28 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

FALA LUI SCUTEA – Ministerul Public se lauda cu scaderea ratei de achitari la nivelul tuturor parchetelor: de la 1,4% in 2020 la 1,2% in 2021. Tot in 2021 s-a diminuat numarul inculpatilor: 750, cu 8,2% mai putini decat cei 817 din 2020. Spre deosebire de raportul de activitate al procuraturii romane pe 2020, Ministerul Public mentioneaza Decizia CCR 405/2016 privind abuzul in serviciu drept principala cauza a achitarilor definitive din 2021 si abia apoi motive imputabile procurorilor (Raportul)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

22 September 2022 18:02
Vizualizari: 4265

Procuratura romana a avut un an bun in 2021 sub conducerea Procurorului General Gabriela Scutea (foto). Cel putin asa reiese din raportul de activitate pe anul trecut, publicat de PICCJ joi, 22 septembrie 2022. Subliniem ca este vorba despre un raport care vizeaza toate parchetele din Romania – nu doar Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.



Mai exact, inculpatii achitati definitiv au reprezentat anul trecut 1,2% din totalul celor trimisi in judecata – in coborare comparativ cu 2020, cand rata achitarilor definitive se situa la nivelul de 1,4 procente. Totusi, s-au imputinat si inculpatii: 750 in 2021, fata de 817 in 2020 (o scadere de 8,2%).

Amintim ca, in comparatie cu declinul de fata, rata achitarilor definitive coborase mai puternic in 2020 prin raportare la 2019: de la 2,1% la 1,4%. Mentionam ca din februarie 2019 pana in februarie 2020 (cand a fost numita Gabriela Scutea), PICCJ si, implicit, intregul Minister Public au fost conduse interimar de catre procurorul Bogdan Licu, care i-a urmat lui Augustin Lazar.

Cat priveste temeiurile achitarilor definitive incasate de procurorii romani anul trecut, cel mai frecvent a fost cel de la art. 16 alin. 1 lit. b Cod procedura penala: „fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege” (56,5% din totalul achitarilor definitive). El este urmat de lipsa probelor (art. 16 alin. 1 lit. c CPP – 19,8%), apoi de lipsa faptei (litera a – 14%). Nu in ultimul rand, achitarea de la litera d (cauza justificativa sau de neimputabilitate) a reprezentat 5,3% din total.

Achitari definitive au fost dispuse si in baza vechiului Cod penal – mai precis, in temeiul art. 18/1.


Iata ce prevede acest articol:


Fapta care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni

Articolul 18^1

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.

La stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului, daca este cunoscut.

In cazul faptelor prevazute in prezentul articol, procurorul sau instanta poate aplica una dintre sanctiunile cu caracter administrativ prevazute la art. 91 (n.r. mustrarea, mustrarea cu avertisment sau amenda de la 10 lei la 1.000 de lei)”.


Redam pasajul relevant din raportul pe 2021:


C. Calitatea activitatii de urmarire penala

Achitari definitive

In anul 2021 au fost achitati definitiv, indiferent de perioada trimiterii in judecata, 750 inculpati, (cu 8,2% mai putini decat in anul 2020 cand au fost achitati 817 inculpati), din care 724 inculpati persoane fizice (in scadere cu 9,5%) si 26 inculpati persoane juridice (in crestere cu 52,9%). Dintre inculpatii persoane fizice achitati definitiv, un numar de 10 persoane sunt minori (in crestere cu 11,1% fata de anul 2020), iar 35 au fost arestati preventiv (in scadere cu 20,5% fata de anul 2020 cand cifra a fost de 44).

Ponderea achitatilor definitiv in totalul inculpatilor trimisi in judecata a fost de 1,2%, fata de 1,4% in anul 2020.

In ceea ce priveste temeiul in baza caruia au fost dispuse solutiile de achitare, 56,5% reprezinta achitarile in temeiul art. 16 lit. b) Cpp, 19,8% achitarile in temeiul art. 16 lit c) Cpp, 14% achitarile in baza art. 16 lit. a) Cpp, 5,3% achitarile in baza art. 16 lit. d) Cpp, iar 4,4% achitarile in baza art. 18/1 Cp anterior.


Scutea da vina in primul rand pe CCR pentru achitari


Remarcam ca, spre deosebire de raportul de activitate aferent anului 2020, acum Ministerul Public nu incepe lista de motive care au produs achitarile cu unele imputabile procurorilor, ci cu Decizia CCR nr. 405/2016 privind abuzul in serviciu. In raportul pe 2020, aceasta decizie a Curtii Constitutionale a Romaniei nici macar nu era mentionata explicit, Ministerul Public referindu-se acolo doar la „dezincriminarea faptelor”. La fel ca in 2020, anul trecut au fost inregistrate achitari definitive cauzate de faptul ca probatoriul s-a bazat doar pe declaratia denuntatorului. Altfel spus: ca procurorii nu s-au obosit sa stranga probe.


Prezentam in oglinda pasajele din cele doua rapoarte privind cauzele achitarilor:


I. Raportul pe 2021:


Motivele dispunerii acestor solutii de catre instantele de judecata in anul 2021 sunt in principiu asemanatoare celor din anul anterior:

- efectele Deciziei Curtii Constitutionale nr.405/2016 referitoare la infractiunea de abuz in serviciu;

- urmarirea penala incompleta, in sensul in care nu au fost clarificate toate aspectele necesare referitoare la tipicitatea infractiunilor pentru care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor;

- probatoriul considerat insuficient de instanta pentru a retine vinovatia dincolo de orice dubiu rezonabil;

- survenirea in faza de judecata a unor situatii noi si administrarea unor mijloace de proba noi care au condus la modificarea starii de fapt initiale;

- interpretarea gresita a probatoriului, argumentatii vadit eronate, probatoriu fundamentat doar pe declaratia denuntatorului.


II. Raportul pe 2020:


Analiza efectuata in cursul anului 2020 a evidentiat drept principale cauze care au condus la dispunerea solutiilor definitive de achitare in anul anterior:

- urmarirea penala incompleta, in cadrul careia nu au fost clarificate toate aspectele necesare referitoare la tipicitatea infractiunilor pentru care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor;

- probatoriul considerat insuficient de instanta pentru a retine vinovatia dincolo de orice dubiu (situatie frecventa in cauzele avand ca obiect infractiunea prev de art. 336 alin. 1 Cp) (n.r. conducerea unui autovehicul sub influenta alcoolului);

- deficientele de redactare a rechizitoriului;

- interpretarea gresita a probatoriului, argumentatii vadit eronate, probatiune fundamentata doar pe declaratia denuntatorului;

- nerespectarea privilegiului autoincriminarii in cazul infractiunii de marturie mincinoasa.

Alte cauze identificate si comunicate de unitatile de parchet care au condus la dispunerea achitarilor inregistrate in anul 2020 au fost:

- dezincriminarea faptelor pentru care s-a dispus trimiterea in judecata;

- nerespectarea, prin ordonanta de remediere a neregularitatilor actului de sesizare, a exigentelor impuse de instanta (de exemplu, in privinta particularizarii si individualizarii fiecarui act material pentru infractiunile continuate);

- nerespectarea unor prevederi procedurale esentiale in cursul urmaririi penale, cu consecinta trimiterii in judecata a persoanelor si pentru alte fapte/acte materiale decat cele pentru care s-a pus in miscare actiunea penala;

- survenirea in faza de judecata a unor situatii noi si administrarea unor mijloace de proba noi care au condus la modificarea starii de fapt initiale;

- lipsa unei interpretari unitare asupra unor dispozitii legale”.


* Cititi aici raportul de activitate al PICCJ aferent anului 2021

* Cititi aici raportul de activitate pe 2020

Comentarii

# Mephisto date 22 September 2022 18:16 +129

S-a diminuat numarul inculpatilor pentru ca asta este ordinul de destabilizare a societatii de la Soros

# visu date 22 September 2022 20:21 +3

La salarii de peste 30 mil au constatat doar 2 mil prejudiciu și acela pe jumatate certificabil de juzi ca să nu mai vbim despre recuperarea efectivă?!

# Iacob date 22 September 2022 20:36 +156

stati sa vedeti cand vor apare primele dosare fabricate de procorori, in contra evidentelor probelor; adica scrie procororu' ca "suspectul a certificat de conform cu originalul, a semnat si a stampilat..", iar din dosar, 25 de inscrisuri (ce stau la baza a 25 de acte materiale) "are" alte semnaturi si alte stampile. Iar procoru' ierahic soperior, 'ce ca a fost "declarat suspect in baza materialului probator ce se afla la dosaru' cauzei ..." DACA MAI ADAUG SI FAPTUL CA NU SUSPECTU' A TRANMIS ACTELE,LA DOSAR EXISTAND ADRESELE DE EXPEDITIE PRIN CURIER (desi procoru' de urmarire 'ce ca "suspectu, in relizarea ... cu vadita intentie de a ... , a depus actele ..."), avem tabloul complet al unui camp tactic in plina operatiune. Si asta, in plina iarna cu facutri de gaze, de curent de ca..at, cu preturi la paine, lapte, zahar, oua, branza, de ca..at, .. Distractie maxima, moncher !Va asigur ... O sa va tin la curent, dupa ziua de .. 09.2022

# Ioana M. date 26 September 2022 17:21 0

Restul DP sunt tinute in sertare, la dospit.. Poate mai cresc! Daca nu, o sa se prescrie . Doar a "norocosilor" !

# Irinel date 3 October 2022 21:11 0

interesant si cum rusia se lauda cu o astfel de statistica, in moment ce in tari cu sisteme juridice mai corecte ca germania rata de achitare da spre 25%

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 27.03.2024 – Oamenii s-au dus peste „Baronul Lamborghini” (Video)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva