2 February 2023

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

NELEGALUL SPOR – Fostul primar Radu Mazare cere contopirea pedepselor dispuse de ICCJ fara aplicarea vreunui spor de pedeapsa: „Pentru toate faptele a intervenit prescriptia inainte de pronuntarea deciziilor definitive. Persoanei condamnate nu i se poate adauga un spor de pedeapsa menit sa sanctioneze fapte ce nu mai puteau si nu pot fi sanctionate... Instantele de apel au adaugat la lege, stabilind existenta unor cazuri de intrerupere a cursului prescriptiei” (Cererea)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

11 January 2023 17:33
Vizualizari: 3549

Fostul primar al Constantei Radu Mazare (foto 1) solicita la Tribunalul Ilfov contopirea pedepselor primite din partea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in cele doua dosare in care a fost condamnat definitiv. Foarte important este insa ca Mazare cere ca aceasta contopire sa fie facuta fara aplicarea vreunui spor de pedeapsa, in conditiile in care un asemenea spor nu poate fi aplicat in cazul unor fapte prescrise, asa cum erau infractiunile sale inainte de deciziile finale ale ICCJ. Concret, este vorba despre sporul de pedeapsa de 2 ani aplicat de catre instanta suprema intr-una dintre cele doua cauze in care l-a condamnat pe fostul edil.



Miercuri, 11 ianuarie 2023, a avut loc la Tribunalul Ilfov primul termen in cauza nr. 3378/93/2022, in care avocata lui Mazare, Manuela Gornoviceanu (foto 2), a depus cerere de contopire a pedepselor in temeiul art. 585 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala: „Pedeapsa pronuntata poate fi modificata, daca la punerea in executare a hotararii sau in cursul executarii pedepsei se constata, pe baza unei alte hotarari definitive, existenta vreuneia dintre urmatoarele situatii: a) concursul de infractiuni”. Altfel spus: avocata solicita instantei sa constate ca faptele din primul dosar sunt in concurs cu cele dintr-al doilea dosar.

Este vorba despre condamnarile primite de Mazare din partea ICCJ in cauzele nr. 6356/2/2008 (dosarul retrocedarilor de plaje, solutionat definitiv in februarie 2019) si 1643/1/2020 (dosarul Polaris, unde pronuntarea definitiva a venit in februarie 2022). In primul caz, instanta suprema a stabilit ca legea penala mai favorabila este cea noua (respectiv noul Cod penal, in vigoare de la 1 februarie 2014), in timp ce a doua speta a fost judecata pe vechiul Cod penal ca lege mai favorabila. In cea dintai speta, Inalta Curte a aplicat aplicat un spor de pedeapsa de 2 ani in temeiul noului Cod penal.

Iar acum, avocata Gornoviceanu invoca hotararea prealabila nr. 29/2015 a Inaltei Curti (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), prin care instanta suprema a stabilit ca „in procedura de modificare a pedepsei prevazuta de art. 585 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala, in cadrul operatiunii de contopire a unei pedepse cu inchisoarea aplicata in temeiul Codului penal anterior pentru o infractiune savarsita sub imperiul acestei legi cu o pedeapsa cu inchisoarea aplicata in temeiul noului Cod penal pentru o infractiune savarsita sub Codul penal anterior, se impune determinarea legii penale mai favorabile condamnatului conform art. 5 din Codul penal”.

Altfel spus: potrivit HP 29/2015, acum se determina legea mai blanda doar pentru contopire. In speta, legea mai blanda este vechiul Cod penal, avand in vedere ca toate presupusele fapte au fost comise inainte de 1 februarie 2014. Ei bine, dupa ce se identifica legea mai blanda, se realizeaza contopirea, dar nu poate ramane sporul de 2 ani de la prima condamnare, unde instanta a aplicat sporul in temeiul noului Cod penal.

Pe scurt: nu poti sa contopesti o contopire (a pedepselor din cele doua dosare) cu alta contopire (care a fost deja operata in a doua cauza, rezultand acel spor de 2 ani), argumenteaza Manuela Gornoviceanu.


Inalta Curte a adaugat la lege


In aceeasi cerere de contopire, aparatoarea fostului edil arata cum Inalta Curte de Casatie si Justitie a adaugat la lege in legatura cu dosarul cel nou (Polaris), solutionat in 2022. Mai exact, avocata Manuela Gornoviceanu explica faptul ca ICCJ a ignorat cele statuate in Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 358/2022 privind prescriptia – si anume: faptul ca in perioada 2018-2022 (mai exact, intre deciziile CCR 297/2018 si 358/2022) nu a existat in legislatia romaneasca niciun caz de intrerupere a cursului prescriptiei. Acest lucru a fost ignorat atat de completul care a dat condamnarile definitive in dosarul Polaris, cat si de catre completurile care au respins caile extraordinare de atac ale lui Mazare.

Mai exact, ICCJ a adaugat la lege, stabilind existenta unor cazuri de intrerupere a cursului prescriptiei, in ciuda a ceea ce a spus CCR in Decizia 358/2022, subliniaza avocata.

De altfel, Manuela Gornoviceanu explica faptul ca in ambele dosare, faptele se prescrisesera inca dinainte ca instantele sa dea pronuntarile finale. Mai exact, prescriptia survenise in perioada 2016-2018.


Redam principalele argumente ale avocatei lui Radu Mazare:


I. Dosarul nr. 6356/2/2008

Prin Decizia penala nr. 32/A din 07.02.2019 pronuntata in dosarul nr. 6536/2/2008, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala a dispus condamnarea domnului Mazare Radu Stefan la o pedeapsa principala rezultanta de 9 ani inchisoare, sub aspectul comiterii infractiunilor de abuz in serviciu in forma calificata si continuata si constituirea unui grup infractional organizat, retinandu-se legea noua (Codul penal) ca lege mai favorabila.

Pedepsele aplicate pentru infractiunile concurente au fost:

(i) 7 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu in forma calificata si continuata prev. de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) Cod penal si art. 5 Cod penal (fapta din anul 2007);

(ii) 6 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de constituire a unui grup infractional organizat prev. de art. 367 alin. (2) Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal (fapta din anul 2007).

In baza art. 38, 39 alin. (1) lit. b) si art. 45 alin. (2) Cod penal, instanta a dispus contopirea pedepselor stabilite in pedeapsa rezultanta de 9 ani inchisoare, ca urmare a aplicarii pedepsei celei mai grele de 7 ani inchisoare, la care a fost adaugat un spor obligatoriu de 2 ani inchisoare (1/3 din pedeapsa de 6 ani inchisoare).

Pedeapsa rezultanta a fost stabilta potrivit regulilor concursului de infractiuni prevazut de legea noua (Codul penal), apreciata ca fiind mai favorabila.

II. Dosarul nr. 1643/1/2020

Prin Decizia nr. 14 din 03.02.2022 pronuntata in dosarul nr. 1643/1/2020, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 Judecatori a dispus condamnarea domnului Mazare Radu Stefan la o pedeapsa principala rezultanta de 5 ani inchisoare, sub aspectul comiterii a doua infractiuni de luare de mita si o infractiune de conflict de interese in forma continuata, retinandu-se legea veche (Codul penal de la 1969) ca legea penala mai favorabila.

Instanta a retinut ca pedepsele nu vor fi orientate catre maximul special. In concret, pedepsele aplicate pentru infractiunile concurente au fost:

(i) 5 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de luare de mita prev. de art. 254 alin. (1) Cod penal de la 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal (fapta din anul 2009);

(ii) 5 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de luare de mita prev. de art. 254 alin. (1) Cod penal de la 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal (fapta din anul 2009);

(iii) 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de conflict de interese in forma continuata prev. de art. 253/1 alin. (1) Cod penal de la 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal de la 1969 si art. 5 Cod penal (fapta din anul 2013).

In baza art. 33 lit. a) rap la art. 34 lit. b) Cod penal de la 1969, instanta a dispus contopirea pedepselor stabilite si aplicarea celei mai grele, de 5 ani inchisoare.

Pedeapsa rezultata a fost stabilita potrivit regulilor concursului de infractiuni prevazute de art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) din Codul penal de la 1969, fara majorarea pedepselor catre maximul special si fara aplicarea vreunui spor de pedeapsa.

(...)

De vreme ce sporul de pedeapsa reprezinta o sanctiune complementara in cazul concursului de infractiuni, este necesar ca premisa stabilirii unui astfel de spor sa fie legalitatea pedepselor stabilite pentru celelalte infractiuni.

In speta, pentru toate faptele pentru care domnul Mazare Radu Stefan a fost condamnat a intervenit, inainte de pronuntarea deciziilor definitive de condamnare, prescriptia raspunderii penale, asa incat persoanei condamnate nu i se poate adauga un spor de pedeapsa menit sa sanctioneze fapte care nu mai puteau si nu pot fi sanctionate. (...)

Altfel spus, in speta, la momentul pronuntarii deciziilor prin care au fost stabilite pedepsele a caror contopire o solicitam, termenele generale de prescriptie prevazute de lege pentru toate faptele pentru care s-a dispus condamnarea erau implinite, avand in vedere ca legea penala mai favorabila intervenita de la data savarsirii faptelor si pana la data judecarii definitive a cauzei era, in aceste conditii, legea noua.

Referitor la data consumarii epuizarii infractiunilor pentru care domnul Mazare Radu Stefan a fost judecat in dosarul nr. 1643/1/2020 (doua infractiuni de luare de mita si o infractiune de conflict de interese), aceasta s-a retinut ca fiind anul 2009 (in cazul ambelor infractiuni de luare de mita), respectiv luna decembrie 2013 (in cazul infractiunii de conflict de interese).

In ce priveste pedeapsa prevazuta de lege, aceasta era pentru (i) infractiunea de luare de mita – inchisoarea de la 3 ani la 10 ani – si (ii) pentru infractiunea de folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane (anterior, conflict de interese) – inchisoarea de la 1 la 5 ani.

In ce priveste termenele generate de prescriptie, conform art. 154 alin. (1) Cod penal, acestea sunt: (i) 8 ani, pentru infractiunea de luare de mita si (ii) 5 ani, pentru infractiunea de folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane (anterior, conflict de interese).

In consecinta, in speta, termenele generate de prescriptie s-au implinit (i) cel mai tarziu in anul 2017, pentru infractiunile de luare de mita si (ii) cel mai tarziu in luna decembrie 2018, pentru infractiunea de folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane (anterior, conflict de interese).

In ce priveste dosarul nr. 6536/2/2008, data consumarii / epuizarii infractiunilor pentru care s-a dispus condamnarea (abuz in serviciu si constituirea unui grup infractional organizat), s-a retinut ca fiind aprilie 2007.

In ce priveste pedepsele prevazute de lege, acestea erau inchisoare de la 4 ani la 14 ani pentru abuz in serviciu si inchisoarea de la 3 la 10 ani pentru constituirea unui grup infractional organizat.

In ce priveste termene generale de prescriptie, acestea erau, conform art. 154 alin. (1) Cod penal, de 10 ani pentru infractiunea de abuz in serviciu si de 8 ani pentru infractiunea de constituire a unui grup infractional organizat.

In acest dosar, cursul prescriptiei a fost suspendat pe o perioada de cel mult 1 an si 4 luni si 25 zile de la momentul sesizarii Curtii Constitutionale de catre instanta de fond (Curtea de Apel Bucuresti) pana la momentul publicarii deciziei CCR nr. 1611/20.12.2011.

Astfel, termenele generale de prescriptie s-au implinit cel mai tarziu in luna septembrie 2018 in cazul infractiunii de abuz in serviciu si cel mai tarziu in luna septembrie 2016 in cazul infractiunii de constituire a unui grup infractional organizat.

Prescriptia este intim legata de conceptul de responsabilitate penala, care implica necesitatea existentei unei legi substantiale care sa permita persoanei sa prevada consecintele actiunilor sale, precum si aplicabilitatea deplina a principiului legalitatii incriminarii si a sanctiunilor (nullum crimen, nulla poena sine lege). Legiuitorul roman a considerat ca trecerea timpului produce efecte de drept penal substantial fie asupra raspunderii penale (prescriptia raspunderii penale), fie asupra executarii pedepsei (prescriptia executarii pedepsei), care releva inutilitatea exercitarii de catre stat a functiei represive consecutiv comiterii unei infractiunii, facand astfel sa inceteze raportul penal de conflict.

Or, in speta, in aplicarea tratamentului sanctionator al concursului de infractiuni, instanta de contopire nu poate face abstractie de faptul ca inasprirea pedepsei celei mai grele ar avea rolul de responsabilizare penala si de sanctionare complementara a pluralitatii de infractiuni, care insa nu este posibila, de vreme ce pentru faptele concurente celei pentru care s-a stabilit pedeapsa cea mai grea nu mai putea si nu mai poate fi atrasa raspunderea penala.

Cu alte cuvinte, in contextul in care adaugarea unui spor de pedeapsa este facultativa, nu este posibila si legala sporirea pedepsei celei mai grele pentru a reflecta sanctionarea celorlalte infractiuni, pentru care, insa, nici nu putea fi atrasa raspunderea penala – situatie care nu este protejata de principiul protectiei securitatii juridice.

A admite teza contrara ar insemna ca, desi este clar ca raspunderea penala pentru faptele ce intra in concurs nu mai putea fi antrenata, deci nu se impunea sanctionarea, instanta de contopire ar putea considera ca este necesara sanctionarea suplimentara a acestora – ceea ce este inadmisibil si echivaleaza cu incalcarea principiului legalitatii pedepselor si aplicarea unui spor de pedeapsa care, in realitate, ar reflecta un cumul juridic al unor pedepse nelegale stabilite pentru fapte prescrise.

Pe de alta parte, inadmisibilitatea unei cai extraordinare de atac – contestatia in anulare – datorata faptului ca o analiza, chiar eronata, a prescriptiei raspunderii penale impiedica desfiintarea hotararilor de condamnare, nu echivaleaza cu legalitatea pedepselor aplicate si in legatura cu care urmeaza a se dispune contopirea. Dimpotriva, atat considerentele Deciziei nr. 67/25 octombrie 2022 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept in materie penala, cat si deciziile pronuntate in cadrul contestatiilor in anulare promovate de domnul Mazare Radu Stefan confirma si consolideaza teza erorii judiciare in care s-au aflat instantele de apel atunci cand, cu depasirea atributiilor puterii judecatoresti, au adaugat la lege, stabilind existenta unor cazuri de intrerupere a cursului prescriptiei, desi astfel de cazuri nu au facut parte din fondul legislativ national in perioada cuprinsa intre cele doua decizii CCR referite. (...)

Ambele decizii definitive de condamnare sunt rezultatul unor greseli de drept, erori de judecata in privinta prescriptiei raspunderii penale.

Conform Deciziei penale nr. 14 pronuntate la data de 03.02.2022 de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 Judecatori in dosarul nr. 1643/1/2020 (pag. 327-328), instanta de apel a raspuns apararilor privind interventia cauzei de incetare a procesulul penal reglementate de art. 16 lit. f) Cod procedura penala, apreciind ca aceasta nu a intervenit, intrucat 'din considerentele deciziei mentionate anterior (n.n. cu referire la Decizia C.C.R nr. 297/2018), se desprinde concluzia ca, in interpretarea art. 155 alin. 1 din Codul penal, cauza de intrerupere a cursului prescriptiei raspunderii penale constand in indeplinirea unor acte de procedura isi produce efectele numai in cazul actelor de procedura care, potrivit legii, trebuie comunicate suspectului sau inculpatului'.

In ce priveste Decizia penala nr. 32/A pronuntata la data de 07.02.2019 de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 Judecatori in dosarul nr. 6536/2/2008, instanta de apel a raspuns apararilor privind interventia cauzei de incetare a procesulul penal reglementate de art. 16 lit. f) Cod procedura penala, apreciind ca aceasta nu a intervenit, intrucat 'considerentele deciziei (n.n. CCR), privite in ansamblul lor, conduc la concluzia ca aceasta este, in realitate, una interpretativa'.

In acest context, este de necontestat ca toate pedepsele ce urmeaza a fi contopite sunt rezultatul unei erori de judecata rezultate din aplicarea gresita a legii, chestiune ce reprezinta o premisa a prezentei cereri, statuata la cel mai inalt nivel al sistemului judiciar din Romania.

Ceea ce ramane de analizat este in ce masura in prezent, intr-o procedura de drept comun, operatiunea de contopire a acestor pedepse poate sau nu sa permita aplicarea unui spor de pedeapsa.

Raspunsul nu poate fi decat negativ, intrucat un spor de pedeapsa reprezinta o pedeapsa, respectiv o catime de pedeapsa alaturata celei mai mari dintre pedepse pentru a reflecta si stabili pedeapsa rezultanta, urmare a unui proces de individualizare a pedepsei ca urmare a unui concurs de infractiuni.

Natura juridica a sporului de pedeapsa urmeaza natura pedepsei. Diferenta intre situatia pedepselor aplicate ca rezultat al unei erori judiciare (ce, insa, nu pot fi desfiintate in temeiul principiului securitatii juridice) si situatia sporului de pedeapsa posibil de aplicat in procedura contopirii este aceea ca sistemul absorbtiei prevede un spor facultativ, iar acest caracter presupune o aplicabilitate care depinde de aprecierea instantei specifica mecanismulul individualizarii pedepsei ulterior condamnarii.

Astfel cum s-a precizat in doctrina referitor la interpretarea dispozitiilor legale privind contopirea din vechiul Cod penal, 'textul deosebeste, asadar, operatia de stabilire a pedepsei, de aceea a aplicarii pedepsei ce urmeaza a fi executata si care reprezinta sanctiunea pentru toate infractiunile aflate in concurs. Instanta este obligata sa stabileasca, pentru fiecare infractiune, pedeapsa ce se cuvine, facand abstractie de celelalte infractiuni concurente. Numai dupa ce au fost stabilite pedepsele pentru infractiune in parte, instanta procedeaza la ultima operatie de individualizare a pedepsei, adica la aplicarea pedepsei comune pentru toate infractiunile aflate in concurs'.

Or, o pedeapsa nelegala, dar stabilita cu autoritate de lucru judecat, nu poate fi sporita legal, sporul nefiind justificat de securitatea juridica.

Faptul ca persoana condamnata nu a fost deja eliberata din detentie este cauzat doar de lipsa unui remediu legal, situatie asupra careia CCR s-a aplecat, recomandand legiuitorului schimbarea / completarea legislatiei in vigoare pentru a indrepta aceasta anomalie. (...)

In asemenea imprejurari, instanta investita cu solutionarea cererii de contopire are obligatia de a se conforma principiului legalitatii pedepselor si de a realiza ea insasi un remediu, macar partial, daca unul total nu s-a putut realiza din lipsa unei legislatii adecvate. Adaugarea unui spor de pedeapsa ar insemna realizarea unei erori bazata pe o alta eroare, in loc de remediu”.


* Cititi aici intreaga cerere de contopire a pedepselor


sursa foto Mazare: Mediafax

Comentarii

# maxtor date 11 January 2023 21:36 0

"Instantele de apel ..."- cica trebuia sa faca direct recurs(circula o vorba prin TMB),https://www.luju.ro/static/smiles/sick.gif

# ilie date 11 January 2023 22:01 +328

Dupa cate ticalosii a facut ar trebui sa stea acolo pana la varsta de pensie...

# Botomei Vasile, doctor in drept, mobil 0744191717 date 12 January 2023 15:53 0

Botomei Vasile, doctor in drept, apreciaza ca in favoarea dlui Mazare Radu este admisibila cererea de revizuire a fiecarei hotarari de condamnare in indentitate cu cauza dlui Bogdan Olteanu care a castigat in revizuire prin incetarea procesului penal. In acest sens ma ofer sa ii fac revizuire pentru ambele dosare, prin care are sansa sa fie pus in libertate si reabilitat. Dr.Av.Botomei Vasile, Bacau, str.Oituz, nr.33, mobil 0744191717.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 1.02.2023 – CSM schimba regulamentul pentru numirea sefilor

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva