin respingere, fie prin admitere – sfarseste prin a fi trimis inapoi catre Ministerul Finantelor Publice. Iar MFP se indreapta cu regres impotriva magistratilor doar daca are pe masa un raport de admitere (deci unul prin care sectia din CSM a constatat ca judecatorul sau procurorul se face vinovat de rea-credinta ori grava neglijenta).

 

Prezentam art. 270 alin. 3-13 din proiectul noii Legi privind statutul judecatorilor si procurorilor:


(3) Dupa comunicarea hotararii definitive pronuntate in actiunea prevazuta la alin. (1) (n.r. hotarare care obliga statul sa plateasca daune), Ministerul Finantelor va sesiza Sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii pentru a constata daca eroarea judiciara este urmarea exercitarii functiei de catre judecator sau procuror cu rea-credinta sau grava neglijenta.

(4) La solicitarea Sectiei corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, Inspectia Judiciara efectueaza verificari in vederea evaluarii daca eroarea judiciara este urmarea exercitarii functiei de catre judecator sau procuror cu rea-credinta sau grava neglijenta.

(5) Verificarile prevazute la alin. (4) se finalizeaza in termen de 30 de zile de la sesizare. Inspectorul-sef poate dispune prelungirea termenului cu cel mult 30 de zile, daca exista motive intemeiate care justifica aceasta masura.

(6) Verificarile Inspectiei Judiciare sunt efectuate de o comisie alcatuita, in functie de calitatea celui vizat, din 3 judecatori, inspectori judiciari sau 3 procurori, inspectori judiciari. In situatia in care in aceeasi cauza sunt verificati judecatori si procurori, se vor forma doua comisii care vor verifica distinct faptele, in functie de calitatea persoanelor verificate.

(7) In cadrul verificarilor, ascultarea judecatorului si procurorului vizat este obligatorie. Refuzul judecatorului sau procurorului verificat de a face declaratii sau de a se prezenta la audieri se constata prin proces-verbal si nu impiedica incheierea verificarilor. Judecatorul sau procurorul vizat are dreptul sa cunoasca toate actele verificarii si sa solicite probe in aparare. Inspectorii pot audia orice alte persoane implicate in cauza in care se fac verificari.

(8) Verificarile se finalizeaza printr-un raport prin care, in baza intregului material probator administrat, Inspectia Judiciara apreciaza daca eroarea judiciara a fost savarsita de judecator sau procuror cu rea-credinta sau grava neglijenta. Raportul este supus confirmarii inspectorului-sef. Inspectorul-sef poate dispune motivat, o singura data, completarea verificarilor. Completarea se efectueaza de comisie in termen de cel mult 30 de zile de la data cand a fost dispusa de catre inspectorul-sef.

(9) Raportul se comunica Sectiei corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii si judecatorului sau procurorului vizat.

(10) Dupa dezbaterea raportului Inspectiei Judiciare, Sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii pronunta, in termen de cel mult 30 de zile de la data sedintei in care s-a dezbatut raportul, una din urmatoarele solutii:

a) restituie raportul la Inspectia Judiciara in cazul in care considera ca verificarile nu sunt complete; in acest caz, hotararea trebuie sa cuprinda faptele si imprejurarile cu privire la care se impune completarea verificarilor si natura verificarilor care se efectueaza in completare; completarea se efectueaza in termen de cel mult 30 de zile de la data la care a fost dispusa;

b) aproba raportul si constata ca eroarea judiciara este urmarea exercitarii functiei de catre judecator sau procuror cu rea-credinta sau grava neglijenta;

c) respinge motivat raportul si constata ca eroarea judiciara nu a fost comisa ca urmare a exercitarii functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta.

(11) Hotararile adoptate potrivit alin. (10) lit. b) si c) se motiveaza in termen de cel mult 30 de zile si se comunica Ministerului Finantelor in termen de cel mult 3 zile de la motivare.

(12) Statul, prin Ministerul Finantelor, va exercita actiunea in regres impotriva judecatorului sau procurorului daca, prin hotararea adoptata de Sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii in conditiile alin. (10), s-a constatat faptul ca eroarea judiciara este urmarea exercitarii functiei de catre judecator sau procuror cu rea-credinta sau grava neglijenta.

(13) Termenul de exercitare a actiunii in regres este de un an de la data platii de catre stat a sumelor datorate cu titlu de despagubire”.


Ce se intampla daca sectiile CSM actioneaza ca niste sindicate?


In acest punct, se naste intrebarea: cum va putea CSM sa oblige statul a se indrepta cu actiune in regres, in conditiile in care sectiile Consiliului vor actiona ca niste veritabile sindicate, protejandu-si colegii de breasla chiar si in situatiile in care este evidenta reaua lor credinta sau grava lor neglijenta? Caz concret: ce credeti ca s-ar fi intamplat daca legea lui Predoiu ar fi intrat in vigoare cat judecatoarea Mariana Ghena inca era membra CSM, iar Sectia pentru judecatori a Consiliului ar fi fost chemata sa voteze daca Ghena s-a facut sau nu vinovata de rea-credinta ori de grava neglijenta in legatura cu arestarea avocatei Rodica Constantinovici in dosarul ANRP 4 – avocata care, dupa achitarea definitiva, a obtinut daune morale de 50.000 de lei? Ar fi devenit judecatoarea ICCJ buna de plata? Amintim ca Ghena a scapat datorita (sau din cauza) raportului favorabil emis de Inspectia Judiciara, raport pe care statul roman l-a luat de bun, chiar daca actuala lege ii permite sa actioneze in ciuda constatarilor IJ (click aici pentru a citi). Ca sa nu mai vorbim despre Sectia pentru procurori din actualul CSM, ale carei sanctiuni disciplinare pot fi numarate pe degete.

Sigur ca orice hotarare a sectiilor sau a Plenului CSM poate fi atacata in contencios administrativ (deci inclusiv cele despre care vorbim acum), dar situatia nu va fi deloc simpla, intrucat nu orice petent va fi indreptatit sa introduca actiune, ci doar unul care poate proba interesul personal (de exemplu, persoana afectata de eroarea judiciara sau apartinatorii acestei persoane). Cu alte cuvinte: publicul larg va ramane cu revolta.


Dispare factorul politic


Dupa cum spuneam, proiectul lui Catalin Predoiu elimina factorul politic din procedura actiunii in regres impotriva magistratilor. Este vorba in primul rand despre Ministerul Finantelor Publice. Art. 96 alin. 8 al Legii 303/2004 contine o sintagma extrem de paguboasa: „in urma (...) propriei evaluari”. Altfel spus: daca, in ciuda raportului in care Inspectia Judiciara a constatat reaua-credinta sau grava neglijenta, statul – prin MFP – nu binevoieste sa ceara in instanta recuperarea banilor de la judecatorul sau procurorul vinovat, magistratul in cauza va sta bine-mersi, fara sa scoata niciun leu din buzunar. Asa cum ati vazut, initiativa legislativa a lui Predoiu elimina mentiunea privind „propria evaluare” a statului.

In al doilea rand, varianta initiala a proiectului privind statutul judecatorilor si procurorilor (elaborata in 2020) prevedea ca Plenul CSM, iar nu sectiile Consiliului, sa stabileasca daca exista ori nu rea-credinta sau grava neglijenta. Or, in Plen sunt trei membri de drept: ministrul Justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Procurorul General – toti trei numiti politic (primul de catre premier, iar ultimii doi de presedintele Romaniei). Lor li se adauga cei doi reprezentanti ai societatii civile, numiti tot politic, de catre Senatul Romaniei. Or, avand in vedere ca Plenul CSM are 19 membri, ar fi fost suficient unul singur dintre acesti cinci membri numiti politic pentru inclinarea balantei intr-un sens sau altul, in cazul in care decizia ar fi depins de voturile unuia dintre cei enumerati mai sus.

Nu trebuie omis nici art. 16 alin. 2 din Constitutie, care prevede ca „nimeni nu este mai presus de lege”. In acest sens, este limpede ca, asa cum orice angajat al statului raspunde pentru erorile comise, la fel trebuie sa se intample in cazul magistratilor.


CCR ar putea face ordine


In alta ordine de idei, precizam ca la fel cum Curtea Constitutionala a Romaniei, prin Decizia nr. 136/2021, a stabilit ca hotararea de achitare sau ordonanta de clasare in sine reprezinta motiv suficient pentru ca statul sa-i plateasca despagubiri fostului suspect sau inculpat tinut nevinovat in arest preventiv, poate ca, in oglinda, CCR va pronunta o decizie prin care va stabili ca o hotarare judecatoreasca definitiva de condamnare a statului roman la plata de daune pentru reaua-credinta sau grava neglijenta a unui procuror constituie un motiv suficient care sa oblige statul sa se indrepte cu actiune in regres impotriva magistratului in cauza.

