2 February 2023

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

RECHIZITORIU EMIS PE FAPTE PRESCRISE – Judecatoarele CAB Luminita Cristiu-Ninu si Irena Trifan l-au devoalat pe procurorul DNA Marius Bulancea pentru inscenarea comisa impotriva fostului primar Cristian Poteras: ”Termenul de prescriptie generala s-a implinit anterior inceperii urmaririi penale in rem... Termenul special de prescriptie s-ar fi implinit la 30 iunie 2017... Probele administrate nu au gradul de certitudine necesar pentru a face dovada comiterii infractiunilor (Decizia)

Scris de: George TARATA | pdf | print

8 January 2023 17:17
Vizualizari: 3948

Noaptea mintii: procurorul DNA Marius Bulancea (foto centru), mana dreapta a Laurei Kovesi, in prezent aflat la Parchetul European, l-a trimis in judecata pe fostul primar al Sectorului 6 Cristian Poteras pentru o pretinsa fapta de luare de mita care era prescrisa. Si nu doar atat, dar prescriptia intervenise chiar inainte de inceperea urmaririi penale in rem (cu privire la fapta), deci inainte ca Poteras sa fie pus sub acuzare.


 

Constatarile apartin judecatoarelor Irena Trifan si Luminita Cristiu-Ninu de la Curtea de Apel Bucuresti (Cristiu-Ninu, fosta presedinta a Curtii de Apel Bucuresti, a promovat de la 1 inaurie 2023 la Inalta Curte de Casatie si Justitie). Prin Decizia Penala 1848/A din 28 decembrie 2022, pronuntata in dosarul 45168/3/2018, cele doua judecatoare au mentinut sentinta de la fond a judecatoarei Luminita Tartau de la Tribunalul Bucuresti, de achitare a fostului primar Cristian Poteras pentru luare de mita, precum si a societatii Tettas SRL si a reprezentantului acesteia, Iulian Constantin, pentru dare de mita, solutiile fiind dispuse in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala - “fapta nu exista”. Luminita Cristiu-Ninu si Irena Trifan au stabilit ca nu exista absolut nicio proba care sa sustina acuzatiile aduse de procurorul Marius Bulancea prin rechizitoriul emis 20 decembrie 2018 (vezi facsimil): Curtea apreciaza ca asa cum a retinut prima instanta de judecata, probele administrate in cauza nu au gradul de certitudine necesar pentru a face dovada comiterii, dincolo de orice dubiu, a infractiunilor de luare si respectiv, dare de mita”.


Fapte prescrise in 2014, 2016 si 2017, rechizitoriu in 2018


Asa cum Lumea Justitiei a explicat inca de la momentul pronuntarii deciziei Curtii de Apel Bucuresti, Cristian Poteras si ceilalti doi inculpati din dosar au fost achitati dupa ce au cerut continuarea procesului, in pofida faptului ca instanta a constatat ca faptele au fost prescrise. In acest context, extrem de importanta este una dintre mentiunile judecatoarelor CAB Luminita Cristiu-Ninu si Irena Trifan, in sensul ca una dintre cele doua fapte de luare de mita de care fusese acuzat Poteras, pretins a fi fost comisa in 14 septembrie 2006, se prescrisese in 13 septembrie 2016, inainte sa fie inceputa chiar si urmarirea penala in rem, cu privire la fapta. Cu alte cuvinte, Cristian Poteras a fost urmarit penal, inculpat si apoi trimis in judecata pentru o fapta care era prescrisa inca dinainte de a se declansa urmarirea penala in rem.

In ceea ce priveste a doua fapta de luare de mita, pretins a fi fost comisa in 2009, instanta a constatat interventia prescriptiei in 30 decembrie 2019.

De asemenea, fapta de dare de mita presupus comisa de ceilalti doi inculpati in 31 decembrie 2009 s-a prescris in 2014 (in baza vechiul Cod penal), deci la fel ca la Poteras, inainte de inceperea urmaririi penale in rem. In plus, in acest caz a intervenit inclusiv prescriptia speciala, in 30 iunie 2017, inainte de emiterea rechizitoriului. Ceea ce inseamna ca ceilalti doi inculpati - societatea Tettas SRL si Iulian Constantin - au fost trimisi in judecata de procurorul Marius Bulancea pentru o fapta pentru care se implinise chiar si termenul de prescriptie speciala.

 

Luare si dare de mita


Amintim ca DNA l-a trimis in judecata pe fostul edil al Sectorului 6 Cristian Poteras in 28 decembrie 2018, pentru doua infractiuni de luare de mita. Concret, parchetul anticoruptie a sustinut ca, in perioada 2006 - 2007, Poteras ar fi cerut de la o societate comerciala inregistrata intr-o tara UE suma de 1.000.000 euro, din care ar fi primit 250.000 euro. In schimbul banilor, Poteras ar fi urmat sa emita autorizatiile necesare pentru construirea unui proiect imobiliar.

In ceea ce priveste a doua fapta de luare de mita, DNA l-a acuzat pe Cristian Poteras ca, in 2009, ar fi pretins de la ceilalti doi inculpati, Constantin Iulian si SC Tettas SRL Bucuresti, un procent de 15% din contravaloarea platilor efectuate in cadrul unor contracte atribuite catre respectiva firma.

 



Iata un fragment din decizia CAB de achitare a fostului primar Cristian Poteras si a celorlalti doi inculpati (decizia integrala este atasata la finalul articolului):


In ceea ce il priveste pe inculpatul ####### ######## ##########, Curtea va analiza prescriptia raspunderii penale a inculpatului, separat, pentru fiecare infractiune de luare de mita, in parte.

In ceea ce priveste prima infractiune de luare de mita, prevazuta de art. 289 C.pen., cu aplicarea art. 6 si art. 7 lit. a din Legea nr. 78/2000, s-a retinut in actul de inculpare ca aceasta consta in aceea ca in perioada #### # ####, ####### ########## ########, in calitate de primar al sectorului 6 Bucuresti, a pretins suma de un milion de euro, iar la data de 31.07.2007 a primit suma de 250.000 euro de la societatea spaniola Gran Via 2006 SL, in schimbul exercitarii atributiilor de serviciu referitoare la emiterea unor autorizatii de demolare, certificat de urbanism si autorizatii de construire. Transferul sumei de bani in patrimoniul fostului primar a fost realizat prin intermediul S.C. ## ### ############## S.R.L., societate administrata de ##### ###### ######, persoana interpusa de ####### ########## ########.

Se constata astfel ca prima infractiune de luare de mita este pretins savarsita sub forma a doua (pretinderea si primirea) dintre cele trei modalitati alternative ale elementului material al infractiunii de luare de mita (a treia fiind acceptarea), avand ca obiect sume de bani care nu se cuveneau in mod legal faptuitorului.

Infractiunea de luare de mita se consuma in momentul pretinderii, primirii sau acceptarii promisiunii de bani sau alte foloase care nu i se cuvin. Infractiunea este una cu consumare anticipata deoarece infractiunea se consuma nu numai odata cu primirea de bani sau alte foloase, ci si prin actiuni care reprezinta in fapt forme ale tentativei fata de primire (pretindere ori acceptare a promisiunii) dar pe care legiuitorul le-a reglementat ca modalitati alternative acesteia care consuma infractiunea. (in acest sens, C.#####, B. #####, Drept penal, Partea generala, Ed. Universul Juridic, Ed. 2013; M. ######, Drept penal, Partea Speciala, Ed. 6. 2019, Ed. Universul Juridic). In situatia in care faptuitorul realizeaza mai multe variante alternative ale elementului material, se va retine o singura infractiune de luare de mita, iar nu concursul de infractiuni sau forma continuata, fapta consumandu-se la momentul realizarii primei activitati infractionale.

Raportand aceste consideratii teoretice la datele spetei, rezulta ca prima infractiune de luare de mita retinuta in sarcina inculpatului ####### ######## ########## s-a consumat la momentul pretinderii.

Curtea observa imprejurarea ca desi data pretinderii nu a fost indicata, fiind plasata in perioada #########, s-a aratat in rechizitoriu, ca urmare a intelegerii frauduloase intre inculpat si reprezentantii societatii Gran Via 2006 SL, a fost incheiat la data de 14.09.2006, un contract fictiv intre Gran Via 2006 SL si ## ### ############## SRL, ca justificare pentru suma remisa.

In acord cu apararea inculpatului, cel mai tarziu de la aceasta data, anterioara primirii, a inceput sa curga termenul general de prescriptie a raspunderii penale, acela de 10 ani.

Prin urmare, retinand ca lege mai favorabila dispozitiile art. 155 alin. 1 C.pen., care nu mai permiteau intreruperea cursului termenului prescriptiei penale si pe cale de consecinta inaplicabilitatea prescriptiei speciale, Curtea retine ca, aplicat incepand cu data de 14.09.2006, termenul de prescriptie generala de 10 ani, prevazut de art. 154 alin. 1 lit. b C.pen., s-a implinit la data de 13.09.2016, anterior inceperii urmaririi penale in rem.

In ceea ce priveste cea de-a doua infractiune de luare de mita, Curtea retine ca in actul de sesizare s-a retinut ca in cursul anului 2009, in calitate de primar al sectorului 6 Bucuresti, inculpatul a cerut de la inculpatul ########## ###### si inculpata SC ###### SRL Bucuresti, 15% din contravaloarea platilor efectuate in schimbul exercitarii atributiilor de serviciu referitoare la atribuirea unor contracte de achizitie publica catre societatea anterior mentionata si pentru efectuarea platilor pentru produsele furnizate iar in perioada ######### a primit in baza acestei intelegeri suma de 857.800 dolari prin intermediul societatii Bertolf Investments Cipru.

Ca si in cazul primei infractiuni, si cea de-a doua infractiune s-a consumat la momentul pretinderii sumei de bani, data care nu este identificata decat prin referire la anul 2009. Avand in vedere limitele de pedeapsa prevazute de lege pentru infractiunea prevazuta de art. 289 alin. 1 C.pen., majorate cu o treime ca urmare a aplicarii art. 7 lit. a din Legea 78/2000, rezulta un termen de prescriptie generala a raspunderii penale de 10 ani, conform art. 154 alin. 1 lit. b C.pen., termen care a inceput sa curga de la momentul realizarii primei variante alternative de comitere a infractiunii, aceea a pretinderii. Raportat la anul 2009, rezulta ca acest termen a inceput sa curga, cel mai tarziu pe 31.12.2009 si s-a implinit, cel mai tarziu, la 30.12.2019.

Asadar, constata ca pentru ambele infractiuni de luare de mita de care a fost acuzat inculpatul ####### ######## ##########, raspunderea penala a acestuia s-a prescris.

In ceea ce-i priveste pe inculpatii ########## ###### si SC ###### SRL Bucuresti, in sarcina acestora s-a retinut ca in cursul anului 2009, au promis inculpatului ####### ########## ########, primarul sectorului 6 Bucuresti un procent de aproximativ 15% din contravaloarea platilor efectuate, in schimbul exercitarii atributiilor de serviciu referitoare la atribuirea unor contracte de achizitie publica catre societatea mentionata anterior si pentru efectuarea platilor pentru produsele furnizate, iar in perioada 2009 – 2010 i-au dat suma de 857.800 euro prin intermediul societatii BERTOLF INVESTMENTS Cipru.

Prin incheierea din 15.11.2022, instanta de apel a dispus a dispus schimbarea incadrarii juridice a infractiunii de dare de mita pentru care inculpatii au fost trimisi in judecata, din infractiunea prevazuta de art. 255 alin. (1) C.p. 1969, cu aplicarea art. 6 si art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, in infractiunea prevazuta de art. 255 alin. (1) C.p. 1969.

In raport cu limitele de pedeapsa, in raport cu incadrarea juridica astfel cum a fost schimbata, legea penala mai favorabila din perspectiva art. 5 C.p. este Codul penal din 1969. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 255 alin. (1) C.p. 1969, promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, in modurile si scopurile aratate in art. 254, se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Potrivit dispozitiilor art. 122 alin. (1) lit. d) C.p. 1969, termenul general de prescriptie a raspunderii penale pentru infractiunea de dare de mita este de 5 ani.

Prin urmare, infractiunea de dare de mita presupus comisa de inculpatii SC ###### SRL si ########## ######, s-a consumat in momentul realizarii promisiunii, respectiv in cursul anului 2009. Retinand ca infractiunea s-ar fi consumat, cel mai tarziu, la data de 31 decembrie 2009, rezulta ca termenul de prescriptie generala a raspunderii penale a celor doi inculpati s-ar fi implinit, cel mai tarziu, la data de 30 decembrie 2014, anterior inceperii urmaririi penale in rem, iar termenul special de prescriptie s-ar fi implinit la 30 iunie 2017.

Prin urmare, Curtea constata ca in prezenta cauza este incidenta prescriptia raspunderii penale pentru toate infractiunile care au facut obiectul trimiterii in judecata.

Sub acest aspect, retine ca solutia legala in raport de incidenta acestei cauze de inlaturare a raspunderii penale, ar fi aceea a incetarii procesului penal, in conformitate cu dispozitiile art. 396 alin. (6) C.p.p. rap. la art. 16 lit. f) C.p.p.

Inculpatii au solicitat insa, continuarea procesului penal, in acord cu dispozitiile art. 18 C.p.p, si art. 396 C.p.p., solicitand mentinerea solutiei de achitare pronuntate de catre prima instanta si drept urmare, respingerea apelului declarat de Ministerul Public.

In baza art. 396 alin. (7) si (8) C.p.p., daca inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art. 18 C.p.p. si se constata, ca urmare a continuarii procesului, ca sunt incidente cazurile prevazute la art. 16 alin. (1) lit. a)-d), instanta de judecata pronunta achitarea. Daca inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art. 18 C.p.p. si se constata ca nu sunt incidente cazurile prevazute la art. 16 alin. (1) lit. a)-d), instanta de judecata pronunta incetarea procesului penal.

In cazul stingerii conflictului de drept penal prin prescriptie, inculpatul este prezumat in continuare nevinovat, ratiunea continuarii procesului penal prin analiza faptelor imputate fiind aceea de a permite, ca in respectarea dreptului la aparare al acuzatului, acesta sa-si poata dovedi nevinovatia.

Continuand analiza faptelor imputate inculpatilor, ca urmare a optiunii acestora de continuare a procesului penal, Curtea apreciaza ca prima instanta a dat o dezlegare corecta situatiei de fapt rezultate din probe iar probele noi administrate in apel nu au condus la modificarea acestei situatii si la dovedirea vinovatiei inculpatilor dincolo de orice indoiala rezonabila.

Curtea apreciaza ca asa cum a retinut prima instanta de judecata, probele administrate in cauza nu au gradul de certitudine necesar pentru a face dovada comiterii, dincolo de orice dubiu, a infractiunilor de luare si respectiv, dare de mita.

In ceea ce priveste infractiunea de luare de mita imputata inculpatului ####### ######## ##########, pe relatia cu Gran Via 2006 SL, Curtea retine ca in fapt, inculpatul a fost acuzat ca in perioada #########, in calitate de primar al sectorului 6 Bucuresti, ar fi avut o intelegere cu reprezentantii Gran Via 2006 SL privind plata catre inculpat a sumei de un milion de euro, in schimbul exercitarii de catre inculpat a atributiilor care ii reveneau in legatura cu emiterea autorizatiilor de urbanism necesare dezvoltarii proiectului imobiliar pe terenul situat in ###### ########## ### ##. S-a sustinut ca mita a fost disimulata sub forma unui contract fictiv, incheiat la 14 septembrie 2006, intre Gran Via 2006 SL Spania, reprezentata de ####### Mas #### si SC ## ### ############## SRL, reprezentata de martorul denuntator ##### ###### ######, aceasta din urma societate asumandu-si prin contractul de mai sus rolul de intermediere a tranzactiei incheiate intre SC ### ###### ######### SRL si SC ######## #### SRL, in schimbul unui comision de 1 milion de euro.

Ministerul Public a sustinut ca in probarea acestei acuzatii stau declaratiile martorului denuntator ##### ###### ######, care a aratat ca nu cunoaste nimic despre incheierea acestui contract si ca intreaga operatiune a fost gestionata de inculpatul #######, declaratiile martorilor ####### Mas #### si ##### ####### ######, reprezentantii societatilor implicate in tranzactia imobiliara, care au aratat ca nu il cunosc pe ##### ###### ###### precum si documentele bancare care atesta faptul ca inculpatul ####### ######## ########## si ########## ###### ######## sunt destinatarii finali ai sumelor incasate de ## ### ############# SRL.

Curtea apreciaza ca prima instanta a facut o interpretare corecta a probelor administrate in cauza, iar probele administrate in fata instantei de apel nu sunt de natura sa inlature dubiul pe care in mod corect prima instanta l-a constatat.

Asa cum a retinut si prima instanta de judecata, declaratia martorului ####### Mas ####, reprezentantul societatii spaniole, nu este de natura, nici singura, nici coroborata cu alte probe, sa faca dovada faptului ca in spatele intelegerii contractuale sta inculpatul ####### ######## ##########. Martorul a confirmat ca societatea actiona ca dezvoltatoare imobiliara in Romania, acesta semnand contracte ca imputernicit punctual al Gran Via 2006 SL iar in ceea ce priveste societatea ## ## Tel Communications a aratat ca din anul 2006, le oferea terenuri spre a fi cumparate si suport administrativ in vederea construirii pe acele terenuri. Desi a aratat ca nu il cunoaste pe ##### ###### ######, cel care administra de drept SC ## ### ############## SRL si ca, l-a cunoscut pe primarul sectorului 6 Bucuresti, cu toate acestea martorul nu a cunoscut nimic despre implicarea inculpatului in tranzactia incheiata intre cele doua societati si nici aspecte concrete legate de plata comisionului si beneficiarii sumei de bani. Dimpotriva, rezulta din declaratia acestui martor ca societatea Al Tel Communications i-a ajutat sa primeasca licenta de demolare. In ceea ce priveste platile, a aratat ca au fost efectuate de catre imputernicitii din Madrid, cei care aveau drept de semnatura la banca si nu cunoaste nimic despre societatea MM YOUNG LTD.

In opinia Curtii, nici declaratiile martorului ##### ####### ######, audiat in toate fazele procesuale, nu este de natura sa dovedeasca temeinicia acuzatiilor.

Din declaratiile acestui martor a rezultat ca s-a ocupat de semnarea contractului de vanzare-cumparare a terenului de 4,3 ha situat in ###### ########## ### ##, din partea societatii Winmarkt Alfa, in baza unei procuri, fara a avea vreo alta implicare, insa nu are cunostinta despre demersurile efectuate in scopul obtinerii documentatiilor de urbanism si nici despre vreo posibila implicare a unor functionari din primaria sectorului 6 in tranzactia efectuata. Martorul a aratat ca nu cunoaste nici sociatatea Al Tel Communications si nici pe ##### ###### ######, de asemenea, nu a auzit de societatea MM Young Delaware.

In declaratiile ulterioare a aratat aceleasi aspecte si anume, ca in calitate de administrator al ## ######### Vest Center, a semnat o cerere de autorizare/demolare constructii, dar ca nu s-a ocupat de formalitati in relatia cu primaria. Nu cunoaste societatea Al Tel Communications, nici pe ##### ###### sau firma MM YOUNG Delaware, iar in ceea ce priveste terenul, acesta a fost la scurt timp instrainat catre investitorul Gran Via, cu mentiunea ca in perioada 2006 – 2007 piata imobiliara era in evolutie favorabila, intermedierile fiind comisionate la valoarea tranzactiei.

Si in faza apelului, declaratiile date au avut acelasi continut.

Asa cum a retinut instanta de fond, chiar daca niciunul din cetatenii spanioli audiati in cauza, care aveau atributii la Gran Via nu il cunosteau pe ##### ###### dar il cunosteau, in schimb, pe inculpatul ####### ########, aceasta imprejurare nu face dovada savarsirii faptelor de care este acuzat inculpatul, rezultand din declaratiile acestor martori, obtinute prin comisie rogatorie, ca societatea Gran Via 2006 a colaborat cu societatea Al Tel Communications, in schimbul unui un comision de intermediere.

Martorul ##### Lopez Otero #####, presedintele Consiliului de Administratie al ## #### VIA 2006 a confirmat existenta mai multor proiecte imobiliare in Bucuresti, intre care si terenul din #### ######### #####, terenul fiind achizitionat de la firma Winmarkt. A facut demersuri pentru obtinerea unui PUZ de la Primaria Generala Bucuresti, ulterior fiind obtinute autorizatii de demolare si construire de la Primaria sectorului 6 insa nu si-a mai amintit persoanele care au gestionat relatia cu aceste institutii. Referitor la plata efectuata de Gran Via 2006 catre societatea Al Tel Communications, a aratat ca reprezenta un comision de intermediere pentru tranzactia referitoare la terenul de la Electrotehnica, contractul cu Al Tel Communications fiind semnat din partea Gran Via de catre domnul ####### Mas. Comisionul nu a fost calculat ca procent din valoarea tranzactiei, ci a fost un comision fix, dar nu mai stie cine a negociat acel comision, fiind achitata suma de 250.000 Euro. Nici acest martor nu l-a recunoscut din fotografii pe ##### ###### ######, aratand ca nu l-a cunoscut insa, in acelasi timp, nu a putut confirma vreo legatura intre societatea Al Tel Communications si inculpatul #######, si personal, nu a avut vreo intalnire cu acesta.

In opinia Curtii, nici declaratia acestui martor nu furnizeaza elemente probatorii in legatura cu savarsirea infractiunii de luare de mita de catre inculpat.

Tot astfel, in faza de urmarire penala, a fost audiat prin comisie rogatorie, martorul #### Auguinada Cardenas, presedinte al consiliului de administratie al Gran Via, care, ca si martorul ##### Lopez Otero #####, a mentionat ca s-a incheiat un contract de intermediere pentru achizitionarea unui teren in baza unui comision ce se achita in functie de niste obiective urbanistice, societatea lor urmand sa plateasca aproximativ 3% doar cu conditia atingerii obiectivelor urbanistice. A mai aratat ca GRAN VIA 2006 a efectuat plata sumei de 250.000 euro catre SC ## ### ############# SRL prin transfer bancar, aratand ca nu si-l aminteste si nu il recunoaste in fotografii pe ###### ###### #####. Nici acest martor nu a cunoscut ca in spatele ## ## Tel Communications ar fi fost inculpatul ####### ########## ########.

In acord cu prima instanta de judecata Curtea retine ca actul pretinderii sumei de 1 milion de euro de catre inculpat de la societatea spaniola nu a fost dovedit de catre parchet sub nicio forma, nici macar martorul denuntator ##### ###### ###### neputand oferi vreo informatie pertinenta din acest punct de vedere.

Declaratia martorului ##### ###### ###### data in faza de urmarire penala este irelevanta sub aspectul analizat, martorul aratand ca nu cunoaste nimic in legatura cu incheierea contractului si ca nu a auzit despre societatea spaniola iar in declaratia data ulterior, in fata instantei de apel, a relatat aceleasi aspecte. De altfel, ideea centrala sustinuta de martor a fost aceea ca nu a cunoscut continutul niciunuia dintre contractele incheiate, el nefacand altceva decat sa le semneze, la solicitarea inculpatului ####### ########.

Curtea va face la finalul analizei acestei infractiuni consideratii cu privire la forta probanta a declaratiilor martorului ##### ###### ######, care, fiind martor denuntator si interesat deci, in cauza, declaratia acestuia poate furniza elemente probatorii fiabile, numai in masura in care se coroboreaza cu alte probe administrate in cauza. Or, sub aspectul existentei vreunei intelegeri anterioare incheierii contractului si platii comisionului, nicio alta proba administrata in cauza nu a confirmat acuzarea.

in ceea ce priveste primirea sumei de 250.000 de euro de catre inculpat, Curtea retine ca in actul de acuzare s-a retinut ca inculpatul a primit prin intermediul ## ## Tel Communications suma de 250.000 euro, la data de 31.07.2007, cu explicatia servicii de consiliere imobiliara. Ulterior, s-a sustinut de catre parchet, ca aceasta suma a fost folosita in interesul inculpatului iar o alta parte a acesteia a fost transferata in patrimoniul martorului ########## ###### ########, arhitect sef la Primaria sectorului 6 Bucuresti.

Astfel s-a aratat ca la data de 3 august 2007 suma de 110.747,40 lei a fost utilizata de ## ## Tel Communications pentru achitarea unor onorarii notariale in legatura cu operatiuni imobiliare efectuate in interesul inculpatului ####### ########, pentru autentificarea unor contracte de dare in plata prin care era mascata transmiterea unor terenuri cu titlu de mita catre inculpat, fapta care face obiectul unui alt dosar.

S-a mai aratat ca la data de 8 august 2007 si 26 septembrie 2007 Al Tel Communications a efectuat plati in valoare totala de 37.000 lei catre Asociatia Luptatorilor Sportivi, al carei membru fondator si presedinte era inculpatul ####### ########.

Curtea retine ca dupa emiterea autorizatiei de demolare, la data de 30.07.2007, de catre Primaria sectorului 6 Bucuresti, la data de 31.07.2007 Gran Via SL 2006 Spania a transferat in contul Al Tel Communications suma de 250.000 euro, plata purtand mentiunea expresa ca reprezinta servicii de consiliere imobiliara. Curtea retine ca aceasta suma corespunde clauzelor contractului dintre GRAN VIA 2006 S.L Spania si SC ## ### ############## SRL si asa cum a retinut si instanta de fond, faptul ca pretul prevazut in contractul de intermediere intre ## ## Tel Communications si Gran Via 2006 SL Spania se platea in functie de emiterea autorizatiilor de urbanism de catre Primaria sectorului 6 Bucuresti, ceea ce intra in sfera de activitate, intre alti functionari ai primariei, si a inculpatului ####### ######## si arhitectului sef ########## ######, nu poate reprezenta decat cel mult indicii ale unor infractiuni de luare de mita, care necoroborate cu alte probe cu un grad ridicat de certitudine, nu pot sta la baza pronuntarii unei solutii de angajare a raspunderii penale.

Din inscrisurile aflate la dosarul de urmarire penala si relatiile obtinute prin comisie rogatorie a rezultat ca, intr-adevar, destinatia sumelor de bani incasate de ## ## Tel Communications este cea mentionata in rechizitoriu, respectiv, plata unor onorarii notariale, plati in contul Asociatiei Luptatorilor Sportivi, plati in contul companiei MM Young si o plata catre ########## ######, arhitectul sef al primariei.

Nu s-a facut insa dovada ca vreuna dintre aceste plati l-a avut ca destinatar indirect pe inculpatul ####### ######## ##########.

Martorul ##### ###### ######, care, in mod firesc, ar fi trebuit sa ofere amanunte legate de aceste plati, pentru ca era administrator la SC ## ### ############## SRL si singurul cu drept de semnatura in banca (asa cum acesta insusi a declarat), a aratat pe de o parte, ca nu stie nimic despre suma de bani intrata in contul societatii sale si nici despre tranzactia imobiliara care a justificat-o, pe de alta parte, ca, nu stie nimic despre transferul sumei de 150.000 de euro in contul MM Young, fiind insa 'posibil' sa fi facut acest transfer din dispozitia sotilor #######. Acelasi martor a aratat ca nu isi aminteste despre transferurile realizate in contul Asociatiei Luptatorilor Sportivi, insa 'cel mai probabil' platile au fost efectuate din dispozitia sotilor #######, pentru a avea disponibil. In fata instantei de apel a aratat ca nu isi aminteste de vreo plata in alte conturi, dar nu este exclus ca inculpatul ####### ######## sa-i fi cerut acest lucru. In fata aceleiasi instante a declarat ca a facut niste plati catre cabinetele notariale ###### si ####, dar nu isi aminteste de vreo plata in conturile Asociatiei Luptatorilor Sportivi.

Cu privire la plata onorariilor notariale catre Biroul Notarilor Publici #### ######## #### si ###### ##### ####, Curtea retine, ca si prima instanta, ca desi parchetul a sustinut ca acestea au fost platite in beneficiul inculpatului #######, pentru niste contracte de dare in plata (nr. 2480/01.08.2008 si nr. 2481/01.08.2007 incheiate de Al Tel Communications cu Institutul Pasteur) si care in fapt erau o mita mascata in favoarea acestuia, fapta pentru care inculpatul a fost cercetat in alt dosar penal, nu s-a facut nicio dovada a eventualei identitati intre contractele de dare in plata pentru care inculpatul a fost trimit in judecata in dosarul nr. ###/P/2009 din 26.09.2018 al Directiei Nationale Anticoruptie si cele pentru care s-au platit onorariile notariale. In plus, asa cum a retinut si instanta de fond, imprejurarea ca alaturi de inculpatul ####### ########, in dosarul nr. ###/P/2009, a fost trimis in judecata si martorul ##### ###### ######, pentru complicitate la luare de mita sporesc dubiile cu privire la adevaratul benefeciar al onorariilor respective.

In legatura cu plata de catre Al Tel Communications a unor sume de bani in conturile Asociatiei Luptatorilor Sportivi, desi inculpatul ####### ########## ######## era membru fondator si presedinte, nu s-a demonstrat fara dubiu ca acesta era beneficiarul real al sumelor indicate, in conditiile in care nici macar martorul ##### ###### nu a oferit detalii relevante. Aceasta suma putea sa ajunga in contul respectiv cu orice alta justificare reala, cu ar fi de pilda, o datorie a martorului catre Asociatie.

Cat priveste transferul sumei de 150.000 euro in contul bancar deschis la Central European International Bank din Ungaria de catre compania MM YOUNG LTD, martorul ##### ###### ######, sub a carui semnatura s-a facut transferul, a declarat ca nu cunoaste nimic despre acest transfer, 'fiind posibil' ca plata sa se fi facut din dispozitia sotilor #######, pozitie mentinuta si in fata instantei de apel iar martorul ######## ######, director la MM Young, a aratat, de asemenea, ca nu are cunostinta de transferul unei sume de 150.000 de euro, de la Al Tel la societatea al carei director era. Pe inculpatul ####### ######## acest din urma martor a declarat ca il cunoaste doar din perspectiva faptului ca a avut un proiect imobiliar pe care a vrut sa il realizeze dar nu s-a mai realizat, iar pe arhitectul sef al sectorului 6, numitul ##########, il cunoaste dar nu a derulat afaceri cu acesta.

Curtea retine astfel ca desi transferul sumei de bani in contul MM Young este o realitate, nu s-a dovedit cu nicio proba faptul ca destinatarul sumei de bani a fost inculpatul, mai ales ca nu rezulta ce s-a intamplat cu aceasta suma. Martorii audiati in cauza nu au adus clarificari si nu au lamurit situatia iar antrenarea raspunderii penale a inculpatului in aceste conditii, este imposibila, nefiind probata deloc intrarea inculpatului in posesia acestei sume.

In fine, nici martorul ########## ###### nu a adus lamuriri cu privire la suma de bani transferata din contul MM Young pe numele sau, declarand ca nu ii spune nimic denumirea acestei societati si nu are cunostinta de vreun transfer dispus din conturile acestei societati pe numele sau. Desigur, Curtea reitereaza faptul ca transferul unei sume de bani pe numele arhitectului sef al primariei ar putea constitui un indiciu al faptului ca respectiva suma de bani a avut legatura cu modalitatea in care au fost exercitate atributiile de serviciu de catre factorii de decizie din primarie, responsabili cu emiterea autorizatiilor de urbanism, insa, prin sine insasi, necoroborata cu probe care sa satisfaca standardul dovezilor dincolo de orice indoiala rezonabila, aceasta imprejurare nu poate fundamenta o solutie de condamnare a inculpatului trimis in judecata, cu atat mai mult, cu cat, nu pe numele lui figureaza aceasta plata.

Curtea constata ca acuzatia Ministerului Public pentru prima infractiune de luare de mita s-a fundamentat in buna masura pe declaratia martorului denuntator ##### ###### ######, declaratii in legatura cu care, si Curtea opineaza ca au un caracter indoielnic, in primul rand pentru aceea ca nu sunt declaratii ferme, sunt sovaielnice, in al doilea rand, pentru aceea ca nu se coroboreaza cu alte probe administrate in cauza, din care sa rezulte ca inculpatul ####### ######## ########## este beneficiarul sumei de bani transferata de Gran Via 2006 SL Spania in conturile Al Tel Communications.

Ascultarea denuntatorului, in lipsa unei prevederi exprese a legii procesual penale, se realizeaza in baza art. 114 alin. 1 C.p.p., iar forta probanta a declaratiei date de catre martorul denuntator in cursul procesului penal urmeaza a fi analizata, pe de o parte, in contextul stabilit de dispozitiile art. 97 alin. 1 C.p.p., urmand a se aprecia daca elementele de fapt relevate de catre martor servesc la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o, la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei si la aflarea adevarului in procesul penal si, pe de alta pare, in contextul dispozitiilor art. 103 alin. 1, 2 si 3 C.p.p. care stabilesc ca declaratiile martorilor nu au o valoare prestabilita prin lege, ci sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare, in urma evaluarii tuturor probelor administrate in cauza.

Prin urmare, desi este o realitate faptul ca martorii denuntatori pot avea, in anumite cazuri, un interes in realizarea respectivelor denunturi (de exemplu incidenta dispozitiilor art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 sau o eventuala solutie de clasare), nu pot fi inlaturate a priori din ansamblul probator asemenea declaratii.

Notiunea de 'martor' are un inteles autonom in sistemul Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, independent de calificarea sa in norma nationala (Hotararea din 24 aprilie 2012, pronuntata in Cauza ##### Sibgatullin impotriva Rusiei, paragraful 45). Astfel, din moment ce o depozitie, fie ca ea este facuta de un martor - stricto sensu - sau de catre o alta persoana, este susceptibila sa fundamenteze, in mod substantial, condamnarea celui trimis in judecata, ea constituie o 'marturie in acuzare', fiindu-i aplicabile garantiile prevazute de art. 6 paragrafele 1 si 3 lit. d) din Conventie (Hotararea din 9 noiembrie 2006, pronuntata in Cauza Kaste si Mathisen impotriva Norvegiei, paragraful 53; Hotararea din 27 februarie 2001, pronuntata in Cauza #### impotriva Italiei, paragraful 41).

Ideea de baza a reglementarii institutiei denuntatorului este aceea ca persoana ce realizeaza denuntul are cunostinta de savarsirea unor fapte care pot constitui infractiune. Denuntul poate constitui o 'marturie in acuzare', cu consecinta dobandirii de catre denuntator a calitatii de 'martor'.

In ceea ce priveste forta probanta a declaratiei de martor date de denuntator, aceasta este supusa sistemul liberei aprecieri a probelor, in baza principiului liberei sau intimei convingeri a judecatorului, acesta va aprecia liber mijloacele de proba administrate in cauza, neexistand o ordine de preferinta, referitor la forta probanta a acestora. Totodata, organele judiciare au dreptul sa aprecieze in mod liber atat valoarea fiecarei probe administrate, cat si credibilitatea lor; probele nu au o valoare a priori stabilita de legiuitor, importanta acestora rezultand in urma aprecierii lor de organele judiciare consecutiv analizei ansamblului materialului probatoriu administrat in mod legal si loial in cauza. Condamnarea, renuntarea la aplicarea pedepsei si amanarea aplicarii pedepsei se dispun doar atunci cand instanta are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala rezonabila.

Curtea Constitutionala a Romaniei, prin Decizia nr. ##/2019, a analizat valoarea probatorie a declaratiilor martorilor denuntatori, aratand ca in cazul in care denuntatorul are un beneficiu din perspectiva tragerii sale la raspundere penala, fiind interesat de satisfacerea propriilor interese, apare ca, din aceasta perspectiva, pozitia sa se aseamana intr-o oarecare masura cu cea a persoanei vatamate, a partii civile si a partii responsabile civilmente. Referitor la acestia din urma, s-a precizat ca, fiind interesati in proces, acestia actioneaza pentru apararea intereselor lor legitime; ca urmare, declaratiile lor in legatura cu cauza in care au calitate procesuala principala sunt, de principiu, concentrate in sustinerea pozitiei pe care o au, ceea ce ii poate determina sa faca declaratii necorespunzatoare adevarului.

Si Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca folosirea unor declaratii de martori in schimbul unor avantaje poate afecta caracterul echitabil al procesului, din moment ce aceste declaratii sunt susceptibile de a fi manipulate si pot fi date in scopul obtinerii avantajelor (cauza Verhoek c. Olandei).

Prin urmare, credibilitatea scazuta a declaratiilor acestui martor si lipsa coroborarii cu alte probe fiabile, conduce la concluzia ca declaratiile date de acest martor nu pot fundamenta o solutie de condamnare. Potrivit art. 103 alin. (2) teza a II-a Cod de procedura penala o solutie de condamnare se dispune doar atunci cand instanta are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala rezonabila. Acest standard joaca un rol vital in cadrul procesului penal si constituie principalul instrument pentru reducerea riscului comiterii de erori judiciare.

Hotararea de condamnare trebuie sa se bazeze pe probe certe de vinovatie, administrate in mod legal si loial, iar in caz de indoiala, ce nu poate fi inlaturata prin probe, trebuie sa se pronunte o solutie de achitare.

In consecinta, Curtea, constatand ca nu a fost comisa infractiunea de luare de mita (fapta din perioada #########), apreciaza ca solutia pronuntata de prima instanta este legala si temeinica.

II.in ceea ce priveste cea de-a doua infractiune de luare de mita de care a fost acuzat inculpatul ####### ######## ##########, Curtea retine ca aceasta a fost pusa in relatie cu atribuirea unor contracte de achizitie publica de catre Primaria sectorului 6 Bucuresti, catre SC ###### SRL, in vederea amenajarii unor sisteme de parcare inteligente. S-a sustinut ca atribuirea contractelor s-a facut cu nerespectarea dispozitiilor legale (fara planificarea investitiilor, fara aplicarea procedurilor prevazute de lege), aratandu-se ca inculpatul ####### ######## ##########, anterior demararii procedurilor, ajunsese la o intelegere cu inculpatul ########## ######, managerul de proiect al ## ######, care a reprezentat societatea in relatia cu primaria.

S-a retinut ca inculpatul a pretins de la inculpatul ########## ###### si SC ###### SRL 15% din contravaloarea platilor ce aveau sa fie efectuate. Ca situatie faptica preexistenta s-a retinut ca inculpatul ####### ######## ########## a directionat catre ADPDU sector 6 Bucuresti, o oferta de vanzare pentru sistemele de parcari verticale, de tip carusel, ce ii fusese transmisa de ## ###### iar modalitatea de transmitere a ofertei direct primarului, in lipsa unei solicitari din partea autoritatii contractante este o dovada a relatiei privilegiate dintre inculpatul ####### ######## ########## si reprezentantii ## ######

Ca dovezi ale savarsirii faptelor s-au mai mentionat:

-## ###### nu avea experienta in domeniu, nu avea alte contracte incheiate, si cu toate acestea, in oferta s-a precizat ca este unic importator ce detine drepturi exclusive de vanzare, instalare, punere in functiune si service;

-oferta a aparut in contextul in care inculpatul ####### ######## ########## solicita martorilor ####### ###### si ###### ######-directori ai ADPDU, identificarea de solutii pentru infiintarea de locuri de parcare;

-ulterior, inculpatul a cerut subordonatilor sai semnarea unui contract cu furnizorul SC ###### SRL, prin simularea unor proceduri de negociere, fara publicare prealabila;

-procedura avea dinainte stabilit furnizorul, fara efectuarea de cercetari de piata pentru identificarea unor produse similare sau a preturilor altor furnizori;

-neregulile procedurii de achizitii au fost confirmate si de catre Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, in raportul intocmit aratandu-se ca nu s-a clarificat calitatea furnizorului de unic distribuitor al sistemelor de parcare, prin urmare, nu trebuia aplicata procedura de negociere fara publicarea anuntului de participare, conform art. 122 lit. b din OUG nr. 34/2006.

Prin urmare, s-a sustinut ca la 28 aprilie 2009, ADPDU sector 6 a incheiat cu ## ###### contractul cu nr. 42 avand ca obiect livrarea si instalarea unui numar de 4 sisteme de parcare la un pret de 3.069.967,20 lei, fara TVA, contractul avand o durata de 5 luni. Ulterior, prin doua acte aditionale a fost majorat numarul sistemelor de parcare (6) si durata contractului. Sistemele de parcare au fost receptionate la data de in 18 septembrie 2009 si achitate cu trei facturi, in lunile august, septembrie si octombrie 2009 de catre Primaria sectorului 6 Bucuresti.

S-a mai aratat de catre parchet ca atribuirea acestui prim contract de achizitii a creat un avantaj pentru SC ###### SRL deoarece in urmatoarele proceduri, aceasta societate indeplinea conditia de experienta in domeniu, ceea ce i-a permis inculpatului sa castige urmatoarele contracte.

S-a sustinut ca pe perioada mandatului de primar la Primaria sectorului 6 Bucuresti, a inculpatului ####### ######## ##########, au fost atribuite SC ###### SRL un numar de 4 contracte, in valoare de 40.314.575 lei, din care, au fost decontate 33.880.387 lei si ca, si in ceea ce priveste contractele ulterioare, Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice a identificat nereguli si abateri de la procedura achizitiilor.

In ceea ce priveste plata unor sume de bani cu titlu de mita s-a aratat ca acestea au fost generate de relatia ## ###### cu compania coreeana Dongyang PC, producator al sistemelor de parcare si interpunerea intre acestea a intermediarului Smart Technical Solutions LLC SUA. S-a sustinut ca interpunerea Smart Technical Solutions s-a realizat in mod fictiv, cu singurul scop ca ## ###### sa faca plati in contul acestei companii, din aceste sume fiind platite ulterior sume de bani catre inculpatul ####### ######## ##########.

Acuzarea a aratat ca Smart Technical Solutions a fost introdusa de ## ###### iar marfurile comandate de aceasta erau subansamble necesare realizarii adaposturilor de parcare. in acest fel, pretul de achizitie a sistemelor de parcare a crescut. In contextul mentionat, ## ###### a dispus efectuarea de plati in contul Smart Technical Solutions de 3.384.748 USD.

Cu referire la mita propriu-zisa, s-a sustinut ca inculpatul ####### ######## ########## a ajuns la o intelegere cu inculpatul ########## ######, manager de proiect la ## ######, in prima jumatate a anului 2009, inculpatul ####### cerandu-i martorului ##### ###### sa se intalneasca cu inculpatul ########## ###### pentru a stabili modalitatea concreta in care urmau sa-i fie transmise foloasele necuvenite. S-a convenit ca martorul sa devina beneficiarul unei companii inmatriculate in strainatate, pentru asigurarea confidentialitatii operatiunilor ulterioare. Astfel, la data de 30.10.2009, martorul ##### ###### ###### a preluat controlul asupra companiei Bertolf Investments Limited inregistrata in Cipru iar in acest context a fost semnat un nou contract de comision la data de 23.09.2009, prin care Bertolf Investments a devenit agent pentru operatiunile Smart Technical Solutions, urmand sa primeasca un comision de 15% din veniturile obtinute in urma vanzarii sistemelor de parcare, contractul fiind pus la dispozitia martorului ##### spre semnare de catre inculpatul ########## ######. in opinia parchetului acest contract a fost folosit ca o justificare pentru remiterea foloaselor materiale promise si pretinse in schimbul exercitarii atributiilor de serviciu ale primarului.

S-a aratat astfel, ca, din conturile SC ###### SRL deschise la Banca Transilvania si Raiffeisen Bank, au fost efectuate in perioada 26.06.2009-16.11.2010, 9 transferuri bancare in contul din Cipru al Smart Technical Solutions, in valoare totala de 3.384.748 dolari SUA, iar din sumele incasate de SC ###### SRL, reprezentantii ## ##### Technical Solutions au efectuat trei transferuri bancare de 857.800 USD catre Bertolf Investments Limited, societate controlata de ##### ###### ######.

In continuare, s-a aratat de catre parchet ca aceste sume reprezinta folosul material pretins de inculpatul ####### ######## ########## in schimbul exercitarii atributiilor de serviciu in legatura cu contractele incheiate intre Primaria sectorului 6 si SC ###### SRL. in acest sens s-a aratat ca din declaratia martorului ##### ###### ###### a rezultat ca Bertolf Investments Limited nu a prestat niciun serviciu in schimbul sumelor de bani incasate si a actionat exclusiv ca un interpus al inculpatului ####### ######## ##########, care era adevaratul beneficiar al sumelor transferate. Acelasi martor a aratat ca, in contextul declansarii unui dosar penal care il viza pe inculpatul ####### ######## ##########, privind retrocedarea unor suprafete de teren in mod nelegal, acesta i-a cerut martorului sa paraseasca teritoriul Romaniei pentru a nu fi audiat de organele de urmarire penala iar in perioada #########, martorul a locuit pe teritoriul SUA si pentru a se intretine a efectuat mai multe transferuri din contul Bertolf Investments LTD, inclusiv pentru achizitia unor imobile pe teritoriul acestui stat.

Si cu privire la aceasta infractiune de luare de mita imputata inculpatului ####### ######## ########## si corelativ, a infractiunii de dare de mita imputata inculpatilor SC ###### SRL si ########## ######, Curtea retine ca prima instanta a dat o interpretare corecta probelor administrate, retinand ca in cauza nu s-a facut dovada cu probe certe, mai presus de orice indoiala ca sumele de bani incasate de ##### ###### ######, au reprezentat in fapt, folosul inculpatului ####### ######## ##########, primit cu titlu de mita ca urmare a derularii relatiei contractuale dintre SC ###### SRL si Primaria sectorului 6 Bucuresti, avand ca obiect realizarea unor sisteme de parcari inteligente.

In analiza premiselor care au stat la baza incheierii contractului de achizitii publice, ca situatii obiective puse de parchet in legatura cu infractiunea de luare si respectiv, dare de mita, a constatat ca acestea nu au aptitudinea de a proba o eventuala intelegere intre inculpatul ####### ######## ########## si inculpatii SC ###### SRL si ########## ###### privind atribuirea frauduloasa, urmata de plata, ulterior incasarii, a unui procent de 15% din sumele de bani incasate.

Modalitatea in care a fost transmisa la Primaria sectorului 6 scrisoarea de intentie a acestei societati, prin fax, anterior demararii procedurii de achizitie, nu are semnificatia unei conivente intre inculpati, ci a fost una 'uzuala' asa cum a calificat-o martorul ###### ######, director adjunct la ADP sector 6 Bucuresti, in aceeasi modalitate fiind transmise si ofertele din partea unor societati din Austria si Germania, dar si din partea altor societati care care isi ofereau produsele si serviciile. In faza de apel martorul a aratat ca, cu multa vreme inainte de incheierea contractului, inculpatul ####### ######## le solicitase identificarea de locuri de parcare pentru amenajarea de parcari clasice, supraterane, insa ofertele primite presupuneau terenuri mai mari, cu fundatii adanci si costuri ridicate dar si devierea unor retele, motiv pentru care acestea nu au fost valorificate.

Modalitatea de trimitere a ofertei a rezultat si din declaratia martorului ####### ######, acesta aratand ca oferta a venit prin fax iar el i-a prezentat-o primarului.

Si declaratia martorului ###### ########## este relevanta din acest punct de vedere, acesta, ca reprezentant al ## ######, aratand ca societatea, in cadrul unei actiuni de marketing, a trimis oferte tuturor primariilor de sector din Bucuresti dar si din tara, insa, numai Primaria sectorului 6 s-a aratat a fi interesata.

Curtea apreciaza astfel, ca prima instanta a apreciat corect faptul ca oferta la care parchetul a facut referire nu prezinta relevanta probatorie, fiind vorba de o oferta generala, de prezentare a produselor si a serviciilor aflate in portofoliul sau si nu despre o cerere de vanzare.

In ceea ce priveste sustinerea din rechizitoriu referitoare la faptul ca procedura de achizitie a fost desfasurata in conditiile in care nu a fost respectata transparenta si competitivitatea, Curtea retine ca martorul ###### ######, director adjunct la ADP sector 6, a relatat pe larg despre procedura, aratand ca a fost o procedura fara publicare, avand in vedere ca din documentele depuse a rezultat dreptul de exclusivitate al distribuitorului ## ###### si al producatorului coreean. Referatele privind procedura au fost intocmite de catre martor.

Niciunul dintre martorii audiati, implicati in derularea procedurii de atribuire, nu au confirmat implicarea inculpatului in alegerea unei proceduri necompetitive, in acest sens martorii ######### ####, ####### ######, ###### ###### aratand ca inculpatul ####### ######## nu le-a impus procedura de achizitii si firma castigatoare.

Martora Amaranducai ####### #######, consilier juridic la ADP sector 6 Bucuresti, a declarat ca efectua verificari la compartimentul de achizitii atunci cand semna pentru legalitate si nu stie sa fi existat probleme cu aceasta procedura.

Din probele administrate in toate etapele procesului, inclusiv in faza apelului, nu au rezultat nici macar indicii ca inculpatul ar fi urmarit crearea unui privilegiu pentru societatea Tettas, in schimbul unor avantaje materiale ulterioare.

Este adevarat ca din raportul intocmit de Autoritatea Nationala de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice a rezultat ca primul contract de atribuire a lucrarilor catre ## ###### a fost rezultatul incalcarii unor prevederi legale in materia achizitiilor publice, deoarece autoritatea contractanta nu a clarificat situatia furnizorului SC ###### SRL, calitatea acestuia de unic distribuitor, iar in aceste conditii nu ar fi trebuit aplicata procedura de negociere fara publicarea unui anunt de participare. Ceea ce intereseaza insa in prezenta cauza, in care inculpatii nu sunt trimisi in judecata pentru infractiuni de serviciu, este atitudinea subiectiva fata de aceasta procedura, respectiv, daca, in mod intentionat sau nu, au ales o procedura necompetitiva, pentru asigurarea succesului societatii Tettas si in acest fel, a unor foloase materiale ulterioare pentru inculpatul ####### ######## ##########. Or, din acest punct de vedere, Curtea, in acord cu prima instanta de judecata, constata ca probele administrate nu au relevat elemente probatorii care sa sustina intentia inculpatului ####### ########## ######## sau a inculpatilor SC ###### SRL si ########## ###### de a frauda procedura de achizitii.

Nici imprejurarea ca ## ###### nu ar fi avut incheiat un contract de distributie cu societatea coreeana pentru sistemele de parcari nu este un indiciu al unei proceduri fraudate, martorul ###### ########## aratand ca nu exista un astfel de contract, atunci cand a facut ofertele de produse si servicii, dar exista o intelegere ferma privind semnarea unui contract de distribuire pentru care a avut exclusivitate si ca, nu era necesar sa aiba un astfel de contract incheiat, avand posibilitatea oricand sa ia acele parcari si sa le distribuie. Curtea noteaza si faptul ca in fata instantei de apel a aratat acest martor ca societatea obtinuse certificat de unic distribuitor din luna februarie 2009, anterior participarii la discutiile de negociere cu primaria, in luna aprilie 2009.

In ceea ce priveste savarsirea faptelor de dare de mita si de luare de mita, Curtea, fara a relua in mod amanuntit acuzatiile, acestea fiind descrise si analizate pe larg de catre prima instanta de judecata, retine ca acuzarea a sustinut ca mecanismul care a stat la baza darii si respectiv, primirii mitei, a fost acela al interpunerii fictive pe relatia producator-distribuitor, a societatii americane Smart Technical Solutions LLC, in acest fel fiind generate resursele financiare care au constituit obiectul mitei.

Curtea retine ca de necontestat este faptul ca la data de 3 februarie 2009 intre producatorul Dongyang din Coreea de Sud si distribuitorul SC ###### SRL a fost incheiat un contract pe termen de 10 ani, prin care inculpata ## ###### devenea distribuitorul exclusiv al sistemelor de parcare produse de societate coreeana, in Romania. Contractul a fost modificat la data de 1 iulie 2009, in sensul ca Tettas urma sa achizitioneze anumite componente (softul) prin intermediul Smart Technical Solutions LLC SUA. Acuzarea a sustinut ca interpunerea a fost una fictiva, singurul scop fiind acela de a realiza plati catre aceasta societate, si apoi catre inculpatul ####### ######## ##########, in acest sens fiind invocata declaratia martorului #### ### Yeong, reprezentantul producatorului coreean care a mentionat ca interpunerea Smart Technical Solutions a fost impusa de distribuitorul SC ###### SRL, in opinia parchetului lipsind ratiunea economica a unei astfel de interpuneri, care nu a facut decat sa majoreze artificial valoarea marfurilor achizitionate de Tettas. in concret, s-a sustinut ca marfurile erau comandate la producatorul coreean de SC ###### SRL prin Smart dupa care erau livrate de Tettas la o valoare mult mai mare. Tot astfel, in sprijinul acuzatiei au fost invocate declaratiile martorilor #### ### Yeong, Pang Tong Fong si ##### ###### ######, din care a rezultat ca operatiunile Smart erau coordonate de ########## ######, acesta fiind mentionat ca persoana de contact atat pe facturile emise de Dongyang PC catre Smart cat si in facturile de livrare emise de Smart catre Tettas. De asemenea, s-a mai mentionat si ca, singurul client al Smart a fost Tettas, platile facute in contul Smart fiind folosite pentru plata mitei.

Curtea, in acord cu prima instanta de judecata, constata ca asupra relatiei de intermediere au oferit declaratii pertinente in cauza, martorii ###### ########## si Pang Tong Fong Raimond, acesta din urma audiat in faza de urmarire penala prin comisie rogatorie.

Retine ca din declaratia martorului ###### ##########, cel care a pus bazele contractului cu firma coreeana, cel care a mers personal in Coreea si a vizitat fabrica pentru a vizualiza sistemele de parcare si a initiat discutiile si partenerii coreeni, a rezultat faptul ca dupa incheierea contractului, Pang Raimond, reprezentantul distribuitorului international, a fost cel care a transmis un document privind interpunerea societatii Smart Technical Solutions LLC in relatia producator-distribuitorul Tettas, urmand ca relatia sa fie una directa, fara intermediar, numai dupa livrarea in Romania a unui numar de cel putin 30 de unitati de sisteme de parcare inteligenta. in faza cercetarii judecatoresti acesta a oferit detalii relevante pentru continutul conventiei de distribuire, si anume, faptul ca ## ###### achizitiona de la producator numai partea tehnica a sistemelor de parcare, fara partea de software, care a fost achizitionata separat de catre Smart. in procedura apelului, a aratat ca Smart facea parte din lantul de distributie al producatorului si detinea softul licentiat pentru functionarea parcarilor. Acest martor nu a confirmat implicarea inculpatului ########## ###### in operatiunile de introducere a intermediarului Smart, si de asemenea, a aratat ca nu il cunoaste pe martorul ##### ###### si nu cunoaste nimic despre Bertolf Investments LTD.

Curtea retine in continuare ca prima instanta a surprins in mod corect si alte aspecte importante relevate de declaratia martorului #### ### Yeong, administratorul producatorului coreean, cu referire la interpunerea societatii Smart Technical Solutions, aratand ca interpunerea a fost impusa de ## ######, si ca, pretul programului de operare pentru sistemele de parcari inteligente nu a fost inclus in pretul unitar, fiind platit separat. Acest martor nu a cunoscut cine a reprezentat societatea Smart la consultari.

Desi a fost invocat de catre parchet in dovedirea acuzatiilor, cu referire la imprejurarea interpunerii intermediarului pe relatia producator-distribuitor, martorul Pang Tong Fong Raimond, reprezentantul pe Singapore pentru Dongyang, Curtea retine ca acesta nu a oferit informatii relevante cu privire la aceasta intermediere. Acesta a aratat, in esenta, ca, l-a asistat pe #### ### Yeong la discutia cu reprezentantii SC ###### SRL, precum si la prima instalare a parcarilor, insa nu a putut face alte precizari cu referire la intermediere sau la preturile de livrare.

Curtea retine ca instanta de fond a apreciat corect probele administrate, retinand ca Tettas a achizitionat de la societatea coreeana sistemul de smart parking, insa firma americana Smart Technical era cea care trebuia sa livreze softuri autorizate, in acest sens fiind si anexa la contract din data de 1 iulie 2009 prin care contractul a fost modificat in sensul ca ## ###### era autorizata sa achizitioneze componente tehnice iar programele informatice licentiate urmau a fi cumparate de la Smart pentru fiecare unitate de smart parking instalata in Romania.

Si in opinia Curtii, in cauza nu s-au facut dovezi certe privind implicarea inculpatilor ## ###### si ########## ###### in interpunerea societatii Smart, interpunere care sa fi avut un caracter fictiv. Aceasta in conditiile in care probele administrate cu privire la initiativa interpunerii sunt contradictorii si nu pot fi considerate probe certe, care sa aiba capacitatea de a demonstra vinovatia dincolo de orice indoiala rezonabila.

In ceea ce priveste darea si luarea de mita, in rechizitoriu s-a aratat ca in cursul anului 2009, in intervalul ianuarie- iulie, inculpatul ####### ########## ######## a ajuns la o intelegere cu inculpatul ########## ######, ca pentru exercitarea atributiilor de serviciu legate de atribuirea si executarea contractelor sa primeasca o suma de bani. in acest scop, inculpatul ####### ########## ######## i-ar fi cerut martorului ##### ###### ###### sa se intalneasca cu inculpatul ########## ###### pentru a stabili modalitatea concreta in care urmau a fi transmise foloasele necuvenite. Cu ocazia intrevederilor, inculpatul ########## ###### i-ar fi cerut martorului ##### ###### ###### sa semneze un contract de intermediere vanzari, prin care Smart Technical Solutions ii acorda calitatea de agent cu un comision ce putea atinge 16%, pentru a servi ca o justificare a transferurilor sumelor de bani destinate fostului primar. intrucat inculpatii ########## ###### si ####### ########## ######## au constientizat ca aceasta modalitate de transfer a foloaselor necuvenite putea conduce la identificarea beneficiarului real al sumelor de bani, au renuntat la transferul banilor direct in patrimoniul martorului si i-au cerut acestuia sa preia o companie off shore. in acest context, au fost intreprinse demersuri atat de ##### ###### ######, cat si de reprezentantii ###### SRL, pentru ca martorul sa devina beneficiarul real al unei companii inmatriculate intr-o jurisdictie straina.

In paralel, la data de 30.10.2009, martorul ##### ###### ###### a preluat controlul asupra companiei Bertolf Investments Limited, inregistrata in Cipru prin intermediul societatii specializate de intermediere ###### ########## SRL. A fost semnat un nou contract de comision, la 23.09.2009, prin care Bertolf Investments Limited a devenit agent pentru operatiunile Smart Technical Solutions, urmand sa primeasca un comision de 15% din veniturile obtinute in urma vanzarii sistemelor de parcare. Contractul reprezinta in opinia parchetului o materializare a intelegerii infractionale dintre ########## ###### in calitate de reprezentant al ###### S.R.L. si ####### ########## ########, urmand sa fie folosit ca o justificare pentru remiterea foloaselor materiale promise si pretinse in schimbul exercitarii atributiilor de serviciu ale primarului. in perioada 26.06.2009 - 16.11.2010, din conturile SC ###### SRL, deschise la Banca Transilvania si Raiffeisen Bank, au fost efectuate un numar de 9 transferuri bancare in contul CY5011501001063563USDCACC001 din Cipru, avand ca titular societatea Smart Technical Solutions LLC, in valoare totala de 3.384.748 dolari SUA.

Din sumele incasate de la ###### SRL, reprezentantii Smart Technical Solutions au dispus efectuarea a trei transferuri in valoare totala de 857.800 USD catre contul detinut la Bank of Cyprus de catre Bertolf Investments Limited, societatea controlata de ##### ###### ######. Astfel, in cursul lunii decembrie 2009, contul Bertolf Investments a fost alimentat cu suma de 257.800 USD, iar in lunile mai si decembrie 2010 cu doua transe a cate 300.000 USD.

Acuzarea s-a intemeiat pe declaratiile martorului ##### ###### ###### din care a rezultat ca Bertolf Investments Limited nu a prestat niciun serviciu in schimbul sumelor de bani incasate si ca el a actionat exclusiv ca un interpus al lui ####### ########## ########, care era adevaratul beneficiar al sumelor transferate catre aceasta companie.

A mai retinut parchetul ca in cursul anului 2010, ca urmare a declansarii unui dosar penal care il viza pe ####### ########## ######## si care viza suprafete de teren retrocedate nelegal si primite de inculpat prin intermediul martorului, acesta i-a cerut lui ##### ###### ###### sa paraseasca teritoriul Romaniei pentru a nu putea fi audiat de organele de urmarire penala. Ca urmare a acestui fapt, in perioada 2010 – 2011 martorul a locuit pe teritoriul SUA, iar pentru a se intretine a efectuat mai multe transferuri din contul Bertolf Investment Ltd, inclusiv pentru achizitia unor imobile pe teritoriul acestui stat.

In ceea ce priveste promisiunea procentului de 15% din valoarea contractului incheiat de catre inculpatii ########## ###### si SC ###### SRL, si pretinderea aceluiasi procent de catre inculpatul ####### ######## ##########, urmata de remiterea unor foloase materiale prin conturile din Cipru ale Bertolf Technical Solutions, Curtea retine ca proba esentiala care a stat la baza actului de acuzare au fost declaratiile martorului ##### ###### ######, declaratii in care a relatat despre solicitarile inculpatului Poretas ######## ##########, ca martorul sa-si infiinteze o firma off shore precum si despre intalnirile pe care le-a avut cu inculpatul ########## ######, la solicitarea inculpatului ####### ######## ##########, pentru semnarea celor doua contracte, primul incheiat in calitate de persoana fizica si al doilea, cu societatea infiintata de martor in Cipru, Bertolf, care a devenit agent pentru operatiunile Smart Technical Solutiones, contract in baza caruia contul Bertolf a fost alimentat cu suma de 800.000 USD.

Curtea, ca si prima instanta de judecata, a constatat ca declaratiile oscilante, contradictorii si interesate ale acestui martor nu pot fundamenta o solutie de tragere la raspundere penala, a inculpatilor acuzati de dare, si respectiv, luare de mita, aceasta cu atat mai mult cu cat, s-a dovedit ca martorul este cel care finalmente a beneficiat de sumele de bani ajunse in contul societatii Bertolf Investments LTD.

Noteaza si Curtea, ca si prima instanta, pozitionarile martorului fata de persoana inculpatului ########## ######, pe care, in declaratiile succesive, fie il cunostea, fie nu, si despre care a aratat ca era un barbat in jur de 45 de ani, respectiv, de 60 de ani. Mai noteaza aspectul ca martorul a prezentat diferit si modalitatea in care si-a deschis un cont in strainatate, aratand intr-o declaratie ca i-a venit aceasta idee cand se afla in strainatate iar intr-o alta declaratie ca si-a deschis cont la solicitarea inculpatului ####### ########## ########. in ceea ce priveste societatea off shore, este de retinut aspectul ca, desi martorul a sustinut intr-o declaratie ca a infiintat aceasta firma in anii ######### la solicitarea inculpatului ####### ########, care nu i-a dat nicio explicatie, asa cum a rezultat din declaratia martorei Stefainschi ######-#########, martorul ##### ###### a venit la ###### Management LTD pentru a infiinta doua societati, una in Cipru -Bertolf si una in Seychelles – Amphrey. Din declaratia aceleiasi martore, data in fata instantei de apel a rezultat ca aceasta l-a invatat pe ##### ###### cum sa foloseasca token-ul si trimitea catre banca instructiuni de transfer semnate de ##### ######. Aceeasi martora a relatat atat in fata instantei de fond cat si in fata instantei de apel ca nu a avut perceptia faptului ca sumele de bani aflate in conturile Bertolf Investments ar fi apartinut in realitate inculpatului ####### ######## ##########.

Ca si prima instanta de judecata, si instanta de apel apreciaza ca aceasta unica declaratie a martorului denuntator, necoroborata cu alte probe, nu poate fundamenta o solutie de tragere la raspundere penala a inculpatilor trimisi in judecata in prezenta cauza, mai ales, tinand seama de faptul ca martorul este persoana interesata, fiind cercetat la randul sau, pentru infractiuni de coruptie si urmand a beneficia de reducerea pedepsei, in situatia in care se va aprecia ca a facilitat identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane pentru acelasi gen de infractiuni.

In acelasi timp, in acord cu cele retinute de prima instanta de judecata, nu a fost cercetata de catre parchet relatia dintre cele doua societati intre care a circulat suma de bani ce face obiectul acuzatiei de mita, Smart Technical Solutions LLC si Bertolf Investments LTD, pentru a se putea trage o concluzie certa a inexistentei oricarei relatii care sa fundamenteze transferul sumei de bani.

Este o imprejurare de necontestat ca in contul societatii Bertolf Investments Limited deschis la Bank of Cyprus a fost virata suma de 857.800 USD in decembrie 2009 si in mai si decembrie 2010, in transe. Tot de necontestat este si faptul ca intreaga suma de bani a fost cheltuita de catre martorul ##### ###### ###### in perioada in care a locuit in Statele Unite ale Americii, 2010-2011.

Din declaratiile martorului a rezultat in detaliu modalitatea in care a dispus de acesti bani, o parte fiind transferati in conturile firmei Champions Import Export, iar o parte in conturile personale, a achizitionat in America doua locuinte, doua autoturisme, a investit la bursa, a incercat sa faca o afacere, import de chiuvete de granit din #####, a deschis conturi pe platformele Itrade si Scottrade, a transferat sume de bani catre cumnatul sau intr-un cont din Romania si nu a dat sotilor ####### nicio explicatie asupra cheltuielilor efectuate.

Curtea apreciaza ca, in aparenta, adevaratul posesor al sumelor de bani, a fost martorul ##### ###### ######, cel putin, aprecierea probelor in lumina simtului comun, catre aceasta concluzie duce, fiind cu neputinta sa se retina vinovatia inculpatului ####### ######## ##########, in raport cu probele administrate, din care nu a rezultat ca vreo suma de bani dintre cele incasate de Bertolf ar fi fost remisa acestuia.

Asa cum a retinut, in mod just, prima instanta de judecata, nu este exclus ca inculpatul ####### ######## ########## sa fie autorul celor doua infractiuni de luare de mita, premisele faptice ale cauzei facand posibila si o astfel de realitate, insa probele indirecte care au fost administrate genereaza cel mult supozitii, iar nu constatari si concluzii certe de vinovatie, asa cum sunt necesare pentru tragerea la raspundere penala.

In virtutea prezumtiei de nevinovatie, inculpatul impotriva caruia s-a declansat un proces penal este prezumat nevinovat pana la dovedirea vinovatiei sale intr-un proces public, cu respectarea dreptului la aparare.

In practica instantei supreme (dec.pen. 3465/2007), s-a statuat ca principiul prezumtiei de nevinovatie poate fi garantat efectiv prin respectarea urmatoarelor exigente: vinovatia se stabileste in cadrul unui proces, cu respectarea garantiilor procesuale, deoarece simpla invinuire nu inseamna si stabilirea vinovatiei; sarcina probei revine organelor judiciare, motiv pentru care interpretarea probelor se face in fiecare etapa a procesului penal, concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii si definitive pentru urmatoarea faza a procesului penal; la adoptarea unei hotarari definitive de condamnare, prezumtia de nevinovatie este rasturnata cu efecte erga omnes; hotararea de condamnare trebuie sa se bazeze pe probe certe de vinovatie iar in caz de indoiala ce nu poate fi rasturnata prin probe, trebuie sa se pronunte o hotarare de achitare.

Fiind o prezumtie relativa, prezumtia de nevinovatie poate fi rasturnata prin dovedirea vinovatiei, cu probe certe de vinovatie. Cand in urma administrarii tuturor probelor necesare solutionarii cauze, se ajunge la indoiala asupra vinovatiei, indoiala se va interpreta in favoarea inculpatului.

Cum in cauza nu s-a dovedit fara echivoc ca inculpatul ####### a pretins si ulterior a primit sumele de bani mentionate in rechizitoriu, iar inculpatii ########## ###### si ## ###### au promis si ulterior au dat inculpatului ####### ######## prin intermediul societatii Bertolf Investments Limited, sumele de bani mentionate in rechizitoriu, in mod corect instanta de fond a dispus achitarea inculpatilor pentru infractiunile de luare si respectiv, dare de mita.

In raport cu mentinerea solutiei de achitare, solicitarea parchetului de luare a masurii sechestrului asigurator apare ca neintemeiata, neavand baza legala.

Pentru considerentele aratate, in urma continuarii analizei faptelor, subsecvent constatarii prescriptiei raspunderii penale, instanta de apel va mentine solutia de achitare dispusa de instanta de fond.


* Cititi aici integral decizia Curtii de Apel Bucuresti de achitare a fostului primar al Sectorului 6 Cristian Poteras

Comentarii

# DODI date 8 January 2023 17:25 +181

Și când te gândești că asemenea gunoaie umane, lipsite de bun simț, profesionalism și coloană vertebtrală reprezintă (împreună cu icoana lui slujirea) România la UE. Și când te gândești că asemenea loaze au fost susținute și promovate de organizația antistatală SRI și lăudate de vuvuzeauza securistoidă ciolaniSS-6case îți vine să-ți iei câmpii.

# dulapul pelticiunii ,scutelnitzei si pierzaniei nationale date 8 January 2023 17:51 +107

Daca toate dosarele departamentului lulutza ar fi luate la rejudecare de complete composta de judecatori adevarati, nu de securisti acoperiti, oameni stiutori de.carte si impartiali, nici un sfert din ele nu ar fi cum trebuie! Toate ar fi ca asta! Acum b hai afara cu tortionaru din magistratura! Ori asta ori visinescu tot un drac! Hai sa vedem ca noul CSM care pare peste cel trecut, numai prin lipsa unuia ca bobitza, sa-sia cavata treaba si sa ia excluda'din magistratira pe comisarriiastia cominternisti sorosisiti neo bolsevici bruxelezi! aista i o opiniei! JOS NEOSECUREALA!

# Viorica date 8 January 2023 19:49 +13

Urmatorul procuror care intocmeste rechizitorii la comanda este La DNA Craiova! Este o comanda acolo mare de tot! Cititi Comuna Dobrosloveni prejiudiciu mare si nici primar nici constructor retinuti.De ce , ca sunt ok! Prejudiciu este vb despre o pompa de apa chinezeasca si prjidiciy de 3 mil euro ! Asa si ce face DNA! Cititi reportaj Recorder Comuna Dobrosliveni Olt! Afir

# dragos barna date 8 January 2023 23:18 +78

Aho Aho Copii si Frati Stati putin si ascultati! La fonduri comunitare, la care prescriptia raspunderii penale e rellementata comunitar de art 3 al Reg 2988/95, atat AFIR cat si DLAF, OLAF si instantele au facut macel, au fabricat probe ulterior prescriptiei dreptului de control administrativ si au recuperat abuziv administrativ banii, precum si au lipsit de libertate in mod nelegal beneficiarii, procurorii si judecatorii incearca sa se acopere unii pe altii spunand lucruri traznite, dar curand va izbucni desi si EPPO se fce ca uita de competenta pentru a acoperi infractiunile, le,

# Sa stii drept e lucru mare, care n-are cautare la denea! date 9 January 2023 06:12 +202

Anticoruptia facuta de corupti e cea mai buna treaba. Dintr-un calcul simplu orice om trecut pe bune prin aritmetica poate concluziona ca daca tai cheltuielile de personal si functionare ale denea stai mai bine la bugetul consolidat decat daca ai "prejudicii" de recuperat care sunt efectiv inchipuite. Tragem linie dupa 20 ani si observam ca denea exista exclusiv ca arma politica, iar politica nu e neaparat romaneasca. Ultimul video cu Bologa, zis Crin Nicu, fiu de ceapist si ceapista, asezat in genunchi in fata AMERICANULUI si cersind bani tradusi...este graitoare.

# santinela date 9 January 2023 07:16 +87

Alt nemernic "specialist" Kovesist !

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 1.02.2023 – CSM schimba regulamentul pentru numirea sefilor

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva