A venit prima decizie a Curtii Constitutionale a Romaniei pe Legile Justitiei. CCR s-a pronuntat, marti 23 ianuarie 2018, pe obiectiile de neconstitutionalitate ridicate de Inalta Curte si PNL referitoare la modificarile aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciara. Curtea a admis patru exceptii de neconstitutionalitate privind modul in care pot fi atacate hotararile sectiilor CSM, compunerea completelor de judecata sau posibilitatea ca magistrati care si-au incetat activitatea sa redacteze proiecte de hotarari judecatoresti. Foarte important, nu a fost insa admisa obiectia care a provocat teama in Sistem si care de fapt e cea mai importanta modificare dintre cele aduse legii.

Ne refeim la propunerea de infiintare a Sectiei pentru investigarea infractiunilor comise de magistrati, propunere care, alaturi de raspunderea magistratilor, care a starnit o reactie furibunda din partea DNA, PICCJ si a tuturor activistilor #rezist din magistratura. Astfel, CCR a stabilit ca infiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor comise de magistrati este constitutionala. Ceea ce inseamna ca DNA-ul Laurei Kovesi (foto) va ramane fara instrumentul de santaj la magistrati. Spunem asta in conditiile in care asa cum bine se stie si cum chiar judecatorii de buna credinta au reclamat, anchetarea magistratilor de catre parchetul lui Kovesi era considerata ca un instrument de presiune si santaj. Caci judecatorul care trebuia sa judece un dosar al DNA oricand putea deveni el insusi tinta unui dosar la DNA, in caz ca nu dadea solutia pe placul parchetului lui Kovesi. Mai mult, prin infiintarea acestei Sectii, DNA va trebui sa predea toate dosarele cu magistrati. Si, asa cum Lumeajustitiei.ro a explicat, in acel moment se va putea afla lista judecatorilor si procurorilor urmariti de DNA, dar care in acelasi timp solutioneaza dosare ale DNA, asa, intr-o tacere totala. Este evident ca in momentul in care vor aparea numele judecatorilor care solutionau dosare ale DNA, in timp ce erau urmariti penal, va veni si confirmarea faptului ca acestia s-au aflat in situatia de a fi pusi sa judece sub santaj, metoda folosita pentru a se ajunge la solutia dorita.

Pe de alta parte, CCR a amanat pentru saptamana viitoare decizia in cazul Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si Legii 317/2004 privind CSM.

Iata comunicatul CCR:

“Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.a) teza intai din Constitutie si al art.11 alin.(1) lit.A.a) si art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a fost sesizat, in cadrul controlului anterior promulgarii, cu privire la neconstitutionalitatea dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala:

Cu unanimitate de voturi,

1. A admis obiectia de neconstitutionalitate formulata de un numar de 29 de senatori apartinand grupului parlamentar al Partidului National Liberal, respectiv Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite si a constatat ca dispozitiile art.I pct.2, 4, 29 si 61 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara sunt neconstitutionale.

Cu majoritate de voturi,

2. A respins obiectia de neconstitutionalitate formulata de aceiasi autori si a constatat ca celelalte dispozitii ale Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara sunt constitutionale in raport de criticile formulate.

In motivarea solutiei pronuntate, Curtea a retinut ca:

- dispozitiile art.I pct.2, cu referire la art.2 alin.(2) din Legea nr.304/2004, creeaza paralelisme normative, preluand solutii legislative deja existente in actul normativ, ceea ce este de natura a-i afecta structura, concizia si unitatea conceptelor pe care acesta le utilizeaza, si abroga solutia legislativa aflata in vigoare care enumera expres, in cuprinsul Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara, instantele judecatoresti care infaptuiesc justitia. Prin urmare, Curtea a constatat ca aceste dispozitii sunt neconstitutionale prin raportare la prevederile art.1 alin.(5) si art.126 din Constitutie;

- dispozitiile art.I pct.4, cu referire la art.9 din Legea nr.304/2004, creeaza incertitudine cu privire la emitentul hotararilor ce pot fi atacate potrivit dispozitiilor acestui articol, nefiind clar daca este vorba despre sectii ale Consiliului Superior al Magistraturii, sectii ale unor instante de judecata sau sectii ale altor organisme sau autoritati. Reglementarea ar avea inteles numai din analiza evolutiei continutului normativ al art.9, deci exclusiv din interpretarea istorica a normei, insa o atare posibilitate este de neconceput din perspectiva exigentelor de calitate pe care Constitutia le stabileste cu privire la o lege in vigoare, astfel ca norma, in noua redactare, aduce atingere art.1 alin.(5) din Constitutie, din perspectiva lipsei de claritate si previzibilitate;

- dispozitiile art.I pct.29 introduc un nou alineat – alin.(13) - in cadrul art.54 din Legea nr.304/2004, care stabileste compunerea din 2 judecatori a unor complete de judecata. Dispozitiile in vigoare prevad, la alin.(11) si (12), compunerea acestor complete dintr-un singur judecator. Insa, ca urmare a modificarii operate, legiuitorul nu abroga decat dispozitiile alin.(11) al art.54 [art.I pct.28 din legea supusa controlului de constitutionalitate] cu privire completele de judecata care solutioneaza contestatiile formulate impotriva hotararilor pronuntate de catre judecatorii de drepturi si libertati si cei de camera preliminara de la judecatorii si tribunale, dispozitiile alin.(12) ramanand nemodificate. Prin urmare, compunerea completului de judecata care solutioneaza contestatiile formulate impotriva hotararilor pronuntate in materie penala in cursul judecatii in prima instanta de catre judecatorii si tribunale este reglementata de dispozitiile art.54 prin doua norme diferite: 1 singur judecator – alin.(12), respectiv 2 judecatori - alin.(13). Or, intr-o atare situatie, Curtea a retinut ca, intrucat dispozitiile art.I pct.29 creeaza incertitudine in procesul de aplicare a legii, ele incalca art.1 alin.(5) din Constitutie, din perspectiva lipsei de claritate si previzibilitate a normei legale;

- dispozitiile art.I pct.61 vizeaza posibilitatea presedintelui curtii de apel de a dispune ca, la instantele cu volum mare de activitate din circumscriptia curtii de apel, sa fie incadrate persoane, fosti judecatori care si-au incetat activitatea din motive neimputabile, pentru redactarea proiectelor de hotarari judecatoresti. Curtea a retinut ca redactarea hotararii judecatoresti, actul final si de dispozitie al instantei prin care se solutioneaza cu autoritate de lucru judecat litigiul dintre parti, este rezultatul activitatii de deliberare, desfasurata in secret, la care participa doar judecatorii care au calitatea de membri ai completului in fata caruia a avut loc dezbaterea. Motivarea hotararii judecatoresti este un act inerent functiei judecatorului cauzei, constituie expresia independentei sale si nu poate fi transferata catre o terta persoana. Motivarea nu constituie doar premisa unei bune intelegeri a hotararii, dar si garantia acceptarii sale de catre justitiabil, care se va supune actului de justitie avand increderea ca nu este un act arbitrar. Ea reprezinta un element esential al hotararii judecatoresti, o puternica garantie a impartialitatii judecatorului si a calitatii actului de justitie, precum si o premisa a exercitarii corespunzatoare de catre instanta superioara a atributiilor de control judiciar de legalitate si temeinicie. Or, in conditiile in care hotararea judecatoreasca ar fi redactata/motivata de o alta persoana decat judecatorul cauzei, justitiabilul este lipsit tocmai de aceste garantii. in consecinta, Curtea a constatat ca dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, contravenind dispozitiilor art.21 alin.(3), art.124 si art.126 alin.(1) din Constitutie.

De asemenea, imprejurarea ca dispozitiile art.I pct.61 fac trimitere la un act adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii prin care se va stabili procedura pe baza careia vor fi incadrate aceste persoane, precum si criteriile pentru identificarea situatiilor in care este necesara 'colaborarea' cu fostii judecatori determina imprevizibilitatea textului si il viciaza suplimentar prin raportare la dispozitiile art.1 alin.(4) si (5) si in art.73 alin.(3) lit.l) din Constitutie.

Criticile referitoare la neconstitutionalitatea extrinseca a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara, in ansamblul ei, precum si obiectiile de neconstitutionalitate intrinseca referitoare la celelalte dispozitii criticate (art.I pct.5, 14, 26, 30, 45 si 62 din lege) au fost respinse de instanta constitutionala, ca neintemeiate.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si prim-ministrului, precum si instantei care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.