23 noiembrie 2020

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

VERDICT: SRI N-ARE CE CAUTA IN CERCETAREA PENALA – Judecatoarea CSM Gabriela Baltag spulbera legea prin care ministrul Justitiei vrea sa bage SRI in dosare: „Cand a venit acest proiect jignitor la CSM, trebuia sa reactionam... In Analele Sighet gasim argumentele pentru care Securitatea nu trebuie sa se mai apropie niciodata de justitie... Este de necrezut aceasta justitie oculta… N-am nevoie sa cunosc cine erau ofiterii, ma intereseaza cine a fost din partea justitiei” (Video)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

19 noiembrie 2020 20:54
Vizualizari: 3467

Serviciul Roman de Informatii si niciun alt serviciu secret nu trebuie sa se mai apropie niciodata de justitie si mai cu seama de dosarele penale. Altminteri, Romania se va intoarce la dictatura. Avertismentul a fost lansat miercuri, 18 noiembrie 2020, in emisiunea Marius Tuca Show difuzata la televiziunea Aleph News, de catre judecatoarea Gabriela Baltag (foto 1), reprezentanta tribunalelor in Consiliul Superior al Magistraturii.



Discutia cu jurnalistii Marius Tuca si Sorina Matei s-a purtat in contextul in care Camera Deputatilor a lasat sa treaca tacit abominabilul proiect de lege prin care ministrul Justitiei, Catalin Predoiu (foto 2), intentioneaza sa reintroduca SRI in anchetele penale, dand posibilitatea ca interceptarile si activitatile de supraveghere ale SRI rezultate din activitati autorizate pe mandate de siguranta nationala sa fie folosite in dosarele penale, ca mijloc de proba, astfel cum sunt comunicate de catre Serviciul Roman de Informatii (click aici pentru a citi).

Concret, judecatoarea Baltag a subliniat ca niciodata in postdecembrism serviciile secrete nu au plecat din dosarele penale, ci, in cel mai bun caz, s-au retras un pic, dar au stat in asteptare, incercand cumva sa gaseasca momentul prielnic de a reveni in forta.

In ceea ce priveste proiectul lui Predoiu, judecatoarea a remarcat cu amaraciune faptul ca nu a existat o reactie de protest din partea Consiliului Superior al Magistraturii fata de evidentul abuz pe care il contine initiativa legislativa, CSM preferand in schimb sa amane dezbaterea acestei probleme, sub pretextul ca este necesar un studiu de drept comparat.

In acelasi context, Gabriela Baltag a atras atentia asupra caracterului inimaginabil de invaziv al mandatelor de siguranta nationala, in malaxorul carora au fost prinsi inclusiv judecatori si procurori, pe vremea cand Directia Nationala Anticoruptie taia si spanzura in randurile magistratilor.

Alte subiecte despre care a vorbit judecatoarea Baltag se refera la binecunoscutele protocoale secrete dintre SRI si PICCJ – pe care CCR le-a declarat neconstitutionale –, precum si la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie. Reprezentanta tribunalelor in CSM a subliniat importanta cruciala a SIIJ, ca garant ca judecatorii si procurorii nu vor putea redeveni victime ale abuzurilor, asa cum se intampla inainte de existenta sectiei speciale, cand DNA practica presiuni si santaje la scara larga asupra magistratilor.


Prezentam cele mai importante afirmatii din interviul acordat de Gabriela Baltag (vezi video):


Sorina Matei: Discutam despre adoptarea tacita in Camera Deputatilor a modificarii Legii nr. 51/1991 privind securitatea nationala. CSM inca nu a dat un aviz. Nu stiu daca era necesar un aviz din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Ce parere aveti despre faptul ca serviciile de informatii se intorc in cercetarea penala?

Gabriela Baltag: Cred ca n-au plecat niciodata definitiv. In totii anii acestia, s-au retras un pic, dar au stat in asteptare, incercand cumva sa gaseasca momentul prielnic de a reveni in forta. Luptam cu aceasta chestiune de foarte multi ani. Incercarile serviciilor de a veni in prim-plan nu sunt de azi, de ieri. Au trecut 30 de ani de la Revolutie si am militat pentru disparitia Securitatii – Securitatii in mare, de tip nou – din justitie, pentru ca ne-au adus foarte multe necazuri implicarile serviciilor secrete in justitie si din nou avem aceeasi problema astazi.

Marius Tuca: Cum credeti ca s-a putut intampla din nou? Totusi, exista opozitie. Stim bine ce s-a intamplat in toti acesti ani si cu Partidul Social Democrat, si cu Partidul National Liberal. Cum e posibil la 31 de ani de la Revolutie s-o luam, practic, de la capat, sa fie din nou posibil amestecul serviciilor secrete in justitie? Cum va explicati ca s-a putut intampla din nou asta?

Gabriela Baltag: Pentru ca noi permitem acest lucru. Si conduita CSM-ului pe aceasta problema este o dovada in acest sens. Consiliul Superior al Magistraturii nu a dat niciun aviz. Nici nu trebuia sa dea un aviz. Eu le-am spus colegilor mei pe 17 septembrie (cand am discutat prima data acest proiect in comisie) ca nu trebuie sa dam un aviz, ca nu e strict pe lege un aviz.

Ne-au spus ca, da, am mai facut si altadata cand erau chestiuni care au tangenta cu justitia. E adevarat, dar luam legea si ne uitam exact: nu trebuia sa dam niciun fel de aviz. De altfel, in momentul in care a venit acest proiect la Consiliu (in august), din perspectiva mea, indiferent ca era vacanta, oriunde am fi fost, trebuia sa reactionam la acest proiect, care este jignitor din toate perspectivele: si a memoriei celor care au luptat ca sa nu mai fie Securitatea in justitie, dar si a noastra, cu pretentii de stat de drept si de respectarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor. Nu s-a intamplat asta?

Sorina Matei: De ce nu s-a reactionat?

Gabriela Baltag: Nu pot sa stiu. Asa s-a decis atunci, in septembrie: sa mai dam un termen, sa facem un studiu de drept comparat. Eu poate ca am fost critica si am spus ca daca ne uitam in Analele Sighet (n.r. privind represiunea comunista), gasim toate argumentele pentru care Securitatea nu mai trebuie sa fie prezenta si sa nu se mai apropie niciodata de justitie. (...)

Marius Tuca: Rezultatele din mandatele de siguranta nationala o sa devina din nou probe in dosare penale, pe motiv de amenintare la siguranta nationala.

Sorina Matei: In ciuda deciziilor CCR.

Gabriela Baltag: Sa speram ca nu se va intampla acest lucru. Mai avem o camera decizionala (Senatul), care poate sa respinga si sa schimbe radical. Acum termenul de adoptare nu e prevazut in mod expres. Se poate intampla in aceasta formula a Parlamentului sau se poate intampla la anul. Sau in anii viitori.

Sorina Matei: Ar fi bine sa explicati telespectatorului ce inseamna un mandat de siguranta nationala si supraveghere.

Gabriela Baltag: Inainte de toate, trebuie sa va spun ca impreuna cu o colega de-a mea din Consiliu (n.r. judecatoarea Evelina Oprina), am generat o lucrare la inceputul anului, pentru ca era imperios sa aflam ce s-a intamplat pe acest segment de mandate de siguranta nationala. Am avut un raport al Inspectiei Judiciare pe dosarele magistratilor si acolo, in componenta finala, s-a vorbit despre mandate, dar au spus ca nu le-au cercetat si pentru acest lucru ar trebui generata o alta lucrare.

Noi (n.r. judecatoarele CSM Baltag si Oprina) ne-am gandit, am facut o solicitare impreuna, am inregistrat-o chiar la inceputul anului (am zis sa fie de bun augur pentru noua conducere, intr-o echipa despre care am spus ca e durabila – asa am avut sentimentul). A fost surprinzator pentru noi in februarie (cand am avut discutii in comisie) ca lucrarea care se dorea a fi lucrarea anului era de neinteles pentru multa lume.

Am facut precizari – le-am inregistrat pe 20 februarie. Am luat practic legea si am trecut acolo vreo 15 subpuncte – ce ar trebui sa se verifice: de la conditiile si circuitul unui mandat pana la toate aspectele de legalitate pe care le presupune: de la durata, de la cum sunt consemnate datele in incheiere... Ce sa vedeti: n-au fost declasificate si probabil nu se va intampla acest lucru foarte curand.

Sorina Matei: Justitia nu vrea sa-si faca curat.

Gabriela Baltag: Nu vrea sa afle adevarul. Care este cel mai important.

Sorina Matei: Este paradoxal.

Gabriela Baltag: Da, asa este. Si eu am fost surprinsa – nu am putut sa cred. Mi-am dat seama ca lucrurile nu vor sta foarte bine, pentru ca am vazut atitudinea celor din jur: nu mai era niciun entuziasm, asa cum era cu cateva luni inainte, cand impreuna ne-am propus sa aflam adevarul despre acest segment important care afecteaza foarte mult drepturile si libertatile cetatenilor.

Sorina Matei: Si care ii afecteaza chiar pe ei, pe judecatori – asta este culmea.

Marius Tuca: Ii afecta pe judecatorii care n-aveau protectia Securitatii – hai sa vorbim pe romaneste!

Gabriela Baltag: Imaginati-va ca pe componentele acelea cerute de noi am avut respingeri si am avut vot. Votul apare ca fiind 5 la 6 si a fost respinsa solicitarea. Dar componenta votului a fost in detaliu prezentata si am avut situatii cand chiar pentru a vedea daca s-au cerut prelungiri de mandate si daca au fost respinse, am avut numai doua voturi – ale noastre, ale celor care au facut (n.r. Baltag si Oprina).

Am fi vrut sa vedem daca da si daca a fost vreodata respinsa vreo prelungire – ceea ce e normal, din lege. Sa vedem daca au fost mandate mai mult de doi ani. Pentru ca mandatul de siguranta nationala trebuie sa aiba o durata maxima de doi ani. Se poate da pana la 6 luni, dar se poate da si mai putin.

Sorina Matei: Cat de intruziv e?

Gabriela Baltag: Extraordinar. Practic, nu mai ai niciun fel de viata a ta. Viata ta este expusa si supravegheata pe toate partile. Sunt, din punctul meu de vedere, cele care afecteaza cel mai mult drepturile si libertatile.

Marius Tuca: Si cate astfel de mandate au fost date?

Gabriela Baltag: Multe. (...)

Marius Tuca: Haideti sa vorbim despre protocoale. Ce s-a intamplat aici? Il vad pe un fost presedinte (n.r. Traian Basescu) ca e foarte activ pe scena politica si raspunde la tot felul de intrebari legate de coronavirus, dar trebuie sa ne aducem aminte ca intr-o sedinta prezidata de el, in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, a fost incuviintata prima data semnarea acestor protocoale. In 2005. Ce au insemnat aceste protocoale pentru dumneavoastra, ca judecatori?

Gabriela Baltag: Pentru mine, cel putin, aceste protocoale sunt inca o enigma, pentru ca raportul cu protocoalele a fost intocmit de Inspectia Judiciara la fel ca si raportul cu dosarele magistratilor, a fost trimis la CSM, dar el nu a fost supus dezbaterii pana in prezent, pentru ca ar implica studierea intr-o anumita modalitate a acelor anexe. Sunt vreo 19 anexe care sunt secrete. Si ce sa vedeti: sunt unii incapatanati, asa cum sunt si eu, si nu voi semna niciodata (le-am spus colegilor mei) angajamente de confidentialitate, pentru ca am legea care imi da dreptul de a ma uita in astfel de documente. Pur si simplu, nu pot sa studiez anexele si n-am cum sa ma pronunt pe acest raport. Anexe care sunt esentiale si care arata ce s-a intamplat in perioada aceea, ce s-a intamplat cu judecatorii si cine a facut parte din echipele mixte.

Pentru ca aici este foarte important sa vedem ce s-a intamplat acolo. Eu am formulat acolo singura o solicitare in acest sens, avand in vedere ca nu am semnat aceste angajamente si am cerut conducerii din 2019 a Consiliului sa sprijine si sa faca tot ce este posibil, sa depuna toate diligentele pentru desecretizare. Nici pana in prezent, lucrul acesta nu s-a intamplat. Nici in cursul acestui an nu avem niciun fel de raspuns. Si iata: suntem cu o lucrare care nu a fost supusa dezbaterii, pentru ca suntem in imposibilitatea de a ne pronunta toti.

Sorina Matei: Da, dar cei din CSM sunteti garantul independentei justitiei. Si noi vorbim de revenirea serviciilor de informatii in cercetarea penala – un lucru constatat de CCR de mai multe ori neconstitutional si ilegal. Vorbim de protocoale declarate la fel, neconstitutionale, unde problema e tot la CSM, iar judecatorii nu vor sa-si faca curatenie, secretizeaza anexele...

Gabriela Baltag: Nu ei le-au secretizat. Asa au venit de la Inspectia Judiciara. Acolo probabil au venit asa de la SRI.

Sorina Matei: Si Inspectia Judiciara, si CSM au fost in protocol cu SRI, desi noi stim ca in orice democratie justitia este un act transparent, prin excelenta. La noi, justitia este secreta. De ce?

Gabriela Baltag: Nu e secreta in intregime.

Sorina Matei: Da, dar e pe lucruri importante.

Gabriela Baltag: Despre aceste echipa mixte – culmea! – ne-au spus in 2016 domnul director al Serviciului Roman de Informatii (n.r. Eduard Hellvig) la un bilant al DNA (pe unde s-au mai plimbat si cativa dintre colegii mei din actualul Consiliu), a vorbit despre existenta a sute de echipe mixte. S-a vorbit public si era chiar mandru de colaborarea performanta. (...)

Prezenta Serviciului Roman de Informatii in activitatea noastra, in activitatea de judecata, finalizata printr-un act de justitie, este recunoscuta in raportul Inspectiei Judiciare cu dosarele magistratilor. De foarte multe ori se aminteste acolo, in diferite dosare, ca au fost facute acte de catre Serviciul Roman de Informatii. (...)

Marius Tuca: Cum a functionat sistemul, din informatiile pe care le aveti acum?

Gabriela Baltag: Suficient de rau a functionat.

Marius Tuca: Nu-mi dati un raspuns general! Stiti foarte bine ce va intreb.

Gabriela Baltag: As vrea sa va spun ca intotdeauna imi place sa vorbesc la subiect. Nu stiu foarte multe. Daca as sti, v-a spune, pentru ca am o obligatie fata de cetateni, in primul rand.

Marius Tuca: Dar luam declaratiile care s-au facut: celebra declaratie a lui Dumbrava cu campul tactic arata foarte clar ca serviciile au fost prezente permanent in justitie.

Gabriela Baltag: Mi-ati amintit aceasta declaratie a domnului Dumbrava. Atunci eram intr-o alta ipostaza si, din perspectiva de asociatie profesionala (n.r. Baltag era presedinta Asociatiei Magistratilor din Romania), impreuna cu colegii mei, am facut mai multe demersuri. Fata de declaratia domniei sale, noi am cerut o aparare de independenta a sistemului judiciar. S-a facut un raport al Inspectiei Judiciare in 2015 si in acel raport a fost facuta mentiunea ca Serviciul Roman de Informatii a atasat niste documente despre care noi n-am aflat niciodata, ca nu ne-au fost comunicate. Le-am cerut, in cadrul procedurii de contestare a hotararii adoptate de Consiliu la vremea aceea, si nu le-am primit. Au spus ca sunt secrete. Eu, ajunsa in Consiliu mai tarziu, am facut demersuri pentru a desecretiza. (...)

Sorina Matei: Cand se va inchide problema protocoalelor in CSM?

Gabriela Baltag: S-ar putea inchide foarte bine daca aceste anexe vor fi desecretizate. Eu n-am nevoie neaparat sa cunosc cine erau ofiterii, pentru ca ala era jobul lor – nu ma intereseaza. Ma intereseaza cine a fost din partea justitiei si a compromis, intr-o forma sau alta, totul. Asta este foarte important pentru noi. S-ar putea incheia foarte repede daca s-ar desecretiza, daca ar exista o vointa si din partea SRI si, desigur, si o insistenta din partea noastra. Si poate si o presiune a societatii, intr-un fel sau altul. (...)

Marius Tuca: Haideti sa vorbim despre aceste protocoale care au fost semnate si declarate neconstitutionale. Cate protocoale, cand au fost semnate? O scurta prezentare pentru cei care ne urmaresc.

Gabriela Baltag: Protocoalele au fost declarate neconstitutionale – cel putin cel semnat in 2009 – prin Decizia [CCR] 26/2019. Partial si cel din 2016 – cel despre care nu stia cineva ca a fost semnat. Este foarte grav ce s-a intamplat, pentru ca vorbim de o justitie oculta, din perspectiva mea; si nu numai a mea – a multora care au sanctionat. Am sanctionat din prima, cand am aflat. (...)

A venit Curtea Constitutionala si, practic, a spulberat tot ce s-a intamplat acolo. A sanctionat drastic, intr-un conflict constitutional, dar peste timp se pare ca lucrurile acestea au fost apreciate de unii si de altii, pentru ca am vazut chiar din sistemul judiciar multe persoane care au spus: 'Ce bine era si ce bine lucram noi pe vremea cand erau protocoale!'

Este de necrezut aceasta justitie oculta, care a nesocotit grav toate drepturile si libertatile cetatenilor. Noi, in solicitarea pe mandate de siguranta nationala, ultima intrebarea pe care am fi vrut s-o aflam, printr-un raport al Inspectiei Judiciare, era daca mandatele de siguranta nationala s-au dezvoltat numai in baza legii sau au au avut la baza si alte lucruri – cum ar fi protocoalele sau altceva. N-a fost primita aceasta solicitare.

Sorina Matei: Pai, si nu le-ati spus colegilor ca justitia nu e oculta, ci e transparenta?

Gabriela Baltag: Stiu si colegii mei foarte bine acest lucru.

Sorina Matei: Dar de ce le place sa fie in acest siaj cu serviciile de informatii?

Gabriela Baltag: Eu nu stiu cine e cu adevarat, daca e angrenat cineva dintre noi. N-am aflat nici acest lucru, dupa atatia ani.

Sorina Matei: CSM a facut protocol, pe vremea doamnei [Oana Schmidt] Haineala. Insusi garantul independentei justitiei a facut protocol cu SRI. A fost denuntat, dar nu s-a stiut. Si Inspectia Judiciara... Toata justitia a fost infestata de aceste protocoale.

Gabriela Baltag: Cred ca in Legea 14/1992 a Serviciului Roman de Informatii, e posibil acolo sa existe dispozitia ca toate compartimentele care detin informatii clasificate sa fie verificate din cand in cand, ca modalitate de gestionare. Si cine credeti ca le verifica? Tot serviciile de informatii. Este foarte grav acest lucru! As fi fost bucuroasa daca gaseam un proiect de act normativ care sa inlature aceasta chestiune. Aici ar fi trebuit sa gasim initiative legislative.

Sau pe alta chestiune: avem o prevedere in Legea sigurantei nationale (n.r. 51/1991), cred ca la articolul 28, care vorbeste despre faptul ca toate informatiile sunt si raman secrete. Ne dam seama ce s-ar intampla daca ar veni SRI sau alt serviciu in justitie pe o lege. Pentru ca, pe de alta parte, informatiile pe care ei le gestioneaza sunt secrete si nu pot fi date publicitatii decat in anumite conditii.

Sorina Matei: Totul se reduce la ce inseamna sintagma 'securitate nationala' sau 'siguranta nationala'.

Gabriela Baltag: Extinsa in mod nepermis.

Sorina Matei: Coruptia mai este o problema de siguranta nationala in acest moment in Romania?

Gabriela Baltag: Ne-a spus CSAT, intr-o hotarare care n-a fost niciodata data publicitatii in concret. A existat si litigiu.

Sorina Matei: Parerea dumneavoastra.

Gabriela Baltag: De ce ar fi mai importanta coruptia decat viata oamenilor? Este exclus sa fie. Pentru mine, toate celelalte componente sunt la fel de importante si n-as putea sa spun ca coruptia, desi e un deziderat... Asta nu inseamna ca nu sunt de acord cu eradicarea ei sau cu lupta impotriva ei, dar nu pot s-o pun ca fiind regina sigurantei nationale. (...)

Marius Tuca: Eu as exclude prin lege mandatele de siguranta nationala, pentru ca este un subiect atat de amplu, ca poate sa acopere orice ancheta si poate sa supravegheze si sa urmareasca pe oricine. Siguranta nationala inseamna cu totul altceva. Cred ca aceste mandate trebuie date in functie de subiectul si obiectul anchetei. Nu trebuie sa avem, generic, siguranta nationala si, plecand de la siguranta nationala, sa dam mandate ca sa-l ascultam pe Ionescu, Popescu, Marinescu samd. Asta cred din postura de jurnalist. Nu stiu ce credeti dumneavoastra despre asta si cum ar putea fi reglementata aceasta situatie.

Gabriela Baltag: Probabil aici ar trebui o interventie concreta: pe ce inseamna mandate de siguranta nationala. Aici ar trebui sa vina cu propuneri cei cu initiative legislative, pentru a clarifica si a nu mai ajunge niciodata in situatia aceasta – halucinanta uneori – de a avea un numar mai mare decat state cu democratii consolidate, servicii foarte mari si populatie foarte mare. (...)

Era important pentru noi daca lucrarea aceea adusa pe Sectia de judecatori [din CSM] ar fi reusit si ar fi primit o finalitate corespunzatoare – in sensul ca ar fi facut Inspectia Judiciara verificari in consecinta. Ar fi fost foarte bine – am fi aflat daca, apropo de mandate pe magistrati, n-au fost vulnerabilizati. Probabil au fost si astfel de aspecte. Am vazut dincolo, in raportul cu magistratii, unde am gasit foarte multe situatii cand...

Sorina Matei: Magistrati supravegheati peste zece ani.

Gabriela Baltag: Da – asa este. In conditiile in care limita maxima pe mandate este de doi ani. (...)

Sorina Matei: Desfiintarea SIIJ – sunteti sau nu de acord cu ea?

Gabriela Baltag: Sub nicio forma nu sunt de acord! (...)

Marius Tuca: Dumneavoastra sunteti impotriva santajului pe care pot sa-l faca anumite institutii – cum era Directia Nationala Anticoruptie, care putea sa santajeze si sa urmareasca judecatori in cauzele lor, in care judecau.

Gabriela Baltag: As numi-o presiune. A existat o presiune foarte mare.

Marius Tuca: Haideti sa vedem cate mandate de ascultare au fost date pentru judecatori in acesti ani! O sa vedeti ca nu era vorba de presiune, ci de un santaj, prin dosarele facute judecatorilor care judecau cauze DNA. (...)

Gabriela Baltag: Eu am incercat sa aflu daca am avut dosare. Am intrebat SIIJ – doua cereri a trebuit sa formulez ca sa mi se spuna ca urmarirea penala e secreta (deci fata de mine – am intrebat despre mine). Mi-au spus ca de cand e SIIJ-ul, n-am avut absolut nicio problema. Deci inca nu cunosc nimic despre trecut. (...)

Sorina Matei: Daca se desfiinteaza SIIJ, asta inseamna ca ne intoarcem in filmul anterior, ca la Legea sigurantei nationale.

Gabriela Baltag: Nu putem sa ne intoarcem acolo – este exclus. Ce s-a intamplat odata nu se mai poate intampla din nou. Eu cred ca toti care au avut ceva impotriva acestei sectii vor intelege ca ea era necesara. A spus-o nu numai Curtea Constitutionala, ci multa lume din magistratura. Pare ca n-au fost la fel de vocali, de vizibili cei care au spus: asta trebuia sa se intample. Ei sunt obligati, daca vor sa desfiinteze SIIJ (desi ar fi o catastrofa), sa puna in loc o garantie mai mare pentru independenta judecatorilor.

Marius Tuca: Care sa fie aia? Ca n-o vad.

Gabriela Baltag: Nu stim care ar putea fi. Ar putea fi imbunatatita sectia, ca si constructie. (...)

Sorina Matei: Sunteti multumita de activitatea SIIJ de acum?

Gabriela Baltag: Activitatea SIIJ ar putea fi, desigur, foarte buna, dar sa nu uitam ca, intr-adevar, nu au aparut foarte multe dosare lucrate, finalizate. Acum eu ce sa mai inteleg? Ce ne-am dori: sa vedem trimisi pe banda [rulanta in judecata]? Nu, nu asta ne-am dori, pentru ca am vazut aceasta perioada si nu ne-a placut absolut deloc. Sa ne aducem aminte ca noi – si chiar noi, la nivel de Consiliu – am sabotat aceasta sectie, prin faptul ca i-am lasat fara oameni multa vreme, i-am lasat fara sefi. Avem un interimar care este sef cumva. (...)

Sa nu mai vorbim si de inceputuri! La inceputuri, n-au avut niciun fel de dotare: nici macar birouri n-aveau, n-aveau unde sa-si mute arhiva... Eu nu stiu daca a fost inventariata pana la momentul acesta arhiva [preluata de la] DNA pe magistrati. Nu stiu daca SIIJ are o arhivare corespunzatoare. (...)

Sorina Matei: N-au preluat tot. Pentru ca in momentul in care se vedea in Parlament ca se infiinteaza SIIJ, la DNA era o industrie de inchidere a dosarelor, ca sa nu-si puna in cap CSM, toate varfurile justitiei.

Gabriela Baltag: Este retinuta o inchidere masiva a dosarelor in raportul Inspectiei Judiciare cu dosarele magistratilor. (...)

Marius Tuca: Credeti in ideea de justitie in Romania?

Gabriela Baltag: Cred in justitia care se poate reforma. Si daca am spus asta, inseamna ca ea are multe probleme. Atunci cand eram un judecator de scaun la instanta mea, la Piatra Neamt (n.r. Tribunalul Neamt), aveam o alta viziune despre justitie. Credeam ca tot ce fac eu, cum fac eu in dosare se intampla peste tot. Ajunsa aici, am vazut ca justitia are foarte multe probleme.

Sorina Matei: Credeti ca CCR ar trebui desfiintata, cum vrea domnul Orban?

Gabriela Baltag: Sub nicio forma nu pot sa comentez aceste afirmatii ale domnului, dar, cu siguranta, e o idee si un alt atac (al catelea?) la adresa Curtii Constitutionale. Stiti foarte bine ca o reformare a acestei institutii presupune in primul rand o revizuire a Constitutiei – lucru care nu e chiar foarte simplu. Au mai fost incercari si nu s-a intamplat absolut nimic. Eu cred in Curtea Constitutionala, chiar daca foarte multa lume spune ca Curtea Constitutionala... (...)

Sunt si nu sunt [optimista]. In general, sunt. Seara, mi se intampla sa fiu si mai putin optimista, dar de fiecare data dimineata vad cu alti ochi lumea. Imi doresc ca institutia din care fac parte, Consiliul Superior al Magistraturii, in anii care i-au mai ramas acestui consiliu, sa dovedeasca ca poate sa faca ceva pentru sistemul judiciar – ceva durabil, care sa nu mai fie distrus. Incepusem sa va spun despre legile justitiei. Noi am pierdut multe din lucrurile pe care le-am avut in 2018. Ma tem ca le vom pierde si pe cele care ne-au mai ramas bune. Si as vrea ca la nivel de institutie, noi, ca organ colegial... Este foarte greu, ca suntem acolo atatea caractere, atatea orgolii uneori, atatea slabiciuni... Suntem oameni, la fel ca ceilalti, dar as vrea sa cladim. Eu mi-as dori foarte mult sa pot sa spun cand plec de aici ca un lucru a ramas dupa mine si dupa colegii mei. Mi-as dori foarte mult. Sper sa nu fiu pesimista si sa spun ca am pierdut sase ani de zile departe de familie”.

 


Comentarii

# DODI date 19 noiembrie 2020 21:58 +22

Vă dați seama ce cote ar atinge CSM, și justiția în general, dacă toți membrii CSM ar avea o asemena ținută morală și profesională. Dar CSM ca și cvasimajoritatea iunstituțiilor, organelor și organismelor din România sunt infestate de nulități, șantajabili, prost pregătiți profesional, dar care, sprijinindu-se reciproc de o clasă politică la fel de ineptă calcă în picioare justiția, nerealizâd ce mari deservicii fac societății românești pe termen mediu și lung. După o conducere haotică a lui băse și una tembelă a lui ciolaniSS România va avea nevoie de zeci de ani pentru a repune justiția pe făgașul ei normal. Ca de altfel întrega societate care în prezent este bolnavă, în pragul comei sociale.

# laechiorul date 19 noiembrie 2020 22:14 +8

Chapeau Doamna judecator, v-a daruit Dumnezeu cu inteligenta si caracter!Aveti o naivitate atat de tonica care sper sa-i revigoreze pe pierdutii din consiliu.

# Bota Pompiliu date 19 noiembrie 2020 22:27 -1

Eu am spus-o acum 15 ani la OTV: autorizatia de interceptare 1. procurorul o cere instantei 2. instanta i-o da procurorului 3. nu i-o da si securistului 4. securistul nu are voie sa asculte pentru ca: a) nu e autorizat b) nu e procuror !!!

# Cristian Vasile Padurariu Botosani date 19 noiembrie 2020 22:50 +4

In ciuda faptului .ca sunt colaboratorul SRI Inca din anul 2010, fiind recrutat de ofiterul operativ Sorin, in perioada cand eram profesor in satul Cristesti, jud Botosani, m am decis sa aplic pentru un job de judecator. Cui ii pasa de legs? :lol: :lol: :-)

# ?????? date 20 noiembrie 2020 08:25 +5

@ Faptul că ministrul Predoiu de la justiție și Monica Macovei nu au fost sancționați de instanțe pentru introducerea abuzivă și neconstituțională a SRI în cercetarea penală, în mandatul lui Traian Băsescu, prin CSAT, care a trimis în instanțe atâția politicieni, magistrați ,oameni de afaceri, prin sentințe ce au fost ulterior anulate pe motiv de neconstituționalitate, sunteți de părere că îl face pe Cătălin Predoiu să revină cu propunerea ca SRI să contribuie la formarea dosarelor penale, ? Având în vedere consecințele anterioare ale introducerii

# ?????? date 20 noiembrie 2020 08:34 +1

@ Faptul că ministrul Predoiu de la justiție și Monica Macovei nu au fost sancționați de instanțe pentru introducerea abuzivă și neconstituțională a SRI în cercetarea penală, în mandatul lui Traian Băsescu, prin CSAT, care a trimis în instanțe atâția politicieni, magistrați ,oameni de afaceri, prin sentințe ce au fost ulterior anulate pe motiv de neconstituționalitate, sunteți de părere că îl face pe Cătălin Predoiu să revină cu propunerea ca SRI să contribuie la formarea dosarelor penale, ? Având în vedere consecințele anterioare ale introducerii SRI în anchetele penale, prin CSAT, care în multe spețe au fost considerate neconstituționale, sentințele fiind anulate după decizii ale CCR, sunteți de părere că ministrul justiției Predoiu ar comite o acțiune de obstrucționare a funcționării justiției, ?

# Edelweiss - Ivory Tower Movie Watcher * date 20 noiembrie 2020 13:16 +2

”The Crown” (Tv Series) :-? ”The Crown is a historical drama television series about the reign of Queen Elizabeth II, created and principally written by Peter Morgan, and produced by Left Bank Pictures and Sony Pictures Television for Netflix. The first season was released on Netflix on November 4, 2016, the second on December 8, 2017, the third on November 17, 2019 and the fourth on November 15, 2020. A fifth season is anticipated in 2022.” :roll: Un serial de pe Netflix atât de atrăgător încât, cu tot bagajul uriaș de cunoștințe anterior dobândite, te silește să pui playerul pe hold și să răsfoiești imensitatea Net-ului în căutarea a tot felul de informații adiacente. Un serial atât de captivant încât face nopțile să dispară înălbite. ;-)

# Edelweiss - Ivory Tower Corrector date 20 noiembrie 2020 16:46 +1

Astfel cum se poate observa din comentariul de mai sus, adminul paginii a eliminat nota de subsol specifică asteriscului asociat usernamelui. Era ceva cu introbăgarea phalică, de origine marțiană, într-un Sekuristan îndepărtat, teluric și absurd. Dacă insulta scrisă neaoș nu este admisă pe acest site de mămuci neconsolate și pudibonzi ipocriți, atunci am reformulat-o în formă metaphorică.

# m date 20 noiembrie 2020 17:23 +2

faptul ca am esit in strada, au murit foarte multi oameni la revolutie, avem exemplele Aiud, Gherle, Jilava...avem toate motivele ca acest ticalos care mai ocupa si postul de ministru al justitie impreuna cu Traila si alti cativa teroristi de teapa lui, numai ca au conceput o asemenea ticalosie trebuie imediat sa esim in strada sa cerem o lege de urgenta iar acesti nenorociti sa fie condamnati pe viata imediat si dusi la Aiud Jilava...ei urmaresc sa introduca regimul din trecut cand nenorociti de securisti te ridicau din pat nevinovat. puscarie imediat pentru acesti initiatori criminali

# mitica date 20 noiembrie 2020 19:15 0

Cei care au propus aceasta lege trebuie sa fie judecati si condamnati penal,mai ales ca CCR a declrat aceasta colaborare cu SRI nelegala. Asteptam ca procuratura sa se autosesizeze. Ne vom convinge daca sunt procurori.

# Obs date 21 noiembrie 2020 11:33 +1

Categoric serviciile de informatii nu au ce sa caute in actul de justitie. Totusi, se impune o nuantare. Serviciile de informatii au obligatia legala de a informa structurile abilitate, de regula parchetele, atunci cand STRICT PE UN MANDAT DE SIGURANTA NATIONALA, dar nu disimulat, se obtin date si informatii cu privire la savarsirea unor infractiuni de alta natura. Daca se ,,forteaza" un mandat de siguranta nationala, atunci nu este legal. Daca structurile operative ale politiei si parchetele vor sa tina sub control infractionalitatea, atunci sa puna osul la treaba prin mijloacele avute la indemana, in principal informativ-operative. Asa lucreaza toate politiile din lume.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL


    Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home3/luju/public_html/_template/article.php on line 158
    • VERDICTUL ZILEI - Va reusi regimul Iohannis sa desfiinteze SIIJ?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 23.11.2020 – Bobita s-a smucit degeaba. Dana Girbovan, sefa peste CA Cluj

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva