30 November 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CCR JOACA ALBA-NEAGRA CU CONSTITUTIA – Printr-o stupefianta motivare, CCR da liber la incalcarea propriilor decizii de catre magistrati daca aceasta nu e facuta cu rea-credinta sau grava neglijenta: „Este adevarat ca noua reglementare nu mai stabileste ca abatere disciplinara orice incalcare a deciziilor Curtii Constitutionale”. CCR instaureaza primatul european, aplicarea deciziilor CJUE in detrimentul celor ale CCR neputand fi considerata rea-credinta sau grava neglijenta (Decizia)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

15 November 2022 13:32
Vizualizari: 4086

Curtea Constitutionala a Romaniei confirma temerile aparute inca din data de 9 noiembrie 2022, cand a respins in bloc toate sesizarile de neconstitutionalitate legate de noile legi ale justitiei: CCR face pur si simplu sluj in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), instaurand primatul dreptului european asupra Constitutiei Romaniei.

 



Luni, 14 noiembrie 2022, instanta de contencios constitutional a publicat motivarea Deciziei nr. 520/2022, prin care a respins obiectia de neconstitutionalitate formulata de catre Avocatul Poporului Renate Weber fata de neincluderea, in noua Lege privind statutul judecatorilor si procurorilor, a abaterii disciplinare constand in nerespectarea deciziilor CCR (art. 271 lit. s din noul act normativ, echivalentul art. 99 lit. ș din actuala Lege nr. 303/2004).

Dupa cum veti citi mai jos, Curtea Constitutionala pretinde ca nerespectarea deciziilor ei poate fi tratata ca abatere disciplinara constand in exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta (art. 271 lit. t din viitoarea lege, echivalentul actualului art. 99 lit. t din Legea 303/2004). Totusi, CCR recunoaste ca nu toate incalcarile si nerespectarile deciziilor Curtii Constitutionale de catre magistrati vor fi abatere disciplinara: Este adevarat ca noua reglementare nu mai stabileste ca abatere disciplinara orice incalcare a deciziilor Curtii Constitutionale, ci numai pe acelea care sunt facute cu rea-credinta sau grava neglijenta”. Or, precizarea CCR nu reprezinta decat o confirmare a faptului ca judecatorii si procurorii vor putea sa ignore deciziile Curtii fara sa pateasca ceva, atat timp cat nesocotirea deciziilor CCR nu se produce cu rea-credinta sau grava neglijenta.

De asemenea, precizarea CCR – in sensul ca nu toate nerespectarile deciziilor CCR vor fi abatere disciplinara – ascunde altceva. Si anume, in acest mod CCR da liber practic la aplicarea hotararilor CJUE in detrimentul deciziilor CCR. Spre exemplu, niciun judecator nu va putea fi acuzat de rea-credinta sau grava neglijenta daca aplica o hotarare CJUE in locul unei decizii CCR cu care se afla in contradictie.

Aceleasi argumente sunt folosite de catre Curtea Constitutionala  cu privire la eliminarea abaterii disciplinare constand in nerespectarea deciziilor de recurs in interesul legii pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Pe de alta parte, prin aceasta motivare CCR va lasa la mana CSM si a judecatorilor ICCJ sesizati cu dosarele disciplinare sa stabileasca unde este rea-credinta sau grava neglijenta in cazul in care un magistrat ignora o decizie CCR. Fapt care nu se intampla atunci cand nerespectarea deciziilor CCR era abatere disciplinara distincta.

 

Redam principalul pasaj din decizia Curtii Constitutionale cu privire la abaterea disciplinara constand in nesocotirea jurisprudentei CCR:


„328. Criticile de neconstitutionalitate. Se sustine ca dispozitiile art.271 din Legea privind statutul judecatorilor si procurorilor contravin prevederilor art.1 alin.(5), ale art.124 alin.(3), ale art.126 alin.(3), ale art.132 alin.(1) si ale art.147 alin.(4) din Constitutie prin omisiunea de a reglementa raspunderea judecatorilor si a procurorilor pentru nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale si ale ICCJ. Se apreciaza ca reglementarea ca abatere disciplinara a nerespectarii normelor de drept material sau procesual, in cadrul activitatii jurisdictionale, in cazul indeplinirii conditiilor pentru angajarea raspunderii disciplinare, pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta nu constituie o garantie suficienta pentru infaptuirea justitiei cu respectarea obligativitatii deciziilor ICCJ pronuntate in vederea unificarii practicii judiciare, precum si a deciziilor Curtii Constitutionale, in sensul celor retinute de Curtea Constitutionala in Decizia nr.2 din 11 ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.131 din 23 iulie 2012.

329. Examinand criticile de neconstitutionalitate formulate, Curtea retine ca, prin Decizia Curtii Constitutionale nr.2 din 11 ianuarie 2012, precitata, a statuat ca atat deciziile sale, cat si cele ale ICCJ pronuntate in solutionarea recursului in interesul legii dau expresie unei competente specifice, strict prevazute de lege. Prin urmare, respectarea lor nu impiedica exercitarea competentelor legale ale instantelor de judecata. Pentru a se pronunta, instantele trebuie sa aiba in vedere si sa aplice, deopotriva, atat dispozitiile dreptului intern, cat si prevederile din tratatele internationale la care Romania este parte, potrivit distinctiilor impuse de dispozitiile art.20 si 148 din Constitutie. Judecata instantelor poarta insa intotdeauna asupra unui caz concret; cadrul procesual specific fiecarei cauze determina, de fiecare data, interpretarea si aplicarea in mod corespunzator a dispozitiilor incidente in materie.

330. Curtea a mai retinut ca art.124 alin.(3) din Constitutie, alaturi de garantia independentei judecatorilor, prevede si obligatia acestora de a se supune numai legii. Notiunea de 'lege' prevazuta de art.124 alin.(3) din Constitutie 'este folosita in sensul sau larg, care include si Constitutia, ca Lege fundamentala, dar si toate celelalte acte normative, cu forta juridica echivalenta legii sau inferioara acesteia, care constituie ansamblul normativ pe care trebuie sa se fundamenteze actul de justitie'. (Decizia nr.799 din 17 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.440 din 23 iunie 2011). Astfel fiind, si avand in vedere ca obligativitatea deciziilor in discutie este consacrata de Constitutie, care constituie o lege in sensul art.124 din Legea fundamentala, Curtea a constatat ca sunt neintemeiate criticile formulate prin raportare la acest text constitutional.

331. Examinand textul art.271 din legea criticata, se constata ca nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de ICCJ in solutionarea recursurilor in interesul legii nu a mai fost reglementata ca abatere disciplinara distincta in cuprinsul textului de lege antereferit. Insa acest lucru nu inseamna ca nerespectarea acestora nu poate angaja raspunderea disciplinara a judecatorului sau a procurorului in masura in care se demonstreaza ca si-a exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.

332. Potrivit art.272 alin.(1) si (2) din legea criticata, '(1) Exista rea-credinta atunci cand judecatorul sau procurorul incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei persoane. (2) Exista grava neglijenta atunci cand judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav, neindoielnic si nescuzabil, normele de drept material ori procesual'.

333. Prin urmare, orice norma juridica este cuprinsa intr-un act de reglementare fie primar, fie secundar. Constitutia, la randul sau, este o lege, cuprinzand norme juridice si prevede caracterul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale [art.147 alin.(4)]. Prin urmare, incalcarea cu rea-credinta sau grava neglijenta a acestui text constitutional reprezinta o abatere disciplinara in sensul art.271 lit.s) din legea criticata. Este adevarat ca noua reglementare nu mai stabileste ca abatere disciplinara orice incalcare a deciziilor Curtii Constitutionale, ci numai pe acelea care sunt facute cu rea-credinta sau grava neglijenta.

334. Aceleasi aspecte trebuie reliefate si in privinta deciziilor ICCJ pronuntate in solutionarea recursurilor in interesul legii si a cererilor pentru pronuntatea unei hotarari prealabile cu privire la dezlegarea unei chestiuni de drept (atat in materie civila, cat si in materie penala), acestea fiind obligatorii pentru instantele judecatoresti [art.517 alin.(4) si art.521 alin.(3) din Codul de procedura civila, respectiv art.474 alin.(4) si art.477 alin.(3) din Codul de procedura penala]. Astfel, noua reglementare nu mai stabileste ca abatere disciplinara orice incalcare a acestor decizii ale ICCJ, ci numai pe acelea care sunt facute cu rea-credinta sau grava neglijenta.

335.Curtea mai observa ca, potrivit art.52 alin.(3) din Constitutie, 'Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta'. Cu alte cuvinte, in privinta abaterilor disciplinare a judecatorilor, legiuitorul a corelat art.126 alin.(3) si art.147 alin.(4) din Constitutie cu art.52 alin.(3) din Constitutie, rezultand ca, fara a fi afectat caracterul obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale sau ale ICCJ, raspunderea judecatorilor si procurorilor se angajeaza in conditiile art.52 alin.(3) din Constitutie, conditii care angajeaza, la randul lor, si raspunderea statului pentru erori judiciare.

336. In consecinta, art.271 din legea supusa controlului prevede in continuare ca nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale sau a celor ale ICCJ pronuntate in solutionarea recursurilor in interesul legii si a cererilor pentru pronuntatea unei hotarari prealabile cu privire la dezlegarea unei chestiuni de drept constituie abatere disciplinara atunci cand judecatorul / procurorul isi exercita functia cu rea-credinta sau grava neglijenta. Prin urmare, art.271 din lege nu incalca art.1 alin.(5), art.124 alin.(3), art.126 alin.(3), art.132 alin.(1) si art.147 alin.(4) din Constitutie”.


* Cititi aici intreaga Decizie nr. 520/2022 a Curtii Constitutionale a Romaniei

Comentarii

# LuciConstantinescu date 15 November 2022 14:18 +500

Licu si cu Enache sint niste putori tradatoare..... CCR trebuie imediat desființata întrucit nu mai are obiectul muncii..... Noi, poporul romîn, nu mai vrem sa platim pensii si salarii unor infractori imbracati in robe

# santinela date 15 November 2022 15:05 +532

PSD puteti sa va felicitati ce sef de CCR ati pus,ce sluga ordinara si pupincurist politic,ocupa scaunul de sef al acestei institutii.Toti orbetii,membrii CCR,stiu in mod sigur ca este aproape imposibil sa dovedesti reau credinta sau grava neglijenta .ba mai mult asta nu va exista niciodata fiindca un judecator are de ales intre Decizia CCR si CJUE. daca legea ii da dreptul sa aleaga NU poate fi pedepsit pentru ca a ales una din cai.Motivarea asta este pe calapodul Liviei Stanciu pe care nu credeam ca o va intrece cineva si uite ca s-a intimplat cu TOTI papagalii membrii CCR. Rusine sa va fie fiindca luati un purcoi de bani pentru NIMIC !

# un mizantrop date 15 November 2022 18:01 +102

E simplu - toate legile, deciziile, ordonantele si actele specifice sistemului judiciar sunt caduce, avem legi si directive europene si trebuie sa le aplicam...deci, e liber la pensionarea, salarizarea si condamnarea magistratilor, unde e cazul, pe modelul european, staborul CSM e doar comisia de punere in opera a cerintelor noului comintern cu fata ioropeana...e ca in cazul transhilor britanici care au obtinut libertatea de a-si schimba sexul numai pe o declaratie pe proprie raspundere, adica, ai liber sa le-o tai, ca ei tocmai au semnat ca nu le trebuie! P.S. De fapt, de la adoptarea Constitutiei magistratii incearca sa se sustraga de la respectarea legilor, oricare ar fie ele, le-a ramas reflexul bolsevic de a aplica altora ce lor nu le place...asta a demonstrat nu numai ticalosie umana ci, mai ales, putinatatea de carte cu care functioneaza majoritar...toata discutia aia despre raspundere...se aplica, logic, neglijenta in serviciu din CM,ce mai chichirez galceava?!Care magistrati?!

# Neagie date 15 November 2022 18:49 +84

E clar,solutia e medierea .. si aia prin alte tari . Tarii cat mai putine si subtiri dosare, iar peste 1 an, sa ii intrebam, de ce ii mai platim. unii care nu vor respecta CJUE, respectand CCR, vor pati "ceva", iar altii care nu respecta CCR, dar respecta CJUE, nu vor pati nimic; vrba lui' Victor Balosu din Morometii :"depinde dupa facultati, Nea Ilie.."Adica, ce fel de contrct ai cu Divizia Dumbrava (colaborator, concentrat-neincazarmat, ...) In alta ordine de idei, mental, cum e posibil sa : 1. incalci deciziile CCR cu buna-credinta ? sau 2. cu neglijenta minima / neglijabila . Si asta in contextul obligatiilor profesionale si ale verificarilor periodice ...

# DOREL date 15 November 2022 21:26 +4

Bine-bine, dar - (ma) intreb, ca Moromete - odata ce respectarea deciziilor CCR (atat a dispozitivului, cat si a considerentelor, inclusiv in deciziile de respigere !) sunt obligatorii ope legis, nerespectarea lor nu poate constitui infractiune,eventual in concurs cu (multe) altele ? Intreb, nu dau cu paru...

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 29.11.2022 – Argentina Campeon!

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva