Sectia pentru judecatori din Consiliul Superior al Magistraturii a votat in unanimitate joi, 21 august 2025, convocarea adunarilor generale ale tuturor instantelor din Romania, pentru ca judecatorii sa-si exprime revolta fata de proiectul de lege prin care guvernul PSD-PNL-USR-UDMR al lui Ilie Bolojan vrea sa creasca varsta de pensionare pentru magistrati (click aici pentru a citi).

Amintim ca tot joi Sectia pentru procurori a votat si ea convocarea adunarilor generale din toate parchetele tarii (click aici pentru a citi).

Revenind la Sectia pentru judecatori: membrii CSM Denisa Stanisor, Liviu Odagiu, Narcis Erculescu, Claudiu Dragusin si Alin Ene au criticat Executivul pentru asaltul dus impotriva independentei justitiei, avertizand ca nivelul discutiei a fost coborat foarte jos si denuntand ipocrizia regimului Bolojan, care pe de o parte vorbeste despre principii europene, iar pe de alta parte le distruge.

In acelasi context, judecatoarea Stanisor a lansat un mesaj de sustinere pentru breasla avocatilor, care si ea este afectata de masurile de austeritate ale Guvernului, prin iminenta crestere a plafonului CASS (click aici pentru a citi).

Incheiem, mentionand ca hotararea privind convocarea adunarilor generale a fost adoptata inclusiv cu votul judecatoarei Lia Savonea (noua presedinta a ICCJ), prezenta la prima sedinta CSM in calitate de sefa a Inaltei Curti.

Dupa sedintele sectiilor, CSM a emis urmatorul comunicat:

„Comunicat de presa privind convocarea adunarilor generale ale judecatorilor si procurorilor in contextul transmiterii proiectului de act normativ privind modificarea statutului magistratilor

Avand in vedere escaladarea atitudinilor publice ostile fata de judecatori si procurori, realizata, in special, prin:

- luarile de pozitie repetate ale reprezentantilor partidelor care compun coalitia de guvernare, care, intr-o maniera incalificabila, urmaresc sa culpabilizeze sistemul judiciar pentru dificultatile economice si bugetare cu care se confrunta societatea romaneasca in prezent si sa distraga atentia de la cauzele adevarate ale acestora,

- intensificarea campaniei pe care diferite institutii media o deruleaza impotriva sistemului judiciar pentru a completa retorica sustinuta de factorul politic in vederea destabilizarii sistemului de justitie,

- promovarea agresiva, din zona aceluiasi factor politic si a mass-mediei care il sustine, a ideii ca intentia prim-ministrului Guvernului Romaniei de a modifica regimul pensiilor de serviciu ale judecatorilor si procurorilor ar urmari de fapt sa puna capat unor privilegii ale magistratilor,

- ignorarea argumentelor reprezentantilor sistemului judiciar si punerea constanta in discutie a statutului judecatorilor si procurorilor, in atmosfera de ura publica generata de actiunile iresponsabile ale factorului politic, creand astfel riscul major de demoralizare a judecatorilor si procurorilor aflati in functie si de afectare grava a atractivitatii magistraturii in randul tinerilor, cu efecte devastatoare asupra stabilitatii resursei umane si profesionalismului in sistemul judiciar,

- dispretul pe care unii exponenti ai factorului politic sau din mass-media il manifesta constant fata de magistrati, in conditiile in care sunt bine cunoscute eforturile judecatorilor si procurorilor care isi exercita atributiile cu onestitate si profesionalism, gestionand un volum urias de activitate, la un nivel de calitate si eficienta superior mediei inregistrate in statele Uniunii Europene,

Retinand riscul major ca toate actiunile mentionate in cele ce preced sa induca ideea ca sistemul judiciar este doar un instrument la discretia factorului politic, care, in pofida oricarei valori a statului de drept, ar putea sa impuna justitiei tot ceea ce isi doreste, situatie in care independenta acesteia si cursul democratic al societatii romanesti ar deveni simple iluzii,

Data fiind necesitatea ca orice interventie normativa sau de alta natura cu privire la judecatori si procurori sa fie precedata de un dialog real cu sistemul judiciar, care sa consolideze premisele pentru garantarea independentei justitiei, inclusiv printr-o justificare transparenta a masurilor si prin asigurarea proportionalitatii acestora cu specificul, complexitatea si riscurile inerente activitatii judiciare, dar si cu incompatibilitatile si interdictiile impuse magistratilor,

Luand in considerare ca demersul legislativ referitor la pensiile de serviciu din sistemul justitiei afecteaza grav independenta justitiei, incalcand deciziile obligatorii ale Curtii Constitutionale si ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene, precum si documentele internationale de referinta, neexistand nicio justificare a acestui demers in conditiile in care reforma sistemului pensiilor de serviciu a fost realizata prin Legea nr. 282/2023, iar propunerile prezentate de initiator nu sunt rezultatul vreunui dialog cu reprezentantii autoritatii judecatoresti, ci constituie expresia unei atitudini inadmisibile care concretizeaza o pozitie inflexibila, de forta si de autoritate a puterii executive in raport cu puterea judecatoreasca, inacceptabila intr-o societate democratica si specifica societatilor autocratice,

Apreciind ca aceasta atitudine pe care a manifestat-o puterea executiva in incercarea reprezentantilor autoritatii judecatoresti de a purta un dialog referitor la propunerile legislative care vizeaza statutul judecatorilor si procurorilor este contrara principiului constitutional al separatiei si echilibrului puterilor si principiului cooperarii loiale si al respectului reciproc intre autoritatile publice,

Tinand cont de riscurile pe care actiunile celorlalte puteri in stat, care afecteaza independenta justitiei si destabilizeaza grav sistemul judiciar, le creeaza cu privire la drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor si la parcursul democratic al societatii romanesti,

Avand in vedere ca la data de 20 august 2025 Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului si Solidaritatii Sociale a transmis Consiliului Superior al Magistraturii proiectul de lege pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu in vederea comunicarii unui punct de vedere,

La data de 21.08.2025, Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii au hotarat convocarea adunarilor generale ale judecatorilor si procurorilor pentru intervalul 26-27.08.2025, in vederea exprimarii unui punct de vedere referitor la proiectul de act normativ privind modificarea pensiilor de serviciu si la masurile necesare in vederea protejarii statutului magistratilor si a independentei justitiei”.

Redam luarile de pozitie ale celor cinci judecatori CSM (vezi video):

„Liviu Odagiu: Ieri, la Consiliul Superior al Magistraturii, am primit un proiect de act normativ de la Ministerul Muncii, prin care ni se solicita exprimarea unui punct de vedere cu privire la respectivele modificari ale reglementarilor vizand pensionarea magistratilor.

Pentru a putea exprima un asemenea punct de vedere, va supun aprobarii suplimentarea ordinii de zi cu solicitarea de a convoca adunarile generale la nivelul tuturor instantelor, in vederea exprimarii unui punct de vedere si, totodata, in vederea exprimarii masurilor necesare pentru protejarea statutului magistratului si, in principal, a independentei justitiei.

In continuare, in spatiul public, in cadrul campaniei intense de stigmatizare a magistraturii, se fac cateva referiri inexacte (ca sa nu le caracterizam chiar mincinoase). Prima dintre ele – si continua – este cea cu varsta medie de pensionare, care in sistem ar fi de 48 de ani. Chiar am vazut ca sunt si voci care sustin varsta de 47 de ani. Atat noi, ca si Consiliu, cat si toate asociatiile profesionale, am aratat care este varsta reala, care in niciun caz nu este nici 47 si nici 48 de ani.

Un alt punct al dezbaterii publice vizeaza cuantumul mediu al pensiei, care nu este cel mentionat de atatea ori in spatiul public, ci este unul mult mai scazut.

In acelasi timp, am auzit de atatea ori in aceasta perioada ca promovarea acestui proiect de lege urmareste sa asigure echitatea sociala. Este laudabil cand incercam sa asiguram echitate sociala la beneficii, uitand, in acelasi timp, de toate interdictiile si incompatibilitatile care le sunt impuse judecatorilor pe parcursul intregii cariere, precum si efortul de a ajunge si de a ramane in aceasta profesie.

In fine, o ultima consideratie: am auzit de atatea ori acelasi text: 'Ne asumam aceste modificari'. Problema care se pune, insa, este ca atunci cand iti asumi ceva, consecintele ti le asumi pentru tine insuti. Or, cand ne asumam destabilizarea unui sistem, ne asumam ca, de fapt, toate problemele se vor revarsa asupra asupra justitiabililor si asupra colegilor nostri care raman sa lucreze in sistem.

Este o mare diferenta in ultima perioada intre doua verbe si cred ca ar trebui si noi s-o subliniem: intre 'a auzi' si 'a asculta'. Toate aceste consultari pe care atat CSM, cat si asociatiile profesionale ale magistratilor le-au avut cu factorul politic, pana la urma, conduc la un singur rezultat: am fost auziti, dar niciodata ascultati.

Claudiu Dragusin: As fi vrut sa fac si eu propunerea (daca nu s-ar fi facut de suplimentare a ordinii de zi de astazi), in vederea discutarii situatiei pe care o cunoastem cu totii in spatiul public. A discutarii ei nu numai in cadrul Consiliului: nu e o problema doar a Consiliului; este o problema a magistraturii in intregime si e firesc sa-si poata exprima punctul de vedere in acest sens si colegii nostri din instante, unde, va marturisesc (eu fiind in contact – cel putin la palierul pe care il reprezint – cu colegii de acolo), e o stare de tensiune accentuata, e o stare de nesiguranta... toate consecintele probabile, posibile in urma actiunilor guvernamentale din ultima perioada.

Sunt de acord cu ce ati spus, dar, din pacate, argumentele tehnice, logice, rationale cred ca n-au fost ascultate (asa cum ati subliniat). Cred ca nu sunt pe masa de discutii. Pe masa de discutii astazi sunt niste formule pe care eu nu ma feresc sa le calific triviale. Nivelul discutiei a fost coborat foarte jos.

Evident ca in starea societatii de astazi (care e caracterizata de niste masuri economice care s-au luat sau se preconizeaza), evident ca exista o stare de tensiune si in societate. Si e foarte simplu sa canalizezi toata aceasta tensiune sociala – corecta si intemeiata – catre o categorie la indemana, o categorie sociala la indemana, care de data asta e formata din magistrati.

Problema nu e ca e tintita o anumita categorie sociala. Am mai vazut in istorie – s-a mai intamplat. Problema e ca, intamplator, aceasta categorie sociala este una dintre puterile statului. Si daca ar fi sa apelez la figuri de stil, statul roman – prin Executiv, care tine cutitul in mana stanga – isi taie mana dreapta singur, sperand ca asta va salva organismul de la nu stiu ce boli, pe care tot Executivul le-a creat.

Nu trebuie sa ne ferim de cuvinte. E o distrugere a imaginii magistraturii si o plasare a magistraturii in subordine politica, macar in mentalul colectiv. Nu stiu care e scopul, dar de efectele acestea sunt. Si pe termen lung, evident ca prima categorie vizata noi o sa suferim.

Dar in pasul doi (poate lucrul asta e un pic mai greu de explicat), in pasul doi va suferi cetateanul. Drepturile si libertatile fundamentale vor intampina dificultati destul de mari pentru a fi aparate in cadrul unui astfel de sistem destabilizat.

Si aici deschid o paranteza: e o informatie publica pe care au dezvaluit-o asociatiile magistratilor care au fost la intalnirea cu primul-ministru recent. Primul-ministru a spus ca isi asuma cu orice pret destabilizarea sistemului de justitie. Or, lucrurile astea trebuie spuse, trebuie subliniate si ele trebuie sa ramana undeva.

Daca de la nivelul primului-ministru este asumata destabilizarea sistemului de justitie, atunci inseamna ca, intr-adevar, traim intr-un stat democratic caracterizat de mult vehiculata idee rule of law, stat de drept. Ne invelim cu totii in steaguri albastre cu stelute galbene si ne prezentam ca europeni, promotori ai principiilor corecte, dar in acelasi timp distrugandu-le. Adica e o contradictie pe care eu o vad. Sa vedem daca ea mai e sesizata si la alt nivel.

Acum, revenind la discutie: sunt trei chestiuni pe care eu as vrea sa le subliniez si colegii din instante trebuie sa le cunoasca. E o data problema modalitatii in care se impune aceasta asa-zisa 'reforma'. (Spun: 'asa-zisa' si pun si ghilimelele corespunzatoare ca sa fie clar ca e o ironie.) Modalitatea prin care aceasta reforma se impune este una pe care eu n-am mai intalnit-o, dar trebuie sa ramana spusa undeva.

Este o campanie media care este... eu n-am dovezi sa spun ca este coordonata de undeva din spate de puterea executiva. Dar puterea executiva, in orice caz, o primeste cu foarte mare placere. E o campanie media. Nu toata presa, dar o parte a presei participa la aceasta campanie si propaga niste mesaje care, din pacate, vin din zona politica.

De ce spun ca e foarte incantata puterea politica de aceasta campanie? Pentru ca eu n-am auzit, de exemplu, de o luna si jumatate, de cand s-a declansat la acest nivel absolut de nesuportat, eu n-am auzit un politician din varful statului roman sa iasa sa spuna ca e in neregula ce se intampla.

E o campanie de distrugere a reputatiei magistraturii care nu este nici intemeiata, nu e nici corecta si care e observata din strainatate. Au venit deja niste semnale din strainatate. Probabil ca vor mai veni. Lucrurile astea se vad. Nu stiu cat vor conta, dar ele trebuie spuse si trebuie sa ramana undeva inregistrat ca au fost spuse si ca noi, Consiliul, si colegii din sistem le vad si le inteleg.

Asta e o prima chestiune: modalitatea in care e impusa aceasta 'reforma'. Al doilea lucru care trebuie subliniat (si fac din nou apel la argumente tehnice – atat cat conteaza ele) este instabilitatea. Instabilitatea cadrului legislativ e o notiune cumva abstracta, dar – la fel – ea trebuie subliniata. Din 2018 pana astazi, au fost 10 modificari ale statutului magistratului in ceea ce priveste sistemul de pensionare. Din 2022 (cand au intrat in vigoare ultimele legi care reglementeaza statutul magistraturii) si pana astazi am fi la a treia modificare majora in privinta pensiilor de serviciu. Instabilitatea asta n-are cum sa nu produca efecte – daca nu cumva chiar e intentionata.

Eu nu pot sa ma gandesc decat la sistemul de invatamant, care – la fel – a fost reformat, probabil un pic mai mult decat noi, dar noi acum venim din urma. Vom fi reformati in fiecare an, la fiecare sase luni, de cate ori se schimba un prim-ministru, trebuie reformat sistemul. Or, instabilitatea asta legislativa produce niste efecte pe termen mediu si lung pe care le va simti cetateanul in final.

Dar e, totusi, o idee destul de abstracta. E greu de concretizat acum. E mult mai simplu sa spui ca avem salarii si pensii foarte mari si privilegii foarte mari. Mesajul asta trece mult mai bine.

Mai e o problema aici: problema consultarii. Consultarea este iar un principiu european. In materie de modificare a statutului magistratilor, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie consultat. Dar consultare nu inseamna doar sa vii in fata Consiliului, sa spun: 'va consult' si sa pleci. Consultare inseamna sa asculti argumentele care sunt puse pe masa si sa participi la un dialog, sa primesti argumentele. Asa, o consultare formala n-are nicio valoare si lucrul asta se vede. Nu e ca si cand cineva e pacalit de notiunea de 'consultare' pentru ca primeste pe email Consiliul un draft de proiect de lege cu solicitarea sa prezinte un punct de vedere. Consultarea inseamna cu totul altceva. Consultarea inseamna sa stai la masa, sa vorbesti, sa asculti argumentele si sa le integrezi acolo unde ele sunt rationale. Asta in masura in care avem o discutie rationala. Si mie mi se pare ca nu o avem si e depasit momentul asta si probabil ca de aia avem si intalnirea de astazi.

As vrea sa inchei spunand ca reforma (in masura in care trebuie facuta – si nu vorbesc doar de reforma in justitie; reforma in general, conceptual) este un lucru care n-ar trebui sa fie facut cu orice pret, cu orice costuri, fara sa tii seama de absolut niciun argument. Exista un exemplu celebru in istorie cu un prim-ministru al Angliei care in timpul razboiului, intr-o perioada de criza mult mai accentuata decat ce traim noi astazi, fiind solicitat sa taie fonduri de la cultura, a spus ca nu o sa le taie in razboi fiind ca daca le taie, 'atunci pentru ce mai luptam'? (n.r. Citatul atribuit lui Winston Churchill este apocrif.)

Cred ca acest exemplu ar putea fi cumva preluat si de guvernantii nostri de astazi, in materie de justitie macar: sa aiba grija cu notiunea asta de 'reforma', care incepe sa devina lipsita de continut si nu stiu cat isi mai gaseste locul in Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, fiind uzitat in toate formele si fara sa spuna ceva concret.

Alin Ene: Mi se pare ca suntem in fata unui atac fara precedent – si nu doar asupra independentei justitiei, ci chiar asupra democratiei din Romania. Si nu e vorba de pensii ori de beneficii materiale, ci efectiv tot ce s-a aratat pana acum.

Si cred ca rezultatul acestei campanii care se deruleaza impotriva magistratilor nu poate fi decat slabirea justitiei. Si trebuie sa intelegem ca o justitie slaba face ca abuzurile celorlalte puteri in stat sa nu poata fi nici prevenite, nici sanctionate.

Insa eu as vrea sa transmit un mesaj catre cetatenii din Romania: ca judecatorii romani nu se vor lasa amenintati sau intimidati si ca in continuare cetatenii isi vor putea gasi dreptatea si vor putea cauta dreptatea in instantele din Romania, indiferent de unde vin abuzurile sau agresiunile asupra lor, cu atat mai mult daca vin de la cel mai inalt nivel.

Si as avea un mesaj si catre colegii nostri judecatori, daca vom decide sa convocam adunarile generale: as vrea sa se gandeasca in zilele urmatoare daca modalitatea in care suntem tratati in aceasta perioada este in acord cu locul si rolul magistraturii in statul roman, daca acesta este respectul cuvenit din partea autoritatii executive si daca nu cumva democratia si statul de drept cer de la noi o reactie ferma si hotarata. Si daca nu o avem acum, cand o vom mai putea avea?

Narcis Erculescu: Cred ca e nevoie de aceasta suplimentare a ordinii de zi cu punctul pus discutie, pentru ca, iata, dupa ample dezbateri in spatiul public si dupa o campanie ce s-a transformat intr-una nedreapta, denigratoare la adresa magistraturii in general, abia ieri am primit proiectul care vizeaza modificarea statutului magistraturii in ceea ce priveste conditiile de pensionare.

Si e nevoie, asa cum spuneam, de consultarea colegilor nostri, pentru a-si exprima un punct de vedere cu privire la acest proiect de act normativ. Dar dincolo de aceasta chestiune, cred ca e nevoie de o consultare a colegilor nostri cu privire la masurile care trebuiesc intreprinse pentru apararea independentei sistemului judiciar. Si spun asta din perspectiva modalitatii si a manierei in care a fost prezentat acest proiect de act normativ.

Si cred ca cu totii trebuie sa luam o pozitie ferma vizavi de aceasta maniera si de aceasta modalitate in care este tratata magistratura.

Denisa Stanisor: Ca o concluzie, eu cred ca dincolo de aspectele de detaliu ce vizeaza cuantumul concret al pensiei de serviciu sau varsta, problema ramane una de principiu. Iar principiul securitatii juridice – componenta esentiala a unui stat de drept – se opune reluarii si repunerii in discutie in mod periodic a statutului nostru, la mai putin de un an si jumatate, cred, de la adoptarea ultimei legi, cu toata intelegerea pe care noi putem s-o avem pentru emotia sociala pe care acest subiect nu inceteaza sa o genereze.

Si pentru ca nu privim in mod egocentric aceasta situatie, as vrea sa ma refer si la faptul ca aceste masuri ii vizeaza in egala masura si pe colegii nostri avocati – actori la fel de importanti in sistemul judiciar al unui stat de drept. Avocati care in mod constant si-au exprimat sustinerea in fata acestei campanii de denigrare a profesiei noastre si, de asemenea, si-au exprimat si ingrijorarea pentru consecintele dezastroase pe care acest proiect legislativ le-ar putea avea in viitor asupra calitatii actului de justitie.

As vrea sa profit de acest moment si sa exprim si mesajul nostru de sustinere cu privire la profesia de avocat – avocati care, la randul lor, sunt afectati de cresterea bazei de calcul pentru contributia de asigurari de sanatate si care, dincolo de nemultumirile proprii, nu s-au abatut niciodata de la o constanta sustinere a sistemului judiciar. Si pentru aceasta aceasta as vrea sa le multumesc.

Eu consider inadmisibil ca, pentru a acoperi adevaratele probleme economice si sociale, atentia opiniei publice sa fie monopolizata cu un subiect inexistent. De ce spun ca este inexistent? Pentru ca reforma pensiilor de serviciu ale magistratilor a avut loc. Aspectele criticate au fost corijate prin Legea 282/2023 – o lege care a intrunit cerintele de claritate si previzibilitate. Si astfel subiectul a fost inchis.

Regulile unei cooperari loiale care insotesc orice solutie legislativa adoptata impun obligatia de a se prezerva securitatea juridica pe care un act normativ nou-adoptat o aduce, si nicidecum de a arunca in aer un echilibru foarte greu castigat – si aceasta fara o justificare obiectiva si rezonabila.

Claudiu Dragusin: Intr-adevar: justitia nu se poate face fara avocati, dupa cum nici avocatii nu-si pot practica profesia fara justitie, fara o justitie independenta”.