Grefierii cer Ministerului Justiției să nu îi lase pe dinafară în procesul de reorganizare a parchetelor de pe lângă judecătorii. 

Sindicatul Național al Grefei Judiciare (SNGJ) Dicasterial – prezidat de grefierul Cătălin Trăistaru (foto) – a anunțat luni, 9 martie 2026, că la 3 martie i-a trimis ministrului Justiției Radu Marinescu un amendament la proiectul de lege privind desființarea a 134 dintre cele 175 de parchete de pe lângă judecătorii (toate aflate în provincie) – proiect pus în dezbatere publică în luna februarie. După cum Lumea Justiției a relatat la acea vreme, cele 41 de PJ-uri rămase vor avea sediile principale în municipiile-reședință de județ, fostele unități transformându-se în sedii secundare. De asemenea, amintim că inițiativa are în vedere desființarea a 134 de posturi de procuror-șef și tot atâtea de grefier-șef (click aici pentru a citi).

În acest context, SNGJ Dicasterial îi solicită lui Marinescu să înlăture pasajul privind eliminarea celor 134 de grefieri-șefi din schemă. În caz contrar, justiția va avea grav de suferit, avertizează sindicatul. De asemenea, Dicasterial acuză că proiectul creează o discriminare între grefieri și procurori, în condițiile în care permite menținerea a până la trei posturi de adjuncți ai procurorului-șef la nivelul sediilor secundare ale PJ-urilor.

În drept, este vorba despre art. II alin. 3 din proiect, pentru care sindicatul propune două variante de modificare.

Iată cum sună cele două variante:

- varianta 1: „Funcțiile de conducere din categoria personalului auxiliar de specialitate din cadrul parchetelor de pe lângă judecătoriile situate în alte localități decât reședințele de județ nu se transformă în funcții de execuție, ci se mențin în cadrul structurii reorganizate, urmând a fi integrate în organigrama parchetului de pe lângă judecătoriile din cadrul județului, cu exercitarea atribuțiilor de conducere la nivelul sediului secundar în care își desfășoară activitatea”;

- varianta 2: „La nivelul fiecărui sediu secundar cu activitate permanentă se menținefuncțiade grefier-șef, în condițiile Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate, funcție integrată în structura organizatorică a parchetului de pe lângă judecătoriile din cadrul județului”.

Redăm principalele pasaje din adresa Dicasterial către ministrul Justiției:

„Analizând conținutul proiectului și nota de fundamentare aferentă, constatăm că argumentarea măsurilor propuse este construită preponderent prin raportare la situația funcțiilor de procuror – neatractivitatea ocupării posturilor, distribuirea inechitabilă a volumului de activitate și necesitatea consolidării componentei manageriale la nivel județean.

În   schimb,   proiectul   nu   conține   o   analiză   distinctă   privind   impactul reorganizării asupra personalului auxiliar de specialitate și nici o justificare specifică pentru transformarea funcțiilor de conducere din această categorie în funcții de execuție.

Întrucât  personalul  auxiliar  de  specialitate  reprezintă  componenta administrativă esențială pentru funcționarea parchetelor, iar activitatea desfășurată la nivelul sediilor secundare nu este eliminată prin reorganizare, considerăm necesară reanalizarea dispozițiilor art. II alin. (3) din proiect, în vederea menținerii funcției de grefier-șef la nivelul fiecărui sediu secundar cu activitate permanentă. (...)

Considerăm  că  menținerea  funcției  de  grefier-șef  la  nivelul  fiecărui  sediu secundar reprezintă o condiție esențială pentru asigurarea continuității administrative, a coordonării activității personalului auxiliar de specialitate, conex și contractual și a funcționării eficiente a structurii reorganizate.

Proiectul de lege își fundamentează reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii pe argumente ce privesc exclusiv neatractivitatea funcțiilor de procuror, distribuirea inechitabilă a volumului de activitate și necesitatea consolidării componentei manageriale. Nota de fundamentare dezvoltă pe larg dificultățile generate de unitățile mici de parchet și justifică reducerea funcțiilor de conducere din perspectiva eficienței activității procurorilor. În schimb, nu există o analiză distinctă privind activitatea administrativă și impactul asupra personalului auxiliar de specialitate, deși reorganizarea propusă produce efecte directe asupra acestei categorii profesionale.

În realitate, activitatea desfășurată la nivelul sediilor secundare nu dispare prin reorganizare. Dosarele continuă să fie instrumentate la nivel local, corespondența este primită și expediată în fiecare sediu, registrele sunt ținute distinct, termenele sunt urmărite operativ, iar activitatea arhivistică și statistică se desfășoară în mod continuu. Or, în prezent grefierii cu funcții de conducere organizează și coordonează personalul auxiliar de specialitate, conex și contractual, gestionează circuitul documentelor, verifică respectarea termenelor procesuale, asigură evidența statistică, controlează arhivarea, evidența ștampilelor, gestionarea registrelor și monitorizarea prezenței personalului. Aceste atribuții nu sunt accesorii, ci reprezintă structura administrativă de bază fără de care activitatea parchetelor secundare nu poate funcționa.

Argumentul utilizat în nota de fundamentare pentru procurori – potrivit căruia funcțiile de conducere trebuie să aibă conținut real și să permită exercitarea atribuțiilor manageriale în mod efectiv – este pe deplin aplicabil și personalului auxiliar de specialitate. Eliminarea funcției de grefier-șef la nivelul sediilor secundare ar conduce la situația paradoxală în  care componenta judiciară este  consolidată, iar  componenta administrativă este decapitalizată, generând un dezechilibru instituțional evident. Nu se poate susține consolidarea managementului prin reducerea unilaterală a conducerii auxiliare de specialitate, în condițiile în care activitatea locală rămâne operațională și presupune coordonare permanentă.

De asemenea, reorganizarea propusă nu poate fi fundamentată pe argumentul economiei bugetare în absența unei analize privind impactul funcțional. Funcția de grefier-șef nu reprezintă o poziție formală, ci un mecanism de responsabilizare și control intern. Atribuțiile curente demonstrează că această funcție este esențială pentru respectarea termenelor  legale,  pentru  integritatea  evidențelor,  pentru  corectitudinea circuitului documentelor și pentru gestionarea resurselor administrative. Desființarea funcției fără alternativă organizatorică produce un risc real de fragmentare a responsabilității și de afectare a disciplinei administrative.

În plus, dacă nota de fundamentare invocă necesitatea distribuirii echilibrate a volumului de muncă și a eficientizării resurselor umane în cazul procurorilor, același principiu trebuie aplicat și personalului auxiliar de specialitate. Concentrarea formală a conducerii la nivel județean nu înlătură nevoia de coordonare operativă locală. Dimpotrivă, în lipsa unei structuri de conducere la nivelul fiecărui sediu secundar, sarcinile  administrative  vor  fi  fie  supradimensionate la  nivel  central,  fie  exercitate informal, fără o delimitare clară a responsabilităților.

În plus, organizarea parchetelor la nivel județean, cu păstrarea aceluiași volum de activitate administrativă la nivelul fiecărui sediu secundar, dar cu un singur grefier-șef la nivelul întregului parchet județean, în  timp ce  prim-procurorul poate  avea 1–3 adjuncți, creează un dezechilibru structural evident. O structură administrativă care deservește mai multe sedii permanente, cu personal auxiliar de specialitate numeros și cu activitate distinctă pe fiecare circumscripție, nu poate fi gestionată eficient printr-o conducere unică, centralizată exclusiv la sediul principal.

Spre  deosebire  de  activitatea  procurorilor,  care  poate  fi  redistribuită  prin preluarea cauzelor sau prin mobilitate internă, activitatea administrativă are un caracter local, operativ și continuu. Evidența registrelor, gestionarea arhivei, monitorizarea termenelor,  certificarea  lucrărilor,  verificarea  corespondenței  și  coordonarea personalului se realizează fizic în fiecare sediu. Aceste atribuții nu pot fi exercitate la distanță în mod efectiv și constant, fără a afecta ritmicitatea activității și responsabilitatea directă.

Dacă la nivelul aceleiași structuri județene se justifică existența a până la trei adjuncți ai prim-procurorului pentru consolidarea componentei manageriale, atunci este cu atât mai necesară existența unei conduceri auxiliare proporționale. În lipsa acesteia, se ajunge la situația în care managementul judiciar este consolidat, iar managementul administrativ este redus la minim, deși activitatea grefei rămâne neschimbată în volum și complexitate.

Un singur grefier-șef la nivel județean nu poate asigura coordonarea efectivă a mai multor sedii permanente, fiecare având personal, registre, arhivă, fluxuri de documente și relații instituționale proprii. Consecința nu va fi eficientizarea, ci diluarea responsabilității și apariția unor blocaje administrative. Reforma nu poate produce un parchet județean consolidat din perspectiva procurorilor și, simultan, o structură administrativă subdimensionată.

În   plan   organizatoric,   trebuie   observat   că   reorganizarea   nu   conduce   la diminuarea activității administrative la nivel local, ci doar la schimbarea subordonării formale. Dosarele rămân fizic la sediile secundare, ședințele de judecată continuă să se   desfășoare   în   circumscripțiile   actuale,   iar   circuitul   documentelor   nu   se centralizează la sediul principal. Prin urmare, sarcina de coordonare administrativă rămâne integrală la nivel local, chiar dacă organigrama se modifică. Eliminarea conducerii auxiliare locale  nu  reduce  activitatea, ci  doar  elimină  nivelul  formal  de responsabilitate.

În  planul  răspunderii,  atribuțiile  curente  implică  răspundere  directă  pentru respectarea termenelor procesuale, evidența registrelor și integritatea documentelor. Dacă funcția de grefier-șef este eliminată la nivelul sediilor secundare, apare o problemă juridică reală: cine răspunde pentru eventualele disfuncționalități? Răspunderea disciplinară și administrativă nu poate fi difuză sau informală. Orice structură funcțională presupune o delimitare clară a responsabilităților.

În plan managerial, reorganizarea urmărește consolidarea funcțiilor de conducere ale procurorilor pentru a le oferi „conținut real”. Același principiu trebuie aplicat și personalului auxiliar de specialitate. Coordonarea la distanță a mai multor sedii permanente presupune o încărcare administrativă considerabilă, care, în absența unei conduceri locale, riscă să transforme grefierul-șef județean într-un veritabil „manager nominal”, fără capacitate reală de intervenție operativă.

În planul controlului intern și al trasabilității, existența unui grefier-șef la nivel local asigură verificarea permanentă a respectării normelor privind arhivarea, evidența ștampilelor, gestionarea registrelor și expedierea corespondenței. Aceste activități sunt sensibile  și  supuse  controlului  administrativ,  inclusiv  din  perspectiva  inspecțiilor interne. Centralizarea formală a conducerii nu înlocuiește controlul la nivelul sediului secundar.

În planul proporționalității, este relevant faptul că proiectul justifică reducerea funcțiilor de conducere prin prisma eficienței și economiei bugetare, dar nu demonstrează că  desființarea funcțiilor de  grefier-șef conduce  la  creșterea eficienței administrative. Dimpotrivă, există riscul generării unor costuri indirecte: întârzieri, erori în evidențe, dificultăți de coordonare și suprasolicitarea sediului principal. Economia bugetară nu poate prevala asupra funcționalității structurii administrative.

În fine, din perspectiva echilibrului instituțional, Ministerul Public funcționează prin complementaritatea activității procurorilor și a personalului auxiliar de specialitate. Consolidarea exclusivă a componentei judiciare, concomitent cu diminuarea celei administrative, creează un dezechilibru structural. O reformă coerentă trebuie să trateze organizarea parchetelor ca un ansamblu unitar, nu ca două planuri distincte – unul consolidat și unul subdimensionat.

Măsura desființării funcției de grefier-șef la nivelul sediilor secundare nu este demonstrată ca fiind necesară, adecvată și proporțională cu scopul urmărit, în absența unei analize de impact distincte privind activitatea administrativă.

Pentru aceste motive, menținerea funcției de grefier-șef la nivelul fiecărui sediu secundar cu activitate permanentă reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea coerenței organizaționale, a continuității administrative și a echilibrului între componenta judiciară și cea administrativă a Ministerului Public. Reforma nu poate fi una selectivă, aplicată exclusiv în raport cu procurorii, ci trebuie să reflecte realitatea funcționării integrale a parchetelor.

În temeiul dispozițiilor art. 7 alin. (9) coroborat cu art. 3 lit. f) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, solicităm organizarea unei dezbateri publice pe marginea Proiectul de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii, aflat în prezent în procedura de consultare publică”.

* Citiți aici întreaga adresă a sindicatului către MJ