Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat recent Romania la plata a 150.000 de euro cu titlu de daune morale si materiale, pentru trei cetateni romani, care au reclamat ca le-a fost incalcat dreptul la viata si dreptul la o ancheta corecta. Primul reclamant, Mugurel Soare, de etnie roma, care va primi de la statul roman 130.000 de euro, a ramas semi-paralizat la numai 19 ani, in 2000, in urma unui incident intre el si un politist, care s-a soldat cu impuscarea sa in cap. Soare a sustinut ca politistii l-au agresat tocmai pentru ca este de etnie roma, insa CEDO a statuat ca nu se poate stabili cu exactitate daca etnia reclamantului a jucat sau nu un rol in atitudinea agresiva a politistului. Ceilalti doi reclamanti, care au primit cate 10.000 de euro cu titlu de daune morale, au fost martori oculari ai incidentului, si au criticat modul in care au fost interogati, sustinand ca procurorii care au anchetat cauza nu le-au respectat dreptul la odihna, i-au audiat noaptea, i-au intrerupt in mod nejustificat in timpul declaratiilor si au facut presiuni asupra lor. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decretat ca dreptul la viata al lui Mugurel Soare a fost incalcat prin forta cu care s-a actionat, in mod nejustificat, in momentul arestarii sale, si ca dreptul la o ancheta corecta i-a fost de asemenea incalcat reclamantului, pentru ca procurorii militari care au efectuat ancheta erau oficiali militari, la fel ca politistii, la acel moment. De asemenea, CEDO a statuat ca maniera de interogare a celor doi martori, audiati noaptea, fara apa, mancare si posibilitatea de a se odihni, a fost de natura sa le creeze acestora un sentiment de inferioritate si anxietate.

Reclamantul Soare a sustinut ca politistul l-a impuscat in cap cu intentie

Mugurel Soare a relatat judecatorilor europeni ca, in 19 mai 2000, an in care avea numai 19 ani, se indrepta, impreuna cu fratele sau, la Spitalul Caritas, unde urmau sa isi viziteze mama. La un moment dat, conform spuselor reclamantului, s-au intalnit cu un cunoscut, care, in momentul in care i-a vazut, a luat-o la fuga, tipand ca este agresat. Reclamantul si fratele sau au fugit dupa individ, au trecut de o masina albastra, in care se aflau trei barbati imbracti in civil, care, auzind tipete, au coborat din autovechicul. Soare a sustinut ca unul dintre cei trei politisti imbracati in civil l-a prins de umeri, l-a lipit de un zid, si, dupa ce l-a lovit de mai multe ori, a scos un pistol si l-a impuscat in cap. Doi martori oculari au declarat instantei europene ca, dupa ce a tras, politistul imbracat in civil i-a strigat colegului sau ca a impuscat pe cineva, iar colegul sau l-ar fi intrebat: “De ce ai tras, de ce ai facut asta”? Mai mult, martorii Angela Vlasceanu si Dorel Baicu au mentionat ca au incercat sa il opreasca si sa il imobilizeze pe politistul care a tras, lucru pe care l-a si reusit pentru cateva minute, inainte ca acesta sa scape, timp in care a observat ca omul legii nu era ranit in niciun fel. In plus, martorii au marcat pozitia corpului si urmele de sange pe trotuar si pe zidul pe care fusese lipit Soare, si au pozat apoi numarul de inmatriculare al masinii din care coborasera politistii in civil. Ulterior, la fata locului au ajuns mai multe masini de politie, iar Mugurel Soare si fratele sau au fost dusi la Spitalul Floreasca. Conform unchiului victimei, in momentul in care familia a ajuns la spital, usa salonului in care era internat nepotul sau era pazita de mascati inarmati. Unchiul victimei a aflat numele politistului care il impuscase pe Mugurel Soare, apoi a cerut sa vorbeasca cu acesta. Politistul acuzat ca a tras i-a spus unchiului lui Soare ca a fost nevoit sa traga, pentru ca Mugurel Soare l-a ranit grav pe unul dintre colegii sai, internat si el la Spitalul Floreasca. Unchiul lui Soare nu a reusit sa il gaseasca pe politistul presupus ranit de nepotul sau, ba mai mult, in urma anchetei s-a stabilit ca, de fapt, politistul care a tras suferise cateva plagi superficiale la nivelul stomacului, plagi facute cu un obiect ascutit, si nu a fost internat.

Parchetele autohtone nu au putut stabili cu exactitate cum s-a desfasurat evenimentul

Reprezentantul Romaniei a sustinut ca politistii i-au urmarit pe Mugurel Soare si pe fratele sau, pentru ca acestia aveau un cutit si alergau dupa un individ care tipa. Doi politisti i-au oprit pe fratele lui Mugurel Soare si pe individul care alerga tipand, iar ultimul politist a incercat sa il imobilizeze pe Mugurel Soare, dupa ce acesta, desi somat oficial de politist, nu s-a oprit. Ca atare, politistul a sustinut ca a incercat sa traga un foc de avertisment in aer, dar s-a dezechilibrat si l-a nimerit pe Soare in cap.

Parchetul militar si ulterior parchetele civile care au anchetat cauza au solutionat dosarul prin neinceperea urmaririi penale fata de politistul care a tras, pe motiv ca acesta a fost nevoit sa foloseasca arma. Expertizele medico-legale au aratat insa ca singurul care a suferit leziuni de natura sa ii puna viata in pericol si sa il lase cu infirmitati permanente a fost Soare, deoarece politistul in cauza a avut doar niste plagi superficiale. Astfel, medicii au constatat ca Soare a ajuns la spital in coma profunda, cu un traumatism cranio-cerebral grav, o fractura si mai multe traumatisme, si a necesitat doua operatii de urgenta, ramanand in final, semi-paralizat pe partea dreapta. Politistul care sustinea ca a fost agresat de Soare nu a suferit decat cateva rani superificiale si nu a necesitat internarea. CEDO a constatat ca parchetele militare, si, dupa demilitarizarea Politiei, cele civile, nu au stabilit fara putinta de tagada modul in care s-au desfasurat lucrurile, existand de fapt, doar versiunile contradictorii ale celor doua parti. Mai mult, CEDO a precizat ca tanarul Mugurel Soare nu a avut parte de o ancheta corecta, pentru ca procurorii militari care au anchetat initial dosarul nu erau independenti, ci erau oficiali militari, la fel ca si politistii la acea data. Pe de alta parte, Curtea a retinut ca, in absenta unor reglementari clare, politistul s-a trezit singur in fata unei amenintari, si a reactionat cu o independenta care nu ii poate fi imputata, tocmai din cauza absentei regulilor. Mai mult, Curtea a precizat ca politistul nu a fost sanctionat disicplinar, dovada a faptului ca acesta nu a incalcat niciun regulament, pentru ca acestea sunt ambigue si nu foarte detaliate. Ca urmare, CEDO a considerat ca este nevoie de angajarea raspunderii statului, care nu a luat masurile necesare pentru a stabili punct cu punct modalitatea in care trebuie sa actioneze politistii in asemenea situatii.

Martorii oculari au reclamat statul roman la CEDO pentru ca nu le-au fost respectate drepturile in timpul anchetei

Conform martorului Vasile Baicu, politistii care s-au deplasat la fata locului imediat dupa incident au identificat toti martorii oculari si le-a cerut sa ii insoteasca la sectia de politie, unde au ajuns in jurul orei 19.30. Audierea celor doi martori si reclamanti, Angela Vlasceanu si Vasile Baicu a inceput in jurul orei 21.00, cand cei doi i-au rugat pe politisti sa ii lase se mearga acasa, pentru ca erau obositi si familiile lor nu stiau unde sunt, insa oamenii legii nu le-ar fi dat voie sa plece. Cei doi martori, pusi in aceeasi camera la Politie, nu au primit nici apa, nici mancare, desi le-au spus agentilor ca sunt obositi si ca au suferit un soc, si au continuat sa spuna ce au vazut. In jurul orei 22.30, au fost informati ca la locul incidentului s-a prezentat un procuror militar, acompaniat de trei politisti, si ca, dupa ce va termina ancheta pe teren, se va intoarce pentru audieri. Politistul care l-a impuscat in cap pe Mugurel Soare i-a declarat procurorului de caz ca a fost agresat de un tigan, fara a-i indica numele acestuia. Dupa miezul noptii, procurorul militar a ajuns la sediul politiei si a inceput sa ii interogheze separat pe cei doi martori, desi acestia dadusera deja declaratie in fata politistilor. Conform martorilor reclamanti, procurorul de caz ii intrerupea in timpul povestirii, care ii intreba de fiecare data daca sunt siguri ca Mugurel Soare nu avea un cutit, dupa care le spunea: “Noi o sa scriem in declaratia ta ca avea un cutit, si nu ti se va intampla nimic”. Pentru ca martorii au sustinut ca nu vor semna o declaratie nereala, un individ in civil care il insotise pe procuror i-a amenintat ca, daca nu vor semna declaratiile exact asa cum vor fi scrise, le va spune “tiganilor ca au dat declaratii contra lor, ca sa ii linseze”. De asemenea, individul in civil ii intreba pe martori daca nu se tem sa declare impotriva unui politist, care le-ar putea face probleme. Martorii au mentionat de asemenea ca procurorii nu le-au permis sa isi citeasca declaratiile redactate de politisti si i-au presat sa semneze. Dupa mai mult de doua ore de la momentul semnarii declaratiilor, martorilor nu le-a fost permis sa plece, iar politistii nu le-au aratat niciun act de retinere. CEDO a constatat ca, desi nu se pot stabili mai presus de orice banuiala ca sustinerile martorilor sunt in conformitate cu realitatea, totusi, martorii vor primi cate 10.000 de euro cu titlu de daune morale.