Uitați cât de bine se făceau dosarele pe vremea în care DNA era condus de Crin Nicu Bologa (foto), cel care ține astăzi lecții de justiție și care îl atacă astăzi pe actualul șef al parchetului anticorupție, Marius Voineag, în campaniile prin care gruparea #rezist vrea să restaureze Sistemul de teroare din perioada Binomului DNA-SRI condus de Laura Koveși și Florian Coldea! Un dosar fabricat în 2021 (deci când șef al DNA era Bologa) s-a soldat cu achitare definitivă la Înalta Curte. Un dosar nu de mare corupție (așa cum susține Bologa că erau cauzele în mandatul său), ci un dosar cu o pretinsă angajare fictivă.

Astfel, Completul de 5 judecători al Inaltei Curți de Casație și Justiție – format din Lavinia Lefterache, Lucia-Tatiana Rog, Lia Savonea, Adrian Glugă și Valentin Gheorghe Chitidean – a dispus luni, 2 februarie 2026, achitarea definitivă a fostului ministru al Sănătății Florian Bodog, trimis în judecată în 2021 pentru abuz în serviciu și fals, fapte ce priveau o pretinsă angajare fictivă a consilierei sale Olivia Andreea Marcu. Mai exact, Bodog a fost acuzat că timp de un an ar fi semnat acte astfel încât să ateste prezența la birou a consilierei sale, contrar realității.

Achitarea lui Bodog a fost dispusă în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală „fapta nu există” pentru fals intelectual și în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală - „fapta nu este prevăzută de legea penală” pentru abuz în serviciu.

Aceeași soluți a fost pronunțată si față de consiliera Olivia Andreea Marcu.

La fond - prin sentinţa penală nr. 588 din 03 decembrie 2024 pronunțată în dosarul 2340/1/2021 - Florian Bodog fusese condamnat la 2 ani închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, iar consiliera sa tot la 2 ani închisoare cu suspendare pentru complicitate la abuz în serviciu, de un Complet de 3 judecători format din Constantin Epure (în prezent pensionar), Valerica Voica și Alin Nicolescu.

Prezentăm comunicatul ICCJ privind achitarea fostului ministru Florian Bodog:

„Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători în materie penală, a pronunțat astăzi soluția de achitare în cauza privind pe fostul ministru al Sănătății, Florian Dorel Bodog și Olivia Andreea Marcu (fostă Baciu) trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu prevăzută de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin (1) Cod penal, respectiv fals intelectual prevăzută de art. 321 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, respectiv complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 48 Cod penal raportat la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin (1) Cod penal, în legătură cu activitatea unui consilier personal încadrat cu normă parțială.

Instanța supremă a reținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, în contextul în care activitatea consilierului personal s-a desfășurat de la distanță, iar natura atribuțiilor specifice acestei funcții nu presupune o prezență fizică obligatorie la sediul instituției.

Înalta Curte a constatat că funcția de consilier personal este caracterizată printr-un raport juridic special de încredere și colaborare directă, având un conținut preponderent intelectual și consultativ, care nu poate fi evaluat prin parametri cantitativi standardizați. Lipsa prezenței fizice nu este echivalentă cu lipsa activității prestate.

Totodată, instanța supremă a stabilit că eventualele neregularități de ordin administrativ privind formalizarea raportului de muncă nu pot fi subsumate sferei răspunderii penale, dreptul penal având caracter de ultima ratio și neputând fi utilizat pentru sancționarea deficiențelor de organizare sau control instituțional.

În ceea ce privește infracțiunile de fals intelectual reținute în mod subsecvent, Înalta Curte a apreciat că acestea sunt indisolubil legate de pretinsa faptă principală de abuz în serviciu și că, în absența acesteia, nu pot subzista autonom.

Prin această soluție, Înalta Curte reafirmă principiul potrivit căruia dreptul penal nu poate substitui mecanismele administrative și nu poate fi extins dincolo de limitele legale, cu încălcarea principiului legalității incriminării. Soluția este definitivă”.

Redăm minuta Deciziei nr. 5 din 2 februarie 2026 pronunțate de Completul de 5 judecători ICCJ (dosar 163/1/2025):

„I. În baza art.421 alin.(1) pct.2, lit.a) C.proc.pen., admite apelurile declarate de inculpaţii Marcu (fostă Baciu) Olivia Andreea şi Bodog Florian Dorel împotriva sentinţei penale nr. 588 din data de 3 decembrie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, în dosarul nr. 2340/1/2021.

Desfiinţează în parte sentinţa penală nr. 588 din 03 decembrie 2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în dosarul nr. 2340/1/2021 şi rejudecând:

În baza art.396 alin. (5) C.proc.pen. raportat la art.16 alin. (1) lit. a) C.proc.pen., achită inculpatul Bodog Florian Dorel pentru infracţiunea de fals intelectual în forma unităţii legale a infracţiunii continuate prevăzută de art.321 C.pen., cu aplicarea art.35 alin. (1) C.pen.(12 acte materiale). În baza art.396 alin. (5) C.proc.pen. raportat la art.16 alin. (1) lit. b) teza I C.proc.pen., achită inculpatul Bodog Florian Dorel pentru infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit în formă continuată prevăzută de art.13 ind. 2 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C.pen., cu aplicarea art.35 alin. (1) C.pen.(12 acte materiale). În baza art.396 alin. (5) C.proc.pen. raportat la art.16 alin. (1) lit. b) teza I C.proc.pen., achită inculpata Marcu (fostă Baciu) Olivia Andreea pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit sub forma complicităţii în formă continuată prevăzută de art.48 alin. (1) C.pen.raportat la art.13 ind. 2 din Legea nr.78/2000 raportat la art.297 alin. (1) C.pen., cu aplicarea art.35 alin. (1) C.pen.(12 acte materiale).

În baza art.25 alin (5) C.proc.pen., lasă nesoluţionată acţiunea civilă.

În baza art.397 alin (5) C.proc.pen., menţine măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa din data de 26.08.2021 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a corupţiei, în dosarul nr. 280/P/2019 până la concurenţa sumei de 74,461.14 lei, pe un termen de 30 de zile calculat de la data de 19 ianuarie 2026.

Înlătură dispoziţia de desfiinţare a foilor colective de prezenţă pentru lunile februarie 2017 – ianuarie 2018 în partea ce o vizează pe inculpata Marcu (fostă Baciu) Olivia Andreea.

În baza art.275 alin. (3) C.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în faza de urmărire penală şi judecată în fond, respectiv în apel, rămân în sarcina statului. Menţine celelelate dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

II. În baza art.421 alin.(1) pct.1, lit. b) C.proc.pen., respinge apelul declarat de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie sentinţei penale nr. 588 din data de 03 decembrie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, în dosarul nr. 2340/1/2021. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 02 februarie 2026”.

Iată comunicatul DNA din 30 august 2021:

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

BODOG FLORIAN DOREL, senator în Parlamentul României, la data faptelor având funcția de ministru, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (12 acte materiale),

- fals intelectual, în formă continuată (12 acte materiale),

- fals în înscrisuri sub semnătură privată (trei infracțiuni);

MARCU (fostă BACIU) OLIVIA ANDREEA, la data faptelor angajată în funcția de consilier personal al ministrului Sănătății, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (12 acte materiale).

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:

În calitate de ministru al Sănătății, inculpatul Bodog Florian Dorel ar fi acționat în mod direct pentru ca Marcu Olivia Andreea, angajată în funcția de consilier personal, să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract; totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte.
Concret, în perioada februarie 2017 - ianuarie 2018, inculpatul Bodog Florian Dorel (care în prezent nu mai ocupă funcția de ministru), deși cunoștea că angajata sa în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu ar fi luat măsuri pentru sancționarea disciplinară. Astfel, consiliera ministrului, inculpata Marcu Olivia Andreea, ar fi obținut drepturi salariale necuvenite de 75.656 lei, sumă ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.
În același context, în perioada februarie - octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere, demersuri menite a produce consecințe juridice.

Ministerul Sănătății a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 75.656 lei.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție, având în vedere că, la data săvârșirii faptelor, inculpatul Bodog Florian Dorel avea calitatea de ministru în Guvernul României, iar faptele aveau legătură cu atribuțiile de serviciu ale acestuia.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”.