 

* Cititi aici actuala versiune a proiectului de Lege privind statutul judecatorilor si procurorilor si expunerea de motive

* Cititi aici precedenta versiune a proiectului si a expunerii de motive

Comentarii

# santinela date 28 July 2022 14:40 +51

NulitateA ASTA a mai facut praf niste coduri si acum face praf (vrea) si legile justitiei . Trebuie sa fi cel putin tembel sa votezi in Parlament asa ceva !

# Stanescu date 28 July 2022 15:25 +215

Pentru ca CSM actioneaza ca un sindicat sa fie finantat exclusiv din banii magistratilor, nu de la bugetul statului. Contribuabilii sunt cei care platesc si pentru gafele magistratilor Nimeni nu este mai presus de lege!... o gluma proasta in Romania

# Valeriu date 28 July 2022 15:47 +197

Magistratii au venituri, pensii nesimtit de mari, varsta de pensionare mica si zero raspundere Noi, ceilalti trebuie sa raspundem pentru greselile noastre si sa platim si pentru greselile magistratilor TOTI OAMENII SUNT EGALI IN FATA LEGII?!?

# Ce mai cauta asta la justie ?! date 28 July 2022 16:04 +162

Acest tradator de tara si de neam , vandut gastii lui Ursula , face el dreptate ... Legile raspunderii magistratiilor , urgent ! Adica toate despagubirile sa se faca din asigrarea obligatorie a magistratiilor si apoi aceasta isi mareste cota in functie de greselile acestuia ; ca asigurarea la masina.

# un mizantrop date 28 July 2022 16:19 +171

Incet, incet, justitia se transforma in serviciu secret, suprastatal, cu comanda cominternista de rit nou...magistratii vor plati, la fel ca orice caprar, numai in fata superiorului, se va lucra dupa "orientare", nu se vor lua decizii decat dupa semnalele bigbrotheriste...daca se vor conforma vor avea numai avantaje, mai ales ca s-a oficializat si statutul turnatorului si politia politica s-a generalizat...nu stiu de ce subventionam, din saracia noastra, institutii fara nicio utilitate publica, ba dimpotriva...Institutul pentru cercetarea crimelor comunismului (care-ar fi trebuit sa debuteze cu proces impotriva magistratilor criminali), CNSAS-ul, toate ONG-urile cu profil juridic si de drepturile omului...toate astea ar fi trebuit sa explodeze la abominatiile antidemocratice si antinationale, numai ca-si mesteca sarmaua cu caviar, platita de noi si dorm in scaune tapitate...macar sa facem economie, ca ard gazul (!!!!) de pomana si ne cearta bruxelezii verzi...justitia faradelege...

# Catel date 28 July 2022 16:50 +51

"... egalitate, dar nu pentru catei. " https://www.versuri.ro/versuri/grigore-alexandrescu-cainele-si-catelul/

# dobrita date 28 July 2022 17:03 +101

Carpa de sters zoaiele serviciilor, trebuie recompensata ... S-au dus zapezile de alta dat', cand alergau serviciile sa ii recruteze si sa ii plateasca! Acusi, alearga ei pe la servicii, pentru ca sa fie bagati'n . Daca e OZU (ordin de zi pe unitate), fratele Predoua se apleaca cu placere ..

# Cornel date 28 July 2022 17:25 +173

CSM si Inspectia Judiciara trebuie desfiintate pt ca nu au nicio utilitate pentru justitiabili si isi mai bat si joc de banii lor Spre rusinea lor, aceste institutii incalca cu maxim tupeu legislatia, ne arata dubla masura etc ... cel mai recent exemplu - alegerile pt noul CSM

# Mihnea date 28 July 2022 17:29 +107

Presoiu se face ca modifica legile justitie ca sa raporteze la UE ce-a reusit el sa faca in Romania, apoi UE sa ridice MCV si Cotrocelu sa plece la NATO pt realizari deosebite ....

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 12.08.2022 – Exces de zel la CSM, dupa pofta lui Predoiu. Corbu se simte

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva