Trimiteţi link-ul unui prieten prin e-mail

Nume prieten
Email prieten
Numele dvs.

INALTA CURTE CALCA PE CAP AGEAMII DNA – Motivarea devastatoare prin care fostul sef al ASF Dan Radu Rusanu a fost achitat definitiv, dupa ce a fost tinut 4 luni in arest: “Teza acuzarii nu poate fi retinuta... Nu exista mijloc de proba, direct sau indirect, care sa ateste ca inculpatul ar fi fost persoana care a dispus... Presupunere care este contrazisa de probele directe administrate... Simpla speculatie care nu este dublata de nici un mijloc de proba” (Decizia)

Duminică, 15 aprilie 2018 12:35 | Scris de Bogdan GALCA | pdf | print | email

Lumeajustitiei.ro prezinta motivarea devastatoare a deciziei dispuse de Inalta Curte de Casatie si Justitie in cazul fostului presedinte al Autoritatii de Supraveghere Financiara Dan Radu Rusanu, destituit din functie in urma unui dosar politic fabricat de parchetul lui Kovesi. Tinut in arest preventiv 4 luni, Dan Radu Rusanu a fost achitat definitiv la Inalta Curte, care a mentinut sentinta de achitare de la Curtea de Apel Bucuresti, dispusa in baza art. 16 alin. 1 lit a) Cod procedura penala - “fapta nu exista”, si in baza art. 16 alin. 1 lit b) Cod procedura penala - fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”.


Completul format din judecatorii Maricela Cobzariu, Sandel Macavei si Aurel Gheorghe Ilie de la Sectia Penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a facut practic praf rechizitoriul semnat de procurorul DNA Marian Gherman si confirmat de seful Sectiei I DNA Gheorghe Popovici (foto) - vezi facsimil - prin care, fara sa existe nici cea mai mica proba impotriva sa, Rusanu a fost trimis in judecata de DNA pentru presupuse infractiuni de constituire a unui grup infractional organizat, influentarea declaratiilor, favorizarea faptuitorului, folosirea influentei de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere in cadrul unei persane juridice fara scop patrimonial, in scopul obtinerii pentru altul de foloase necuvenite. Decizia de achitare a fost luata cu majoritate de 2 la 1, judecatorul Gheorghe Aurel Ilie pronuntandu-se pentru trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bucuresti (click aici pentru a citi rechizitoriul din dosarul ASF-Dan Radu Rusanu).

Sa vedem acum cateva exemple care arata cum i-a fost fabricat dosarul lui Dan Radu Rusanu. Astfel, in rechizitoriul DNA s-a retinut ca Rusanu si-ar fi folosit influenta pentru ca Radu Mustatea sa fie ales presedinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din Romania (B.A.A.R.): “Urmare si a influentei exercitate de Rusanu Radu Dan si de Moldoveanu Corneliu Silviu, au fost deturnate si directionate, in favoarea inculpatului Mustatea Radu, un numar total de 91 voturi. Activitatea infractionala a condus la alegerea, ca presedinte al BAAR, a inculpatului Mustatea Radu, cu un numar total de 270 voturi, fata de 139 voturi cat a obtinut contracandidatul sau”.
Numai ca acuzatia a fost demontata de Inalta Curte, care a aratat ca, cu toate ca a existat o intentie a lui Rusanu in aceasta privinta, asta nu a determinat rezultatul alegerilor: “Curtea, analizand aceste mijloace de proba, a retinut ca in cazul
inculpatilor R., M. sau O., desi a existat o intentie a acestora in a-l ajuta pe inculpatul M. sa devina presedinte BAAR, aceasta nu a derivat din dorinta inculpatilor de a proteja interesele C. si nici nu au determinat in vreun fel rezultatul alegerilor. Inculpatii au efectuat demersurile analizate anterior in scopul sustinerii unuia dintre candidati din motive obiective ce tineau de buna desfasurare a relatiilor dintre BAAR si ASF sau din considerente de competenta profesionala. (…) Din declaratiile date de martorii audiati nu rezulta ca ar fi existat presiuni sau influente exercitate asupra celor ce urmau a vota pentru a le schimba atitudinea sau hotararea asupra votului, ci doar au fost anumite discutii sau au fost emise pareri cu privire la cei doi candidati lucru care era absolut normal”. Mai mult, ICCJ a aratat ca si in cazul in care Rusanu s-ar fi implicat in alegeri, acest lucru nu constituia infractiune: “In ceea ce priveste aceste alegeri, Curtea a constatat ca si in ipoteza in care implicarea in procedura de alegere a presedintelui BAAR a unor factori de decizie din cadrul ASF ar fi fost probata, ceea ce nu este cazul, aceasta implicare nu ar fi intrunit elementele constitutive ale vreunei infractiuni”.

Fostul presedinte al ASF a fost acuzat, de asemenea, ca ar fi impus unor angajati ai Autoritatii, martori si potentiali martori, dupa perchezitiile facute la ASF si dupa punerea sub acuzare a mai multor angajati in acest dosar, sa semneze angajamente de confidentialitate prin care se obligau sa nu furnizeze informatii procurorilor decat cu acordul sau scris. Si aceste acuzatii de favorizare a faptuitorului si influentare a declaratiilor au fost desfiintate de catre instanta: “Curtea retine ca se poate constata ca acesti martori au semnat un angajament de confidentialitate, insa nu au fost exercitate presiuni asupra lor nici direct si nici indirect pentru semnarea acestuia, nu au fost rugati sa antedateze aceste acorduri si nu au perceput continutul acestui angajament ca fiind un impediment de a colabora cu organele de cercetare penala. (…) Curtea a apreciat ca teza acuzarii nu poate fi retinuta din moment ce martorul a declarat ca a semnat angajamentul la data de 24.01.2014, deci anterior momentului la care angajatii ASF, printre care si inculpatul R., au luat cunostinta de dosarul aflat pe rolul DNA. (…) In plus, Curtea a apreciat ca nu exista nici un mijloc de proba, direct sau indirect, care sa ateste ca inculpatul R. ar fi fost persoana care a dispus ca aceste angajamente de confidentialitate sa fi fost semnate.  In conditiile in care instanta si-ar putea baza concluzia ca inculpatul a dispus, datorita perchezitiilor DNA, semnarea acestor angajamente doar pe baza unei supozitii de legatura de cauzalitate directa intre cele doua evenimente, presupunere care este contrazisa de probele directe administrate in cauza, Curtea a considerat ca unica concluzie ce poate fi adoptata in cauza este aceea ca o astfel de manifestare din partea inculpatului R. nu a existat”.

Nici acuzatia potrivit careia Rusanu s-ar fi implicat din postura de sef al ASF in luarea unor decizii favorabile in favoarea societatii Carpatica Asig n-a tinut: Din punctul de vedere al unei implicari propriu-zise a inculpatilor R. si M. in luarea unor decizii favorabile C. in cadrul ASF, Curtea a constatat ca nu exista nici un mijloc de proba care sa ateste o astfel de implicare”.

Prezentam cele mai importante pasaje din motivarea ICCJ, care este atasata integral la finalul articolului:

Curtea, analizand aceste mijloace de proba, a retinut ca in cazul inculpatilor R., M. sau O., desi a existat o intentie a acestora in a-l ajuta pe inculpatul M. sa devina presedinte BAAR, aceasta nu a derivat din dorinta inculpatilor de a proteja interesele C. si nici nu au determinat in vreun fel rezultatul alegerilor. Inculpatii au efectuat demersurile analizate anterior in scopul sustinerii unuia dintre candidati din motive obiective ce tineau de buna desfasurare a relatiilor dintre BAAR si ASF sau din considerente de competenta profesionala. (...)

S-a aratat ca, in cazul de fata, scopul pe care si l-au produs inculpatii nu a fost acela de ajuta pe inculpatul M. in virtutea functiei sale la C. ori in virtutea afilierii acestuia la aceasta societate sau chiar in considerarea relatiilor pe care acesta le avea in piata asigurarilor, ci de a-i sustine candidatura pentru ca acesta era considerat, datorita unor criterii obiective, ca fiind un mai bun partener in relatia cu ASF-ul, colaborarea celor doua institutii fiind atat inevitabila cat si importanta pentru ambele parti. De asemenea, chiar daca infractiunea nu este una de rezultat, din declaratiile date de martorii audiati nu rezulta ca ar fi existat presiuni sau influente exercitate asupra celor ce urmau a vota pentru a le schimba atitudinea sau hotararea asupra votului, ci doar au fost anumite discutii sau au fost emise pareri cu privire la cei doi candidati lucru care era absolut normal.

In ceea ce priveste aceste alegeri, Curtea a constatat ca si in ipoteza in care implicarea in procedura de alegere a presedintelui BAAR a unor factori de decizie din cadrul ASF ar fi fost probata, ceea ce nu este cazul, aceasta implicare nu ar fi intrunit elementele constitutive ale vreunei infractiuni.

In ceea ce priveste declaratiile date de catre acest martor cu privire la influentarea alegerilor pentru presedintia BAAR, Curtea a constatat ca acestea sunt contrazise de declaratiile date in cauza chiar de catre cei ce au exercitat votul prezumtiv influentat de catre inculpatii din cauza. De altfel, martorul nu a putut indica modalitatile propriu-zise de influentare a modului in care reprezentantii societatilor au votat in cadrul acestor alegeri.

In actul de sesizare al instantei s-a retinut faptul ca inculpatul R. a dat dovada de planificare infractionala prin introducerea acestuia, asa-zis angajament de confidentialitate in cursul anului 2013, ca anexa la contractul colectiv de munca, inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti. Acest angajament de confidentialitate este o anexa la contractul colectiv de munca, inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti in anul 2013. Contractul colectiv de munca a fost negociat de reprezentanti ai angajatorului, desemnati prin decizia presedintelor ASF si reprezentanti ai angajatilor astfel cum rezulta din inscrisurile aflate la filele 15 – 163 din volumul 7 al instantei.

Inculpatul R. a declarat ca aceste angajamente de confidentialitate erau o anexa la contractul colectiv de munca, una dintre cele 4 anexe. Inculpatul a mai aratat si faptul ca in cazul ASF, contractul colectiv de munca a fost negociat intr-o perioada de aproximativ 10 zile de catre o comisie formata din reprezentanti ai patronatului condusa de martorul G., precum si de catre reprezentanti ai angajatilor. Forma finala a contractului, inclusiv anexa cu angajamentul de confidentialitate a fost rezultatul acestor negocieri, contractul fiind inregistrat la ITM si postat pe site-ul oficial al ASF-ului si votat in unanimitate de Consiliul de Administratie. Inculpatul arata ca nu a avut nicio legatura cu modul in care a fost redactat acest angajament, precum si faptul ca, la fel ca ceilalti membri ai Consiliului ASF, nu avea obligativitatea semnarii acestui angajament, nestiind practic despre acesta pana la momentul la care am fost intrebat de acest aspect de catre DNA.
Inculpatul mai arata ca nu a cerut, nu a sugerat si nici nu a impus angajatilor ASF sa semneze acele angajamente de confidentialitate. Arata ca semnarea acestora era o pura formalitate si nu intra in atributiile sale sa se ocupe de acest lucru, ci in cele ale vicepresedintilor ASF sau ale sefilor de directie. Arata ca nici macar nu stia care dintre cei aproximativ 550 angajati ai ASF nu semnasera aceste angajamente si nu avea o evidenta cu privire la acest aspect si nu stia cine erau cei 50 de angajati care au semnat angajamentele in perioada mentionata in rechizitoriu. (...)

Martora B. a aratat ca a facut parte din cadrul comisie de negociere a contractului colectiv de munca si a aratat ca nu au existat presiuni excitate cu privire la cuprinsul angajamentului de confidentialitate. Continutul acestui angajament a fost preluat de la CSSPP. A semnat un angajament de confidentialitate in anul 2014. Nu au fost exercitate presiuni asupra sa pentru a semna acest angajament si nici nu i s-a solicitat sa antedateze acest inscris. Nu i s-a parut nimic in neregula in continutul angajamentului de confidentialitate. (…)

Nu a auzit niciodata ca domnul R. sa fi dispus semnarea acestor angajamente. (…)

Fara a mai detalia declaratiile date de martorii audiati de catre instanta ce au fost sau sunt angajati ai ASF, precum D., P. sau O., L., B., T. etc., Curtea retine ca se poate constata ca acesti martori au semnat un angajament de confidentialitate, insa nu au fost exercitate presiuni asupra lor nici direct si nici indirect de catre domnul R. sau de catre alte persoane pentru semnarea acestuia, nu au fost rugati sa antedateze aceste acorduri si nu au perceput continutul acestui angajament ca fiind un impediment de a colabora cu organele de cercetare penala. (…)

Chiar daca martorul confirma existenta unei sugestii de a antedata inscrisul, Curtea a apreciat ca teza acuzarii nu poate fi retinuta din moment ce martorul a declarat ca a semnat angajamentul la data de 24.01.2014, deci anterior momentului la care angajatii ASF, printre care si inculpatul R., au luat cunostinta de dosarul aflat pe rolul DNA. (…)

In urma analizei declaratiilor persoanelor ce au fost prezumtiv influentate de catre inculpatul R., Curtea a constatat ca rezulta ca acestia s-au prezentat in fata organului de cercetare penala si au dat declaratii, nu au resimtit nici o presiune de a nu da aceste declaratii, nu au fost obligati sa semneze aceste acorduri de confidentialitate ci, dimpotriva, marea majoritate a martorilor a aratat ca li s-a parut un demers normal.

In plus, Curtea a apreciat ca nu exista nici un mijloc de proba, direct sau indirect, care sa ateste ca inculpatul R. ar fi fost persoana care a dispus ca aceste angajamente de confidentialitate sa fi fost semnate.  In conditiile in care instanta si-ar putea baza concluzia ca inculpatul a dispus, datorita perchezitiilor DNA, semnarea acestor angajamente doar pe baza unei supozitii de legatura de cauzalitate directa intre cele doua evenimente, presupunere care este contrazisa de probele directe administrate in cauza, Curtea a considerat ca unica concluzie ce poate fi adoptata in cauza este aceea ca o astfel de manifestare din partea inculpatului R. nu a existat. (…)

In ceea ce priveste numirea in cadrul ASF a inculpatului M., respectiv momentul la care acest grup infractional a inceput sa functioneze, Curtea a constatat ca teza acuzarii, in sensul ca inculpatul R. a avut interesul de a-l promova pe inculpatul M., cunoscand faptul ca este o persoana obedienta, iar prin sustinerea acestuia si, implicit, a grupului de interese pe care il reprezenta, se urmarea indatorarea inculpatului M. si o reactie de suport pe masura, in cazurile in care inculpatul R. isi promova propriile interese in cadrul Autoritatii de Supraveghere Financiara, Curtea a apreciat ca aceasta este o simpla speculatie care nu este dublata de nici un mijloc de proba care sa fi fost administrat in cauza. (…)

Ori, a accepta teza conform careia membrii consiliului de administratie au fost alesi doar de catre inculpatul R. si impusi prin influenta acestuia in cadrul comisiilor parlamentare nu este o varianta logica sau viabila, din moment ce nu exista nici un mijloc de proba care sa ateste aceasta supozitie. Mai mult, din moment ce in cadrul acestui consiliu de administratie a ajuns sa fie numit, conform acelorasi proceduri parcurse si de inculpatul M., martorul T. care, conform chiar acuzarii, manifesta o vadita nesupunere fata de presedintele ASF si intereselor acestuia. (…)

Astfel, Curtea a aratat ca teza acuzarii expusa anterior nu are sustinere probatorie ci este contrazisa de probatoriul ce a fost administrat in cauza. In aceeasi ordine de idei, daca inculpatul R. ar fi exercitat un control atat de riguros asupra institutiei si angajatilor sai sau o putere de decizie aproape absoluta, astfel cum declarau martorii cu identitate protejata, acesta ar fi gasit cu siguranta o modalitate de avansare a inculpatului M., insa acest lucru nu s-a intamplat. (…)

Din punctul de vedere al unei implicari propriu-zise a inculpatilor R. si M. in luarea unor decizii favorabile C. in cadrul ASF, Curtea a constatat ca nu exista nici un mijloc de proba care sa ateste o astfel de implicare".

*Cititi aici integral motivarea ICCJ

Accesari:4804

Comentarii

# NOI SUNTEM DNA! date 15 aprilie 2018 13:46 +7

DNA are numai intenții bune da' procurorii îs incompetenți și boassa Ciordy îi ține pe post că doar nu-i plătește din buzunaru' ei :P .

# Eu sunt Gherman Diliman date 15 aprilie 2018 14:27 +2

Nu este primul rateu pe care-l da proc. GHERMAN. Cine il cunoaste, stie bine ca e baiat bun dar uneori o ia la vale si nu se mai opreste. Un alt Portocala. I-a mai arestat pe unii de la Cetatenii cu surle si trambite, un cetatean a facut infarct si dosarul a murit dupa aceea. Si mai sunt exemple. Din pacate aceste abuzuri nesanctionate maculeaza justitia.

Adauga comentariu

Nume*
Email*
Website
:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - Au fost protestele din 10 august 2018 o tentativa de lovitura de stat finantata din exterior?

    • VOTEAZA

Vorbe de fumoar – 18.09.2018 - Procuror cu dosar la DNA, cocotat pe trepte la protestul lui Vasilica

+ DETALII

ALTE VORBE DE FUMOAR

FACEBOOK

ULTIMELE COMENTARII

CELE MAI CITITE

LUMEA JUSTITIEI

ARHIVA

NEWSLETTER